Laborator DINAMICA AUTOVEHICULELOR Student . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Grupa . . . . . . . . . . . . .
Data . . . . . . . . . . . . . .

LDA 3
Caracteristici constructive și geometrice ale pneului

3.1 Scopul lucrării

- Analiza elementelor secțiunii transversale ale anvelopei de autovehicul și

determinarea caracteristicilor sale geometrice;
- Prezentarea simbolizării anvelopelor.

3.2 Aspecte teoretice

Roata autovehiculului se compune din:

-pneu;
-jantă.
Anvelopa reprezintă partea principală a pneului (fig. 3.1) și cuprinde următoarele
componente: carcasa, protectorul, stratul de ermetizare, taloanele și flancurile.

Fig. 3.1 – Părțile componente ale secțiunii de anvelopă

1 – Carcasa constituie structura de rezistență a anvelopei fiind solicitată, din interior,

de presiunea aerului, iar din exterior de forțele radiale, tangențiale și laterale. Este alcătuită
din mai multe straturi de cord cauciucat, numite pliuri sau pânze. În funcție de valoarea
unghiului de croială (αc) există două tipuri constructive de anvelope: anvelope în construcție
diagonală (αc≠0), la care firele de cord sunt dispuse diagonal în carcasă (fig. 3.2.a) și
anvelope în construcție radială (αc=0), la care firele de cord sunt dispuse meridional (fig.
3.2.b) și care sunt prevăzute cu centuri breker rigide.

1
Laborator DINAMICA AUTOVEHICULELOR Student . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Grupa . . . . . . . . . . . . .
Data . . . . . . . . . . . . . .

Fig. 3.2.a – Secțiune anvelopă în construcție diagonală

Fig. 3.2.b – Secțiune anvelopă în construcție radială

2 – Protectorul este amplasat la exteriorul anvelopei și are rolul de a proteja carcasa

de acțiunea mediului înconjurător, de a transmite forțele care apar la contactul cu calea și de a
amortiza șocurile datorate neregularităților căii de rulare. Zona de contact cu calea de rulare
are grosimea cea mai mare și se numește bandă de rulare, ce poate avea profilul standard de
stradă (de vară), profilul M+S (mud and snow = noroi și zăpadă; de iarnă) sau profilul
universal (sau pentru uz mixt). Părțile laterale se numesc flancurile protectorului, fiind
situate între zona umerilor și zona taloanelor.

3 – Stratul de ermetizare se află în interiorul anvelopei fără camera de aer (tubeless)

și are rolul de a realiza o etanșare perfectă atât la interiorul anvelopei, cât și la suprafața de
contact a anvelopei cu janta metalică.

4 – Taloanele constituie partea rigidă a anvelopei și dau posibilitatea obținerii unei

fixări rezistente a acesteia pe jantă. În interiorul talonului se găsește o inserție metalică (inel
talon), izolată cu amestec de cauciuc, care îi asigură rigiditatea necesară. Numărul acestor
inserții depinde de numărul straturilor de cord ale carcasei. Firele metalice izolate cu amestec
de cauciuc sunt acoperite cu o fâșie de întărire care se fixează de carcasă.

2
Laborator DINAMICA AUTOVEHICULELOR Student . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Grupa . . . . . . . . . . . . .
Data . . . . . . . . . . . . . .

5 – Flancurile protejează pereții laterali ai carcasei și, în general, formează un tot

unitar cu banda de rulare.

Camera de aer, atunci când face parte din componența pneului, este un tor de cauciuc,
impermeabil la aer și ale cărei dimensiuni sunt corelate cu cele ale anvelopei și ale jantei.
Pentru a se evidenția caracteristicile geometrice ale anvelopei se utilizează secțiunea
anvelopei, o figură geometrică care se obține prin intersecția anvelopei cu un plan ce trece
prin axa de rotație a pneului (fig. 3.3).

δb

Fig. 3.3 – Caracteristici geometrice ale secțiunii anvelopei

unde:
- H înălțimea secțiunii anvelopei;
- Hs înălțimea de la axa orizontală a secțiunii până la coroană;
- Hi înălțimea de la baza talonului până la axa orizontală a secțiunii;
- Bu lățimea anvelopei;
- Bas ( Bj ) lățimea de așezare a anvelopei (lățimea jantei);
- bt lățimea talonului;
- Br ( Bb ) lățimea benzii de rulare;
- Das ( Dj ) diametrul de așezare al talonului (diametrul jantei);
- Du ( De ) diametrul exterior al anvelopei;
- Rbr raza de curbură a benzii de rulare;
- δb grosimea benzii de rulare.
Tipul anvelopei este determinat de forma secțiunii sale, exprimată de valoarea raportului
nominal de aspect:
𝐻
𝜌𝑛𝑎 = [-] (3.1)
𝐵𝑢
a) Pentru anvelopele în construcție diagonală:
- anvelopă balon, ρna≈1,0;
- anvelopă superbalon, ρna=0,95;
- anvelopă cu secțiune joasă, ρna=0,86…..0,89;

3
Laborator DINAMICA AUTOVEHICULELOR Student . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Grupa . . . . . . . . . . . . .
Data . . . . . . . . . . . . . .

- anvelopă cu secțiune foarte joasă, ρna≈0,82.

b) Pentru anvelopele în construcție radială:

- anvelopă cu seria milimetrică, ρna ≈0,82;
- anvelopă cu secțiunea lată, ρna={0,80; 0,75; 0,70; 0,65; 0,60}.

3.3 Simbolizarea anvelopelor

Fiecare pneu fabricat sau folosit în Uniunea Europeană este marcat cu o succesiune de
cifre și litere (ex: 185/65R13 91H), care, conform DIN (Deutsche Industrie Normal) ne oferă
următoarele informații despre pneu:

(1) Bu lățimea anvelopei, din flanc în flanc, atunci când pneul nu este umflat, în mm;
(2) seria anvelopei, care reprezintă de o sută de ori valoarea raportului nominal de aspect.
Dacă nu este specificată seria, nici acest raport nominal de aspect nu poate fi
determinat prin calcul (ex. codificare: 175R14), prin urmare se ia în considerare
raportul de bază, care în cazul anvelopelor radiale este de 82%;
(3) tipul construcției carcasei: „R” – construcție radială, „B” – construcție bretea, „D”(„-”)
– construcție în diagonală;
(4) diametrul jantei, în inch (se transformă în mm pentru eventuale calcule necesare);
(5) indicele de încărcare (LI)(tab. 3.2);
(6) indicele de viteză – viteza maximă pe care pneul o poate suporta timp de 10 minute
(tab. 3.3);

3.4 Modul de lucru

Studentul va executa un desen-schiță în secțiune pentru anvelopă care echipează

autovehiculul studiat in lucrarea de laborator nr. 2. Desenul schiță se realizează pe un format
A4 sau A3 (in Autocad sau pe foaie milimetrică la scară), în vedere frontală. Se adaugă in
referat și o fotografie cu anvelopa de pe autovehicul.
Pe desen se vor indica părțile componente ale secțiunii, iar în referat se va menționa
rolul fiecărei componente și se va reprezenta simbolic prin linii continue numărul de pliuri ale
carcasei și ale breker-ului (dacă acestea se cunosc).
De asemenea, pe desenul-schiță se vor indica principalele dimensiuni măsurate, în
mm, după care se va calcula raportul nominal de aspect al secțiunii analizate.
În funcție de valoarea dimensiunilor măsurate, se va alege din STAS-uri sau cataloage
tipodimensiunea anvelopei din care ar putea face parte această secțiune, specificându-se (fișa
tipodimeniuni anvelopei din catalog):
- mărimea anvelopei și a jantei, cu explicarea fiecărei cifre și simbol din notare;
- dimensiunile principale ale anvelopei și jantei;

4
Laborator DINAMICA AUTOVEHICULELOR Student . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Grupa . . . . . . . . . . . . .
Data . . . . . . . . . . . . . .

- parametrii regimului de exploatare (presiunea nominală a aerului, încărcarea radială

corespunzătoare admisibilă și viteza maximă de deplasare).

3.5 Rezultatele măsurătorilor, prelucrarea datelor și aplicații numerice

Alegerea a 4 variante de tipodimensiuni de anvelope (câte 2 din fiecare variantă
constructivă), din care ar putea face parte secțiunea analizată, se va face în funcție de valoarea
lățimii (Bu) măsurată și varianta constructivă (radială sau diagonală).
Centralizarea valorilor parametrilor constructivi și ai regimului de exploatare pentru
tipodimensiunile de anvelope alese din STAS-uri sau cataloage se va face în tabelul 3.1.

Tab. 3.1 – Variante de tipodimensiuni de anvelope (din care ar putea face parte secțiunea de
anvelopă analizată )
Sarcina
Nr. Simbol Varianta Bu, D e, r e, rs, r r, p a, Vmax,
max,
crt. anvelopă constructivă mm mm mm mm mm bar km/h
kg
1
2
3
4

Pe baza datelor din tab. 3.1, pentru fiecare tipodimensiune de anvelopă, se vor
determina:
- înălțimea secțiunii, H, în mm;
- raportul nominal de aspect, ρna;
- raza liberă a pneului, ro, rezultată din simbolizarea anvelopei și comparată cu raza
exterioară, re, din tabel.

3.6 Observații și concluzii

Studentul va face aprecieri asupra preciziei măsurătorilor efectuate pe desenul schiță al
secțiunii analizate, precum și a valorilor parametrilor dimensionali ai anvelopei calculați față
de cei comunicați de constructor.

5
Laborator DINAMICA AUTOVEHICULELOR Student . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Grupa . . . . . . . . . . . . .
Data . . . . . . . . . . . . . .

Anexă I – Indici de încărcare, de viteză și de presiune

Tab.3.2 Indice de încărcare la anvelope

LI kg LI kg LI kg LI kg LI kg LI kg
50 190 70 335 90 600 110 1060 130 1900 150 3350
51 195 71 345 91 615 111 1090 131 1950 151 3450
52 200 72 355 92 630 112 1120 132 2000 152 3550
53 206 73 365 93 650 113 1150 133 2060 153 3650
54 212 74 375 94 670 114 1180 134 2120 154 3750
55 218 75 387 95 690 115 1215 135 2180 155 3875
56 224 76 400 96 710 116 1250 136 2240 156 4000
57 230 77 412 97 730 117 1285 137 2300 157 4125
58 236 78 425 98 750 118 1320 138 2360 158 4250
59 243 79 437 99 775 119 1360 139 2430 159 4375
60 250 80 450 100 800 120 1400 140 2500 160 4500
61 257 81 462 101 825 121 1450 141 2575 161 4625
62 265 82 475 102 850 122 1500 142 2650 162 4750
63 272 83 487 103 875 123 1550 143 2725 163 4875
64 280 84 500 104 900 124 1600 144 2800 164 5000
65 290 85 515 105 925 125 1650 145 2900 165 5150
66 300 86 530 106 950 126 1700 146 3000 166 5300
67 307 87 545 107 975 127 1750 147 3075 167 5450
68 315 88 560 108 1000 128 1800 148 3150 168 5600
69 325 89 580 109 1030 129 1850 149 3250 169 5800
 Pentru pneuri care pot fi utilizate și în configurație jumelată, se specifică indicele de sarcină
pentru utilizare simplă și jumelată, exemplu 149/145.

Tab.3.3 Indice de viteză la anvelope

Indice Viteza maximă Indice Viteza maximă Indice Viteza maximă

viteză km/h MPH viteză km/h MPH viteză km/h MPH

L 120 75 Q 160 100 U 200 125

M 130 81 R 170 105 H 210 130

6
Laborator DINAMICA AUTOVEHICULELOR Student . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Grupa . . . . . . . . . . . . .
Data . . . . . . . . . . . . . .

N 140 87 S 180 113 V 240 150

P 150 95 T 190 118 W 270 168
Z 240+ 150+

Tab.3.4 Indice de presiune la anvelope

PSI 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85
p
1,4 1,7 2,1 2,4 2,8 3,1 3,4 3,8 4,1 4,5 4,8 5,2 5,5 5,9
[bar]
p
140 170 210 240 280 310 340 380 410 450 480 520 550 590
[kPa]

PSI 90 95 100 105 110 115 120 125 130 135 140 145 150
p
6,2 6,6 6,9 7,2 7,6 7,9 8,3 8,6 9,0 9,3 9,7 10,0 10,3
[bar]
p
620 660 690 720 760 790 830 860 900 930 970 1000 1030
[kPa]

Exemple:

Simbolizare Bu – Das / Npl PR (STAS) , unde

Bu – în mm sau inch;
“-“ anvelopă diagonală;
Das - în inch;
Npl – nr. întreg, nr. pliuri echivalente (Play Rating - PR).

• 9,00 – 20,00 / 14 PR - anvelopă diagonală, Bu = 9 inch = 229mm, (1 inch =

25,4mm), Das = 20 inch = 508mm, 14 pliuri echivalente.

• 400 – 15,5 / 10 PR - anvelopă diagonală, Bu = 400mm, Das = 15,5 inch, 10 pliuri

echivalente.

Simbolizare Bu Sb Das , unde

Bu - în mm sau inch;
Sb - simbol: R – pneu radial; S, T, U, H, V, W, Y indice de viteză; HD (heavy duty –
serviciu greu de funcționare); EM (excavating machines – mașini de excavare);
Das – în inch .

• 135 SR 13 - anvelopă radială, Bu = 135mm, Das = 13 inch ,viteza maximă 180 km/h.

Simbolizare Bu/Zs Sb Das Is Iv , unde

Bu – în mm;
Zs = 100ρna, seria anvelopei;
Sb - simbol: „R” – pneu radial, sau „–” pneu diagonal;
Das – în inch;
Is - indice de sarcină;

7
Laborator DINAMICA AUTOVEHICULELOR Student . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Grupa . . . . . . . . . . . . .
Data . . . . . . . . . . . . . .

Iv - indice de viteză.

• 185/60 R 13 80 S - Bu = 185mm, 100 ρna = 60, construcție radială „R”, diametrul de

așezare a talonului Das = 13 inch = 13 x 25,4 mm ≈ 330 mm, indice de sarcină 80 (580 daN),
indice de viteză S (180 km/h).
H = 60 x 185/100 = 111mm; Du = 330 + 2 x 111 = 552mm.
146 L
• 250/70 R 20 149/145 J TUBELESS M + S 90 PSI
143
Bu = 250mm, 100ρna = 70, construcție radială „R”, diametrul de așezare a talonului Das =
20 inch = 20 x 25,4 mm = 508 mm, indice de sarcină la utilizare simplă 149 (3250 daN), respectiv
la utilizare jumelată 145 ( 2900 daN), indice de viteză J (100 km/h), poate fi utilizată în categoria
de viteză L (120 km/h) la indici de sarcină 146 (3000daN), respectiv 143 (2725 daN), poate fi
utilizată fără cameră de aer, este destinată utilizării pe timp de iarnă, are presiunea de umflare
corespunzătoare clasei 90 (6,2 bar).

H = 70 x 250/100 = 175mm, Du =De= 508 + 2 x 175 = 858mm.

Seria DOT (Department of Transportation) a anvelopei indică data de fabricare. Este

compus din 4 cifre care indică săptămâna și anul de fabricare.

|Exemplu : DOT CP8E 91N3 0917

CP : Codul uzinei unde a fost fabricat pneul.

8E : Codul dimensiunilor specific

producătorului.
91N3 : Cod opțional specific producătorului.
0917 : Data de fabricare a anvelopei. Aici,
pneul a fost fabricat în a 09-a săptămână a
anului 2017.

Clasificarea UTQG caracterizează anvelopa în funcție de nivelul său de

performanță. Indicii UTQG sunt prezenți pe flancul anvelopei.

8
Laborator DINAMICA AUTOVEHICULELOR Student . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Grupa . . . . . . . . . . . . .
Data . . . . . . . . . . . . . .

Treadwear: indice de uzură a benzii de rulare: corespunde vitezei de uzură a benzii de

rulare a anvelopei. Acest test este efectuat pe o distanță de aproximativ 10 000km. Cu cât indicele
de uzură (Treadwear) este mai mare, cu atât anvelopa va avea o durată de viață mai lungă.
Tracțiune: indice de aderență: corespunde aderenței anvelopei pe șosea umedă. El
variază între AA și CC. Indicele C corespunde celei mai mici valori care trebuie respectată. Cu cât
indicele de tracțiune este mai important, cu atât distanța de frânare va fi mai scurtă.
Temperatură: indice de rezistență la încălzire Acest indice corespunde rezistenței
anvelopei la temperaturile ridicate, dar și capacitatea sa de a disipa căldura. Variază între A și C,
C fiind valoarea minimă acceptată.

Anexă II – Etichetarea pneurilor

1. Eficiența consumului de combustibil;

9
Laborator DINAMICA AUTOVEHICULELOR Student . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Grupa . . . . . . . . . . . . .
Data . . . . . . . . . . . . . .

2. Aderență pe teren umed;

3. Zgomot exterior de rulare;
4. Marginea etichetei;
5. Scara „A”-„G”;
6. Clasificare;
7. Liniile scării;
8. Textul scării;
9. Valoarea măsurată a zgomotului de rulare;
10. Sigla UE;
11. Trimitere la regulament și la clasa de pneuri;
12. Clasa de zgomot exterior de rulare, astfel cum este prevăzut în partea C din anexa
I;

Cerințe pentru rezistența la rulare

Valorile maxime ale coeficientului de rezistență la rulare pentru fiecare tip de pneu,
măsurate în conformitate cu ISO 28580 nu trebuie să depășească următoarele limite:

Valoare maximă (kg/tonă)

Clasa de pneu
Primul stadiu
C1 12,0
C2 10,5
C3 8,0

Valoare maximă (kg/tonă)

Clasa de pneu
Al doilea stadiu
C1 10,5
C2 9,0
C3 6,5

În cazul pneurilor pentru zăpadă, limitele stabilite pentru tabelul 2 cresc cu 1 kg/tonă.

Măsurarea rezistenței la rulare:

Conform ISO 28580, măsurarea rezistenței la rulare se face într-un laborator, la o
temperatură ambiantă de 25°C. Pentru realizarea măsurării se utilizează un cilindru pe care se
aplică anvelopa, cu o sarcină și o presiune prestabilite:

10
Laborator DINAMICA AUTOVEHICULELOR Student . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Grupa . . . . . . . . . . . . .
Data . . . . . . . . . . . . . .

După ce se face o primă măsurare fără anvelopă, când cilindrul este învârtit liber și se
măsoară forța necesară acestei mișcări, a doua măsurare este efectuată cu anvelopa, măsurând
forța necesară pentru a învârti cilindrul. Calculând diferența dintre cele două forțe, se obține
un cuplu numit rezistența la avansare, exprimată în kilograme pe tonă.

Cerințe pentru aderența pe teren umed

Pneurile din clasa C1 trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:

Indice de aderență pe
Categoria de utilizare
teren umed (G)
pneu pentru zăpadă cu simbol de viteză („Q” sau mai scăzut
cu excepția „H”) indicând o viteză maximă admisibilă nu ≥ 0,9
mai mare de 160 km/h
pneu pentru zăpadă cu simbol de viteză („R” sau mai mult la
care se adaugă „H”) indicând o viteză maximă admisibilă ≥ 1,0
mai mare de 160 km/h

pneu normal (de drum) ≥ 1,1

Cerințe pentru zgomotul de rulare

Nivelurile de zgomot determinate în conformitate cu procedura specificată în măsurile
de implementare regulamentare nu trebuie să depășească limitele desemnate la punctele 1.1.
sau 1.2. Tabelele de la punctele 1.1 și 1.2 reprezintă valorile măsurate, corectate cu
temperatura, cu excepția pneurilor C3 și cu toleranța instrumentului și rotunjite în jos până la
cea mai apropiată valoare întreagă.

11
Laborator DINAMICA AUTOVEHICULELOR Student . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Grupa . . . . . . . . . . . . .
Data . . . . . . . . . . . . . .

1.1. Pneuri din clasa C1, cu referire la grosimea nominală a secțiunii pneului testat:

Pneu din clasa Grosimea nominală a secțiunii Valori limită în dB (L)

(mm)
C1A ≤185 70
C1B >185≤215 71
C1C >215≤245 71
C1D >245≤275 72
C1E >275 74

Pentru pneurile pentru zăpadă, pneurile de suprasarcină sau pneurile ranforsate, sau orice
combinație a acestor clasificări, limitele de mai sus cresc cu 1 dB(A).

1.2. Pneuri din clasa C2 și C3, cu referire la categoria de utilizare a gamei de pneuri:

Pneu din clasa Categoria de utilizare Valori limită în dB (L)

Pneuri normale 72
C2
Pneuri de tracțiune 73
Pneuri normale 73
C3
Pneuri de tracțiune 75

12
Laborator DINAMICA AUTOVEHICULELOR Student . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Grupa . . . . . . . . . . . . .
Data . . . . . . . . . . . . . .

• „pneu de tracțiune” înseamnă un pneu din clasele C2 sau C3 care poartă inscripțiile „M + S”,
„M.S” sau „M&S” și este conceput pentru a echipa puntea sau punțile motoare ale
vehiculului;

Pneurile se clasifică după cum urmează:

(a) pneuri din clasa C1 – pneuri proiectate în principal pentru vehicule din categoriile M1, N1,
O1 și O2;
(b) pneuri din clasa C2 – pneuri proiectate în principal pentru vehicule din categoriile M2, M3,
N, O3 și O4 cu indice de capacitate de încărcare în formație individuală ≤ 121 și simbolul de categorie
de viteză ≥ „N”;
(c) pneuri din clasa C3 – pneuri proiectate în principal pentru vehicule din categoriile M2, M3,
N, O3 și O4 cu unul dintre următorii indici de capacitate de încărcare:
(i) indice de capacitate de încărcare în formație individuală ≤ 121 și simbolul categoriei de
viteză ≤ „M”;
(ii) indice de capacitate de încărcare în formație individuală ≥ 122.

Un pneu poate fi clasificat în mai mult de una dintre clase, dacă îndeplinește toate cerințele
relevante ale fiecărei clase în care este clasificat.

În principal, clasificare pneurile este:

— pneuri C1 – pentru autoturisme;
— pneuri C2 – pentru autovehicule utilitare ușoare, cum ar fi camionetele;
— pneuri C3 – pentru autovehicule grele (camioane și autobuze).

Categoriii M, N și O (Directiva 2007/46/CE):

Categoria M – Autovehicule concepute și construite în principal pentru transportul

persoanelor și al bagajelor acestora
Categoria M1 – vehicule din categoria M, având cel mult opt locuri așezate în plus față de
locul așezat al conducătorului auto.
Categoria M2 – vehicule din categoria M, având mai mult de opt locuri așezate în plus
față de locul așezat al conducătorului auto și care au o masă maximă care nu depășește 5 tone.
Categoria M3 – vehicule din categoria M, având mai mult de opt locuri așezate în plus
față de locul așezat al conducătorului auto și care au o masă maximă care depășește 5 tone.

Categoria N – Autovehicule concepute și construite în principal pentru transportul

mărfurilor
Categoria N1 – vehicule din categoria N, având o masă maximă care nu depășește 3,5
tone.
Categoria N2 – vehicule din categoria N, având o masă maximă care depășește 3,5 tone,
dar care nu depășește 12 tone.
Categoria N3 – vehicule din categoria N, având o masă maximă care depășește 12 tone.

Categoria O – remorci concepute și construite pentru transportul mărfurilor sau al

persoanelor, precum și pentru cazarea persoanelor
Categoria O1 – vehicule din categoria O, având o masă maximă care nu depășește 0,75
tone.

13
Laborator DINAMICA AUTOVEHICULELOR Student . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Grupa . . . . . . . . . . . . .
Data . . . . . . . . . . . . . .

Categoria O2 – vehicule din categoria O, având o masă maximă care depășește 0,75 tone,
dar care nu depășește 3,5 tone.
Categoria O3 – vehicule din categoria O, având o masă maximă care depășește 3,5 tone.

14