Sunteți pe pagina 1din 4

Laborator DINAMICA AUTOVEHICULELOR Student . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Grupa . . . . . . . . . . . . .
Data . . . . . . . . . . . . . .

LDA 1
Organizarea generală a autovehiculelor

1.1 Scopul lucrării


- Definirea și clasificarea autovehiculelor;
- Studiul organizării generale (Anexa 1) și specificarea principalilor parametri
dimensionali și masici ai unui autovehicul.

1.2 Parametrii fundamentali dimensionali și masici ai unui autovehicul

 Dimensiunile exterioare, în mm, ale unui autovehicul pot fi grupate în 3


categorii (fig. 1.1):
a) Dimensiuni de gabarit:
o Lungimea totală (La) - reprezintă distanța dintre două plane verticale, perpendiculare
pe planul longitudinal de simetrie al autovehiculului și tangente la punctele extreme din față și
din spate;
o Lățimea totală (la) - reprezintă distanța dintre doua plane verticale și paralele cu planul
longitudinal de simetrie, tangente la autovehicul, de o parte și de alta a sa. În această dimensiune
NU sunt incluse oglinzile retrovizoare (dacă se includ și dimensiunile oglinzilor se va face
precizarea că lățimea autovehiculului cuprinde și oglinzile);
o Înălțimea totală (Ha) – reprezintă distanța dintre planul de sprijin și planul orizontal
tangent la partea superioară a autovehiculului, fără încărcătură și cu pneurile umflate la
presiunea indicată de producător.

b) Dimensiuni care reflectă organizarea autovehiculului:


o Ampatamentul (L) - reprezintă distanța dintre axele geometrice verticale ale punților
autovehiculului;
o Ecartamentul (E) - reprezintă distanța dintre planele mediane ale roților aceleiași punți.
În cazul punților echipate cu roți duble (jumelate) ecartamentul se definește ca fiind distanța
dintre planele perpendiculare pe calea de rulare și paralele cu planul de simetrie al
autovehiculului, care trec prin jumătatea distanței dintre roțile de pe aceeași parte a punții
respective (fig. 1.2);
o Consola față/spate (C1 / C2) - reprezintă distanța dintre două plane verticale
transversale care trec prin punctul extrem din față al autovehiculului și axa punții din față,
respectiv, prin punctul extrem din spate și axa punții din spate.

Rezultă astfel relația dimensională: La = C1 + L + C2 [mm] (1.1)

c) Dimensiuni care reflectă capacitatea de trecere a autovehiculului (fig. 1.3)


o Garda la sol (hs) - reprezintă distanța, măsurată pe verticală, dintre partea cea
mai de jos a șasiului autovehiculului complet încărcat și calea de rulare;
o Raza longitudinală de trecere (ρl) - reprezintă raza suprafeței cilindrice
convenționale tangentă la roțile din față și din spate, precum și la punctul cel mai coborât al
autovehiculului situat în zona ampatamentului;
o Raza transversală de trecere (ρt) - reprezintă raza suprafeței cilindrice
convenționale tangentă la roțile aceleiași punți și la punctul cel mai coborât al autovehiculului
situat în zona ecartamentului;

1
Laborator DINAMICA AUTOVEHICULELOR Student . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Grupa . . . . . . . . . . . . .
Data . . . . . . . . . . . . . .
o Unghiul de atac/de degajare (α1 [0] / α2 [0]) – reprezintă unghiul format de calea
de rulare cu tangenta la pneul din față și punctul cel mai coborât al consolei din față, respectiv,
cu tangenta la pneul din spate și punctul cel mai coborât al consolei spate.

Fig. 1.1 – Dimensiunile principale de gabarit și de organizare ale unui autovehicul

Fig. 1.2 – Ecartamentul la autovehicule cu roți jumelate

Fig. 1.3 – Dimensiuni caracteristice pentru capacitatea de trecere a autovehiculului

 Parametri masici principali, în kg, ai unui autovehicul


o Masa proprie (m0)– reprezintă masa autovehiculului complet echipat, dar fără
persoane și încărcătură (există și noțiunea de masă proprie uscată, care este masa
autovehiculului fără lichidele de lucru necesare funcționării corecte);
o Masa utilă nominală (mun) – reprezintă capacitatea de încărcare maximă a
autovehiculului.
În conformitate cu STAS 6926/1-90, la determinarea masei utile nominale se vor
considera următoarele:
- masa persoanei de serviciu permanent la bord, 75 kg;
- masa pasagerului, 68 kg;
- masa bagajului unui pasager: 7 kg la autoturisme și autobuze urbane, 20 kg la
autobuze interurbane, 25 kg la autobuze turistice.
o Masa totală nominală (man) – reprezintă suma celor două componente
menționate anterior, fiind:
man = m0 + mun [kg] (1.2)

2
Laborator DINAMICA AUTOVEHICULELOR Student . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Grupa . . . . . . . . . . . . .
Data . . . . . . . . . . . . . .
Pe baza acestor recomandări, masa utilă se determină în funcție de capacitatea de
încărcare și de normele STAS, cu următoarele relații:
- pentru autovehicule destinate transportului de bunuri materiale:
mu = 75 x N + mînc [kg] (1.3)
unde N reprezintă numărul de locuri în cabină, mînc reprezintă masa încărcăturii transportate;
- pentru autoturisme:
mu = 75 + (68 + 7) x N + mbs [kg] (1.4)
unde N reprezintă numărul de locuri, în afara celui ocupat de șofer, m bs reprezintă masa
bagajului suplimentar (se adoptă în limitele 50 ... 200 kg);
- pentru autobuzele urbane:
mu = 75 + (68 + 7) x (N1 + N2) [kg] (1.5)
unde N1 reprezintă numărul de locuri pe scaune, N2 reprezintă numărul de locuri în picioare;
- pentru autobuzele interurbane:
mu = 75 + (68 + 20) x N [kg] (1.6)
unde N reprezintă numărul total de locuri pe scaune;
- pentru autobuzele turistice:
mu= 75 x 2 + (68 + 25) x N [kg] (1.7)
unde N reprezintă numărul total de locuri pe scaune.
Pentru a putea compara diferite tipuri de autovehicule utilitare, din punct de vedere al
utilizării raționale a materialelor în construcția lor, se folosește o mărime specifică numită
coeficientul sarcinii utile sau coeficientul de tară, definit de relația:
𝑚
𝜂𝑢 = 𝑚 0 [-] (1.8)
𝑢𝑛
În cazul automobilelor destinate transportului de persoane se utilizează mărimile
specifice :
- masa proprie liniară , m0l = m0 / L [ kg/mm ] (1.9)
- masa proprie raportată la numărul de locuri ( persoane ),
m0p = m0 / N [ kg/loc ] (1.10)

1.3 Modul de lucru

1. Identificați soluția de organizare a autovehiculului (fiecare student primește un


model de autovehicul din Anexa 1), reprezentați schema de organizare generală prin figuri
geometrice simple în vedere de sus (Fig.1.4 - exemplu realizat în programul Microsoft Word)
și precizați avantajele și dezavantajele soluției.

Fig.1.4 Amplasarea motorului și a elementelor transmisiei, unde: RF - roți față, RS - roți


spate, M - Motor, A - Ambreiaj, SV - Schimbător de viteze, TL - transmisie longitudinală, TP
- Transmisie principală, D - Diferențial

3
Laborator DINAMICA AUTOVEHICULELOR Student . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Grupa . . . . . . . . . . . . .
Data . . . . . . . . . . . . . .

2. Fiecare student trebuie să determine principalii parametrii dimensionali exteriori ai


unui autovehicul prin măsurare propriu-zisă (se propune să se măsoare autovehiculul propriu).
Pentru autovehiculul ales se vor identifica din cartea sa tehnică sau prospect, caracteristicile
constructive și se vor specifica valorile principalilor parametri dimensionali exteriori. Parametri
care nu sunt specificați, de exemplu parametri capacității de trecere, aceștia vor fi determinați
prin măsurare pe baza desenelor-schiță prezentate de constructor.
Datele vor fi centralizate în tab.1.1 și tab.1.2.

Tab. 1.1. Caracteristici constructive ale autovehiculului ...........................

Denumire Tip Număr Amplasare Formula


Soluția constructivă
autovehicul caroserie locuri motor roților

Tab. 1.2. Caracteristici dimensionale ale autovehiculului ................................

Dimensiuni de
Organizare Capacitate de trecere
gabarit
La la Ha L E1/E2 C1 C2 hs α1 α2 ρl ρt
[mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [0] [0] [mm] [mm]
cartea măsurare
Din
tehnică
Din

1.4 Interpretarea rezultatelor obținute. Observații și concluzii

Se vor comenta rezultatele obținute în urma determinării parametrilor dimensionali,


ținând cont de valorile specificate de constructor în cartea tehnică.
Se vor enunța concluzii și comentarii cu referire la erorile rezultate și care au fost
cauzele apariției acestora.

1.5 Anexa
Anexa – Organizarea generală a autovehiculelor - modele de autovehicule

S-ar putea să vă placă și