Greutatea şi capacitatea de încărcare a autovehiculelor

Masele autovehiculului sunt :

a) masa proprie a autovehiculului ’’M 0’’ căreia îi corespunde greutatea proprie ’’G 0’’. Aceasta reprezintă
masa vehiculului carosat fără încărcătură , gata de drum cu 90% din carburant şi a conducătorului auto (75 kg).
b) masa totală maximă admisibilă ’’M a’’ , căreia îi corespunde greutatea totală maximă admisibilă ’’G a’’ .
Aceasta reprezintă masa proprie a autovehiculului la care se adaugă masa maximă a încărcăturii stabilită de
constructor .
c) masa totală maximă autorizată , căreia îi corespunde greutatea totală maximă autorizată . Aceasta
reprezintă masa totală maximă a fiecărui tip de autovehicul autorizat pentru circulaţia pe drumurile publice conform
legislaţiei în vigoare. Nu poate depăşi masa totală tehnic admisibilă prevăzută de constructor .
d) Sarcina utilă maximă constructivă a autovehiculului ‚’’M u’’ , căreia îi corespunde greutatea utilă ’’G u’’ a
autovehiculului. Aceasta reprezintă masa maximă a încărcăturii prescrisă de constructor .
e) Sarcinile pe puntea din faţă şi pe puntea din spate reprezintă masele ce revin fiecărei punţi prin repartizarea
masei totale maxime admisibile . Acestora le corespund greutăţile pe puntea din faţă şi pe puntea din spate notate cu
’’G1’’ , respectiv ’’G2’’ (Fig. 1.12) .
Masa autovehiculului se consideră aplicată în centrul de masă (centrul de greutate), situat în planul vertical ce trece
prin axa longitudinală de simetrie a autovehiculului. Poziţia centrului de masă se apreciază (fig.2.2) prin coordonatele
longitudinale a şi b şi înălţimea hg (STAS6926/2-78).

Fig.1.12. Coordonatele centrului de masă

În faza de proiectare a autovehiculului, alegerea poziţiei centrului de masă se poate face prin mai multe metode şi
anume:
a) utilizarea de valori în concordanţă cu valorile coordonatelor centrului de masă al autovehiculelor considerate în
studiul soluţiilor similare;
b) utilizarea de valori medii după datele oferite de literatura de specialitate. Astfel de valori sunt indicate în tabelul 1.1.

Tabelul 1.1. Valori medii pentru parametrii centrului de masă al autovehiculului

Parametrul Starea Tipul autovehiculului
Autoturism Autobuz Autocamion Autotractor
a Gol 0,45–0,54 0,5–0, 65 0,46–0,55 0,61 – 0,67
L Încărcat 0,49–0,55 0,5–0,68 0,6–0,75
hg Gol 0,16–0,26 - 0,21–0,268 0,31 – 0,4
Încărcat 0,165–0,26 0,23- 0,3–0,38
L 0,285
Faţă de valorile recomandate în tabelul 1.1, trebuie avute în vedere şi următoarele aspecte:
- autoturismele de tipul „totul faţă” au centrul de greutate deplasat spre puntea din faţă. Pentru ele se recomandă
a /L<0,5 ;
- autobuzele si autocamioanele cu roţi simple la puntea din spate se realizează cu o distribuţie cât mai uniformă a
masei totale de-a lungul şasiului. În acest caz, se recomandă a /L≃0,5 . În celelalte cazuri (majoritare) în stare
încărcată a/L se adoptă spre limita superioară, recomandată în tabelul 2.3;

Masa autovehiculului se transmite căii prin intermediul punţilor.

 Pentru autovehiculele cu două punţi, masele ce revin punţilor sunt (fig.1.12):

b a
M 1= ⋅M a M 2= ⋅M a
L ; L , (1.7)
respectiv greutăţile:
b a
G 1= ⋅G a G 2 = ⋅Ga
L ; L . (1.8)

Masa admisă pe punte este limitată de distanţa dintre punţi şi de calitatea drumului. În cazul drumurilor cu
îmbrăcăminte tare, masa admisă pe punte nu poate depăşi 10000 kg pentru punţi situate la distanţe mai mici de 3 m şi
9000 kg pentru punţi care au între ele mai mult de 3 m.
Funcţie de masa repartizată punţilor se poate determina masa ce revine unui pneu.
Astfel:
- pentru pneurile punţii din faţă:
M1
Mp =
1 2 , (1.9)
- pentru pneurile punţii spate:
M2
Mp =
2 n
. (1.10)
unde n – numărul de pneuri ale punţii spate.
M p1 M p2
Valorile şi astfel determinate condiţionează împreună cu viteza maximă a autovehiculului tipul pneurilor
folosite şi caracteristicile de utilizare.