MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

Facultatea „Inginerie Mecanică, Industrială şi Transporturi”

Departamentul „Transporturi”

Programul „Inginerie și management în transport”

Elaborat studentul grupei IMT-141

Petru Basarab

Verificat l. s. Vasile Plămădeală

CHIŞINĂU 2016
Scopul lucrării: Studierea metodicii de calcul şi trasare a graficilor caracteristicii
exterioare de turaţii a motorului.

Utilajul şi aparatajul utilizat la efectuarea lucrării de laborator:

Computerul centrului de calcul;
Literatură informativă.

1. Selectarea datelor iniţiale.

Tonajul (mt), kN (capacitatea de încărcare (n), pasageri) 5

Viteza maximă (Vmax), m/s 42
Coeficientul de rezistenţă la rulare (f0) 0,025
Formula roţilor 4x4
Clasa automobilului mică
Masa vehiculului echipat (m0), kg 1150
Ampatamentul (L), mm 2200
Frecvenţa rotaţiei arborelui cotit al motorului la puterea
maximală (np), rot/min 5400

2. Determinarea masei totale a automobilului.

Masa totală a automobilului se determină prin relaţia:

ma = m0 + mt + mp, kg (1)
unde: m0 – masa vehiculului echipat, kg, se indică în datele iniţiale (anexa 1);
mt – tonajul sau capacitatea de încărcare a automobilului, kg, se indică în
datele iniţiale (anexa 1);
mp – masa pasagerilor împreună cu conducătorul, kg.
Greutatea pasagerilor împreună cu conducătorul se determină prin relaţia:
mp = 75 (n+1), kg (2)
unde: n – numărul de pasageri, se indică în datele iniţiale (anexa 1).
Tonajul pentru autoturisme şi autobuze poate fi luat din considerentele:
mt = 50...70 kg – pentru autoturisme;
mt = 10 n – pentru autobuse suburbane şi interurbane, kg. La autobuzul urban
tonajul nu se ia în consideraţie.

3. Determinarea sarcinii pe axele automobilului.

Greutatea totală a automobilului se determină prin relaţia:

Ga = ma g, N (3)
unde: g – acceleraţia căderii libere g = 9,81 m/s2.
 Sarcina G1 pe puntea din faţă şi G2 pe puntea din spate a automobilului se
determină prin relaţiile:
G1 = Ga b/L, N (4)

G2 = Ga a/L, N (5)

unde: a – distanţa de la centrul de greutate pînă la axa din faţă a automobilului, mm;
b – distanţa de la centrul de greutate pînă la axa din spate a automobilului, mm;
L – ampatamentul automobilului, mm, se indică în datele iniţiale (anexa 1).

4. Determinarea coordonatelor centrului de greutate a automobilului.

Coordonatele centrului de greutate a automobilului se determină în

dependenţă de valoarea ampatamentului.
Pentru camioanele cu cabina amplasată de asupra motorului şi cu roţi
singulare la puntea din spate:
a = (0,55...0,60) L, mm (6)
Pentru camioanele cu cabina amplasată de asupra motorului şi cu roţi duble
la puntea din spate:
a = (0,65...0,70) L, mm (7)
Pentru camioanele cu cabina amplasată în spatele motorului şi cu roţi duble
la puntea din spate:
a = (0,70...0,75) L, mm (8)
Pentru autoturisme cu puntea din spate conducătoare:
a = (0,50...0,55) L, mm (9)
Pentru autobuze cu puntea din spate conducătoare:
a = (0,60...0,65) L, mm (10)
Distanţa de la centrul de greutate a automobilului pînă la puntea din spate se
determină prin relaţia:
b = L – a, mm (11)

Înălţimea centrului de greutate se determină din condiţia:

hcg = 0,7...0,8 m – pentru autoturisme;
hcg = 0,9...1,1 m – pentru camioane şi autobuze.
Pe o coală de hîrtie formatul A4 se desenează automobilul şi se indică la
scară amplasarea centrului de greutate.
5. Alegerea pneurilor şi determinarea razei de rulare a roţii.

Pneurile automobilului se aleg reieşind din sarcina care revine pe roţile celei
mai solicitate punţi şi sarcina admisibilă a pneului, care este indicată în
caracteristica tehnică a tuturor pneurilor de diferite tipuri şi dimensiuni.
Constructiv pneurile se împart în două grupe: diagonale şi radiale. Pneurile
diagonale se marchează cu două cifre corespunzător B – d (B – lăţimea profilului
pneului, d – diametrul jantei roţii). Pneurile radiale se marchează cu trei cifre şi
litera R. În acest caz prima cifră indică lăţimea profilului pneului B, a doua
cifră – raportul dintre înălţimea profilului pneului H la lăţimea B în %, litera
R – indică că pneul este radial, a treia cifră – diametrul jantei roţii d. Valoarea
dimensiunilor B şi d pot fi date cît în mm atît şi în ţoli.
Raza de rulare a roţii se determină prin relaţia:
rm = 0,0127 d + 0,00085 B, m (12)
unde: d – diametrul jantei roţii, ţoli;
B – lăţimea profilului pneului, mm.

6. Determinarea randamentului mecanic al transmisiei automobilului.

Randamentul mecanic al transmisiei automobilului depinde de numărul şi

proprietăţile perechilor cinematice care transmit mişcarea de la arborele cotit a
motorului la roţile motoare. Valoarea randamentului mecanic se alege conform
condiţiei din tabelul 1.

Tabelul 1. Randamentul mecanic al transmisiei automobilului

Randamentul
Tipul automobilului Formula roţilor
transmisiei, ηt
Autocamioanele şi autobuzele cu
4x2 0,90...0,92
transmisia principală simplă
Autocamioanele şi autobuzele cu
4x2 0,86...0,88
transmisia principală dublă
Autocamioanele şi autobuzele cu
4x4 0,82...0,84
transmisia principală dublă
Autocamioanele şi autobuzele cu
6x4 0,82...0,84
transmisia principală dublă
Autocamioanele şi autobuzele cu
6x6 0,78...0,80
transmisia principală dublă
Autoturismele, microbuzele 4x2 0,92...0,94

7. Determinarea factorului aerodinamic al automobilului.

Factorul aerodinamic caracterizează rezistenţa aerodinamică specifică a

automobilului. Cu cît factorul aerodinamic este mai mic cu atît sînt mai mici
pierderile de putere la învingerea rezistenţei aerului. Factorul aerodinamic poate fi
ales orientativ conform condiţiei din tabelul 2.

Tabelul 2. Factorul aerodinamic al automobilului

Tipul automobilului kF, Ns2/m2

Autoturismele de clasa:
micro 0,50...0,60
mică 0,60...0,70
medie 0,75...0,78
mare 0,85...0,95
Autocamioanele cu capacitatea de încărcare, t:
< 1,0 1,2...1,5
1,1...2,5 1,6...2,0
2,6 4,0 2,1...2,8
> 4,0 2,9...3,5
Autobuzele de clasa medie şi mare 2,9...3,6

8. Determinarea puterii efective şi trasarea caracteristicii exterioare de turaţii

a motorului.

Pentru determinarea puterii efective necesare a motorului folosim ecuaţia

bilanţului de putere a automobilului.
Puterea efectivă a motorului se determină prin relaţia:
1
Pe = 1000  (Ga fv Vmax + kF V3max), kW (13)
t

unde: Vmax – viteza maximă a automobilului, m/s, se indică în datele iniţiale (anexa 1);
fv – coeficientul de rezistenţă la rulare la mişcarea cu viteză maximă.
Dacă Vmax este mai mică de 20...22 m/s, valoarea coeficientului
fv = 0,025...0,035 pentru a învinge suprasarcinile de scurtă durată la mişcarea
automobilului pe treapta directă.
La viteze maxime mai mari de cele menţionate coeficientul de rezistenţă la
rulare se determină prin relaţia:
 13  Vmax
2

f v  f 0  1   (14)
 20000 

unde: f0 – coeficientul de rezistenţă la rulare la mişcarea cu viteză maximă mai

mică de 20...22 m/s, se indică în datele iniţiale (anexa 1);
Va – viteza maximă a automobilului, m/s, se indică în datele iniţiale (anexa 1).
Folosind relaţia (13), se determină puterea maximă a motorului prin relaţia:
Pe
 2 3

Pmax =  a  max  b   max   c   max   , kW (15)
p    

  p    p  
unde: ωp – frecvenţa rotaţiei arborelui cotit al motorului la putere maximă, rad/s. În
calcule ωP se determină avînd ca punct de reper motorul automobilului
prototip. În literatura de specialitate de regulă se indică Pemax a
motorului şi turaţiile corespunzătoare ei nP a arborelui cotit;
a, b, c – coeficienţi experimentali, se aleg conform condiţiei din tabelul 3.
Tabelul 3. Coeficienţi experimentali
Coeficienţii
Tipul motorului
a b c
MAS 1,0 1,0 1,0
MAC 0,87 1,13 1,0

Frecvenţa rotaţiei arborelui cotit al motorului se determină prin relaţia:

  np
ωp = , rad/s (16)
30

unde: np – turaţia motorului la puterea maximă, rot/min.

Frecvenţa rotaţiei maximale a arborelui cotit se determină din condiţia:
ωmax = (1,1...1,2) ωp – pentru MAS, rad/s (17)
ωmax = (0,9...1,0) ωp – pentru MAC, rad/s (18)
Pentru trasarea caracteristicii exterioare de turaţii a motorului este necesar de
determinat 8...9 valori curente a puterii efective Pe, momentului motor efectiv Me şi
a consumului specific ge și orar Gc de combustibil în diapazonul de modificare a
turaţiilor arborelui cotit al motorului de la ωmin la ωmax.
Frecvenţa rotaţiei minimală a arborelui cotit se determină din condiţia:
ωmin = 70...80 – pentru MAS, rad/s
ωmin = 45...50 – pentru MAC, rad/s
Caracteristica exterioară de turaţii a motorului reprezintă variaţia puterii
efective Pe, momentului motor efectiv Me, consumului orar Gc şi a consumului
specific de combustibil ge în funcţie de variaţia vitezei unghiulare a arborelui cotit a
motorului la deschiderea totală a clapetei de acceleraţie sau la acţionarea totală a
cremalierei pompei de injecţie.
Aceşti parametri se determină prin relaţiile:
    
2
 
3

Pe = Pmax a   e   b   e   c   e   , kW (19)
   p   p   p  
 

Pe
Me = 1000  , N m (20)
e

    
2

ge = gp  a1  b1   e   c1   e   , g/kWh (21)

  p   p  


Gc = Pe  g e 10 3 , kg/h (22)

unde: ωe – valorile curente ale vitezei unghiulare ale arborelui cotit, rad/s;
gp – consumul specific de combustibil la puterea maximă, g/kWh, ce se alege
din condiţia:
gp = 330...360 g/kWh – pentru MAS;
gp = 220...240 g/kWh – pentru MAC.
a, b, c, a1, b1, c1 – coeficienţi experimentali, care se aleg conform datelor din
tabelul 4.

Tabelul 4. Coeficienţi experimentali

Coeficienţii
Tipul motorului
a1 b1 c1
MAS 1,2 1,0 0,8
MAC 1,55 1,55 1,0

Printre valorile ωe selectate se recomandă ca unul dintre punctele de calcul

să fie ωp, ce corespunde Pmax.
Rezultatele calculelor se înscriu în tabelul 5.

Tabelul 5. Valorile curente ale parametrilor caracteristici exterioare de turaţii

Parametrii ωmin ω1 ω2 ω3 ω4 ω5 ωP ω6 ωmax

ωe, s-1 70 156,9 243,9 330,8 417,8 504,7 565,5 591,6 678,6

ωe/Mω, mm 15,56 34,88 54,2 73,52 92,84 112,16 125,66 131,48 150,8

Pe, kW 13,24 32,14 51,81 70,13 85,02 94,35 96,46 96,04 87,97

Pe/MP, mm 28,16 68,38 110,23 149,22 180,89 200,75 205,24 204,34 187,18

Me, N∙m 189,09 204,79 212,42 212 203,5 186,95 170,58 162,33 129,64

Me/MM, mm 158,9 172,09 178,51 178,15 171,01 157,1 143,35 136,41 108,94

ge, g/kW∙h 359,2 324,75 302,78 293,3 296,29 311,77 330 339,72 380,16

ge/Mg, mm 51,31 46,39 43,25 41,9 42,33 44,54 47,14 48,53 54,31

Gc, kg/h 4,75 10,44 15,69 20,57 25,19 29,42 31,83 32,63 33,44

Gc/MG, mm 25,02 54,93 82,56 108,26 132,58 154,82 167,54 171,72 176,02

Caracteristica exterioară de turaţii a arborelui cotit al motorului se trasează

pe o coală de hîrtie formatul A4 şi se anexează la lucrare (fig. 1).
 Fig. 1 Caracteristica exterioară de turaţii:
a – MAS; b – MAC.

Concluzie:

LITERATURA

1. А. С. Литвинов, Я. Е. Фаробин, Автомобиль. Теория эксплуатационных

свойств, М.: Машиностроение, 1989 – 237 с.
2. В. А. Поросятковский, Д. Г. Куку, Р. В. Чобруцкая, Тягово-динамический
расчёт автомобиля, Кишинёв. :КПИ, 1991 – 39 с.
3. Автомобильный справочник НИИАТ, 1994 г.
4. Îndrumar metodic pentru efectuarea proiectului de an la disciplina
„Automobile”. Partea I. Calculul de tracţiune şi indicii tehnici de exploatare a
automobilului proiectat, Chişinău.:U.T.M., 2007 – 56 p.