MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

Facultatea „Inginerie Mecanică, Industrială şi Transporturi”

Departamentul „Transporturi”

Programul „Inginerie și management în transport”

Elaborat studentul grupei IMT-141

Petru Basarab

Verificat l. s. Vasile Plămădeală

CHIŞINĂU 2016
Scopul lucrării: Studierea metodicii de calcul şi trasare a graficilor acceleraţiilor,
şi caracteristicii de demarare a automobilului.

Utilajul şi aparatajul utilizat la efectuarea lucrării de laborator:

Computerul centrului de calcul;
Literatură informativă.

Remarcă: Lucrarea de laborator nr. 4 se efectuează în baza datelor şi rezultatelor

de calcul iniţiale din lucrările de laborator nr. 1, nr. 2 și nr. 3.

1. Determinarea acceleraţiei automobilului.

Acceleraţia automobilului se determină prin relaţia:

dV 9,81
ja = dt
= (D – fv) 1, 04  0, 04  i
c

(1)
unde: D – factorul dinamic al automobilului, se ia din lucrarea de laborator nr. 3;
fv – coeficientul de rezistenţă la rulare, se ia din lucrarea de laborator nr. 1;
ic – raportul de transmitere a cutiei de viteze la treapta respectivă, se ia din
lucrarea de laborator nr. 2.
Valorile lui ja se calculează pentru fiecare treaptă şi fiecare valoare a vitezei
unghiulare a arborelui cotit a motorului se înscriu în tabelul 1.

Tabelul 1. Valorile numerice ale ja

Parametrii Valorile numerice
Treapta
ωe, rad/s 70,0 156,9 243,9 330,8 417,8 504,7 565,5 591,6 678,6
Prima ja, m/s2 4,287 4,680 4,868 4,850 4,628 4,200 3,779 3,567 2,728
treaptă Va, m/s 1,406 3,152 4,898 6,644 8,390 10,136 11,356 11,882 13,627
Treapta ja, m/s2 3,853 4,210 4,380 4,362 4,156 3,762 3,376 3,181 2,413
a doua Va, m/s 1,566 3,512 5,457 7,402 9,347 11,293 12,653 13,238 15,183
Treapta ja, m/s2 3,441 3,763 3,915 3,895 3,705 3,344 2,990 2,812 2,109
a treia Va, m/s 1,745 3,912 6,080 8,247 10,415 12,582 14,097 14,749 16,917
Treapta ja, m/s2 3,060 3,350 3,484 3,463 3,286 2,954 2,629 2,466 1,823
a patra Va, m/s 1,944 4,359 6,774 9,189 11,604 14,018 15,707 16,433 18,848
Treapta ja, m/s2 2,698 2,957 3,075 3,051 2,887 2,581 2,283 2,134 1,546
a cincea Va, m/s 2,166 4,857 7,547 10,238 12,928 15,619 17,500 18,309 21,000

Pe o coală de hîrtie formatul A4 se trasează caracteristica acceleraţiilor

automobilului (fig. 1).
 Fig. 1 Caracteristica de acceleraţii a automobilului

2. Caracteristica de demaraj a automobilului.

Datele iniţiale pentru interpretarea grafică a caracteristicii de demarare a

automobilului pot fi obţinute, prin metoda grafo-analitică din graficul acceleraţiilor
automobilului. Pentru aceasta fiecare curbă a graficului acceleraţiilor se împarte în
5 – 6 intervale pe porţiunea căruia curba se înlocuieşte cu linie dreaptă. Hotarele
intervalelor de viteză şi acceleraţie se marchează respectiv Va1, ja1; Va2, ja2;... Van, jan.
Timpul Δτi şi distanţa de demarare ΔSi pentru fiecare interval se determină prin
relaţiile:
Vai 1  Vai
Δτi = 2· j  j , s (2)
ai 1 ai

 i
ΔSi = (Vai + Vai+1)· ,m (3)
2
Datele obţinute se înscriu în tabelul 2.

Tabelul 2. Valorile numerice ale Δτi și ΔSi

Intervalele de viteză
Indicii
1 2 3 4 5 6 7
Viteza la finele intervalului Vi+1, m/s 4,898 10,136 13,627 15,183 16,917 18,848 21,000
Acceleraţia la finele intervalului ji, m/s2 4,868 4,200 2,728 2,413 2,109 1,823 1,546
Timpul de demarare pe interval Δτi, s 0,763 1,155 1,008 0,605 0,767 0,982 1,278
Timpul sumar de demarare τ, s 0,763 1,918 2,926 3,531 4,298 5,280 6,558
Distanţa de demarare pe interval ΔSi, m 2,404 8,684 11,977 8,719 12,304 17, 25,456
Distanţa sumară de demarare S, m 2,404 11,088 23,065 31,784 44,088 61,655 87,111

Folosind tabelul 2 se determină distanţa şi timpul sumar de demarare a

automobilului pînă la vitezele care corespund sfîrşitului fiecărui interval. Totodată
se ţine cont de:
τ1 = Δτ1; τ2 = Δτ1 + Δτ2; τ3 = τ2 + Δτ3;...τn = τn-1 + Δτn (4)

S1 = ΔS1; S2 = ΔS1 + ΔS2; S3 = S2 + ΔS3;...Sn = Sn-1 + ΔSn (5)

În baza datelor obţinute se construieşte caracteristica de demarare a
automobilului (fig. 2).
 Fig. 2 Caracteristica de demarare a automobilului

Concluzie:
LITERATURA

1. А. С. Литвинов, Я. Е. Фаробин, Автомобиль. Теория эксплуатационных

свойств, М.: Машиностроение, 1989 – 237 с.
2. В. А. Поросятковский, Д. Г. Куку, Р. В. Чобруцкая, Тягово-динамический
расчёт автомобиля, Кишинёв. :КПИ, 1991 – 39 с.
3. Автомобильный справочник НИИАТ, 1994 г.
4. Îndrumar metodic pentru efectuarea proiectului de an la disciplina
„Automobile”. Partea I. Calculul de tracţiune şi indicii tehnici de exploatare a
automobilului proiectat, Chişinău.:U.T.M., 2007 – 56 p.