UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE INGINERIE INDUSTRIALA SI ROBOTICA

DEPARTAMENTUL TEORIA MECANISMELOR ȘI ROBOȚILOR
MASTER CONSULTANŢĂ ÎN PROIECTAREA SISTEMELOR MECANICE

ANALIZA SISTEMELOR MECANISMELOR

TEMA

PARAMETRII DE BAZĂ AI
AUTOVEHICULELOR

Șl.dr.ing. Elisabeta Niculae

Student,
MOȚOC ALINA

București
2023
 Parametrii de bază ai autovehiculelor

Parametrii de baza ai autovehiculelor definesc calitatile ce trebuie oferite

acestuia, inca din faza de proiectare, astfel incat performantele obtinute sa-l
situeze la nivelul celor mai bune modele din aceeasi categorie.
Principalii parametrii ce caracterizeaza un autovehicul pot fi grupati in
urmatoarele categorii: parametrii constructivi, dinamici si calitatile tehnice de
exploatare. Acesti parametri servesc pentru aprecierea obiectiva a calitatilor
diferitelor tipuri de autovehicule si pentru a scoate in evidenta daca acestia
corespund conditiilor de lucru impuse in exploatare. Cunoscand acesti parametri
pot fi alese autovehiculele corespunzatoare conditiilor de exploatare date.

Parametrii constructivi
Parametrii constructivi ai autovehiculelor sunt dati de dimensiunile principale,
greutatea, capacitatea de incarcare si capacitatea de trecere.

Dimensiunile principale

Dimensiunile de gabarit, sunt cele mai mari dimensiuni privind lungimea A,

latimea E si inaltimea D, tinand seama si de dimensiunile cabinei sau caroseriei.

Ampatamentul L (baza sau distanta intre punti), reprezinta distanta intre axele
geometrice ale puntilor autovehiculului.
La autovehiculele cu trei punti, ampatamentul se considera distanta dintre axa
geometrica a puntii din fata si jumatatea distantei dintre cele doua punti din spate.
In acest caz trebuie sa se indice suplimentar si distanta dintre cele doua punti din
spate.
La tractoarele pe senile L reprezinta distanta dintre axa stelutei motoare si axa
rotii de intindere. La acest tip de tractor trebuie sa se mai indice si lungimea de
sprijin L1 care reprezinta lungimea senilei in contact cu solul.
 Dimensiunile principale ale autocamioanelor.

Dimensiunile principale ale tractoarelor pe roti.

Ecartamentul (fata B1 si spate B2), reprezinta distanta dintre planele mediane

ale rotilor de pe aceeasi punte. La autovehiculele prevazute cu roti duble in spate,
ecartamentul se da cu distanta dintre planurile ce trec prin jumatatea distantei celor
doua roti de pe aceeasi punte. In cazul tractoarelor pe senile ecartamentul B este
distanta dintre planele longitudinale de simetrie ale celor doua senile.

Lumina C care mai poarta si denumirea de garda la sol, reprezinta distanta

dintre sol si punctul cel mai de jos la puntea din fata C 1, la carterul ambreiajului C si
la puntea din spate C2. In general C1 < C pentru a proteja carterul motorului si
ambreiajului, iar C2 < C1 datorita constructiei reductorului central si a diferentialului.

Dimensiunile principale ale tractoarelor pe senile.

Consolele din fata F si din spate G sunt distantele pe orizontala dintre axa de
simetrie a puntii din fata, respectiv din spate, pana la extremitatea din fata si din
spate a autovehiculului.

Raza longitudinala de trecere r , este raza unui cilindru conventional tangent la

rotile din fata, din spate si punctul de lumina minima al sasiului, punct situat intre
cele doua punti ale autovehiculului.

Raza transversala de trecere r , reprezinta raza cilindrului conventional tangent

la rotile de pe aceeasi punte si la punctul cel mai de jos al sasiului, punct situat intre
roti.

Unghiurile de trecere din fata a si spate a sunt unghiurile determinate de sol si

tangentele duse la roti prin punctele extreme inferioare din fata 1 si spate 2.

Inaltimea platformei H, este distanta de la sol la suprafata exterioara a pedalei

platformei autovehiculului.

Dimensiunile platformei I x K x M reprezinta lungimea, latimea si inaltimea

podelei platformei, masurata in interiorul acesteia.
 Dimensiunile principale ale autovehiculelor

Tipul Garda la sol C Raza Unghiul de trecere grade

autovehiculului longitudinala din fata din spate
[mm] de trecere r
a a
m]
Autoturisme

Autocamioane

- de tonaj mic si
mediu

- de tonaj mare si
foarte mare

- speciale
Autobuze 18

Unghiurile de stabilizare ale rotilor de directie si pivotilor.

Tot din categoria dimensiunilor principale fac parte si unghiurile de stabilizare

a rotilor de directie si pivotilor rotilor acestora si anume unghiul de cadere sau
stabilitate a rotii a , unghiul de inclinare transversala a pivotului b, unghiul de
inclinare longitudinala a pivotului g si unghiul de convergenta al rotilor (a-b).
 Din categoria dimensiunilor principale fac parte si marimile, care reprezinta :

- raza minima de viraj,

- raza minima exterioara de gabarit a virajului R1,
- raza minima interioara de gabarit a virajului R2 si
- latimea fasiei de gabarit D

Greutatea autovehiculului si capacitatea de incarcare

Tipul si dimensiunile principale determina greutatea totala a autovehiculului si

capacitate de incarcare a acestuia.

Greutatea autovehiculului este un parametru important si reprezinta in mare

suma greutatii tuturor mecanismelor si agregatelor din constructia acestuia, precum
si greutatea incarcarii.

La tractoare, greutatea este un parametru care caracterizeaza calitatile de

tractiune dupa aderenta, precum si presiunea specifica pe sol.

In cazul automobilelor greutatea poate fi grupata in urmatoarele categorii:

Greutatea proprie Go care reprezinta greutatea automobilului complet echipat,

fara incarcatura si fara persoane la bord.

Greutatea utila transportata Gu este incarcatura pe care o poate transporta un

automobil in conditiile concrete de exploatare.

La autocamioane, greutatea conducatorului si a persoanelor de deservire nu se

include in greutatea utila.

In cazul automobilelor destinate transportului de persoane, in greutatea utila se

include greutatea conducatorului, a personalului de deservire, a pasagerilor dupa
numarul de locuri (n) si bagajelor.
 La autobuzele urbane la numarul de locuri pe scaune (n) se mai adauga un
numar de locuri in picioare (m) care pot fi intre 5 si 8 pentru fiecare metru patrat
liber al pedalei (fara suprafata ocupata de scaune).

Greutatea unei persoane (Gp) se adopta la 75 Kg, in medie, iar greutatea

bagajului (Gb) pentru fiecare persoana se apreciaza la 5 Kg pentru autobuzele
urbane si autocamioane, 15 Kg la autobuze interurbane si 20 Kg la autoturisme si
autobuze turistice.

Greutatea totala Ga se obtine prin insumarea greutatii proprii (G o), greutatii

incarcaturii, greutatii persoanelor (Gp) si a bagajelor (Gb), astfel:

- pentru autocamioane:

Ga = Go + Gu + (n + 1) (Gp + Gb)

- pentru autobuze urbane:

Ga = Go + (n + m + 1) (Gp + Gb)

- pentru autobuze turistice:

Ga = Go + (n + 1) (Gp + Gb)

- pentru autoturisme:

Ga = Go + n(Gp + Gb)

Caracteristicile de greutate ale autoturismelor

Categoria Capacitatea cilindrica a Greutatea proprie Go

autoturismului motorului l]
[kg]
Foarte mici Pana la 0,849 Maxim 700
Mici

Medii

Mari Peste 2.500 Peste 1.400

Greutatea autotrenului este greutatea obtinuta prin insumarea greutatii totale

a autotractorului cu greutatea tractata (greutatea proprie a remorcii sau
semiremorcii si greutatea incarcaturii).
 Caracteristica de greutate a autocamionului sau autotrenului poate fi apreciata
prin coeficientul de utilizare a greutatii hG , care este dat de raportul dintre
greutatea proprie Go si greutatea utila Gu, respectiv:

Introducerea notiunii de coeficient de utilizare a greutatii ofera posibilitatea de

a compara diferite tipuri de autovehicule intre ele (in special autocamioane) si de a
cunoaste constructiile cele mai rationale, deoarece el arata cat de rational a fost
folosit metalul in constructia respectiva (cat metal se foloseste pentru a transporta o
tona de incarcatura utila).

Pentru autocamioanele cu greutate totala de 7,0 8,0 tone, hG = 1, iar pentru cele
cu greutate totala mai mare scade pana la 0,75 . 0,80.

Valori mai mari ale acestui coeficient, hG=1,3 . 1,6 se intalnesc la

autocamioanele de capacitate mica si autoutilitare.

La tractoare, greutatea poate fi:

Greutate constructiva Ga, care este greutatea tractorului nealimentat cu

combustibil, ulei si apa, fara scule si greutati suplimentare si fara tractorist, adica asa
cum iese de pe banda de montaj.

Acest parametru serveste la aprecierea consumului de metale si materiale ce

intra in constructia tractorului.

Greutatea de exploatare Gc, este greutatea totala a tractorului, alimentat, cu

greutati suplimentare sau apa in pneuri, cu tractorist, cutie de scule, inclusiv
greutatea masinilor agricole purtate, sau a unei parti din greutatea masinilor agricole
semipurtate.

Repartizarea greutatii autovehiculului (greutatea totala in cazul automobilelor

Ga si greutatea de exploatare in cazul tractoarelor G c) se poate determina in functie
de greutatea totala Ga (Gc) si coordonatele centrului de masa (greutate) a si b.
 Repartizarea greutatii autovehiculului pe punti

Notand cu G1 greutatea pe puntea din fata si G 2 cea care revine puntii din
spate, se poate scrie:

Greutatea admisa pe punte este limitata de calitatea drumului, distanta dintre

punti si numarul puntilor autovehiculului.

Pentru imbunatatirea calitatilor de trecere si de tractiune, precum si pentru

obtinerea unei conduceri mai usoare a autovehiculului este de dorit ca G 2>G1, iar pe
de alta parte, in scopul maririi confortabilitatii si al stabilitatii G 1>G2.

Din punct de vedere al uniformitatii uzurii anvelopelor ar trebui ca

G1=G2 pentru autoturisme, iar la autocamioane
si autobuze sa fie o treime pe puntea din fata si
doua treimi pe puntea din spate. Rezolvarea
acestei probleme se face in functie de
posibilitati, de tipul si de destinatia
autovehiculului.

.
 Determinarea experimentala a coordonatelor centrului de masa

Pentru determinarea distantelor a si b se cantareste succesiv autovehiculul

incarcat (Ga), apoi puntea din fata (G1) si puntea din spate (G2), dupa care cunoscand
aceste marimi se poate scrie:

Pentru determinarea inaltimii centrului de masa (h g) se cantareste in pozitia

orizontala greutatea G2. Dupa aceea, autovehiculul se ridica cu puntea din fata si se
cantareste greutatea ce revine puntii din spate in aceasta pozitie G 2'.

Cunoscand aceste marimi si coordonatele longitudinale ale centrului de masa,

se poate scrie:

de unde:

Daca se scrie ecuatia de momente in raport cu axa rotilor din fata (punctul O)
se obtine:

Din aceasta relatie prin inlocuirea valorilor date si grupand termenii care
contin marimea hg se obtine expresia inaltimii centrului de masa, adica:

sau:

unde:
 - a este unghiul de inclinare a autovehiculului;
- r este raza rotii autovehiculului;
- h este distanta dintre puntea din fata si centrul de masa al autovehiculului.

Pentru a evita erorile produse de deformatiile pneurilor si ale suspensiei se

recomanda ca a sa nu fie mai mare de 10.15o, suspensia la cele doua punti sa fie
blocata, iar presiunea aerului in pneu sa fie cea normala. In scopul obtinerii unei
exactitati ridicate este de dorit ca determinarea inaltimii centrului de masa sa se
repete prin cantarirea ambelor punti ale autovehiculului.

Coordonatele centrului de masa

Tipul Inaltimea centrului de

autovehiculului masa, hg m]
gol incarcat
Autoturisme

Autocamioane

Autobuze

Capacitatea de trecere a autovehiculului

Prin capacitatea de trecere se intelege calitatea autovehiculului de a se deplasa

pe drumuri sau terenuri accidentale si de a trece peste obstacole.

Din punct de vedere al capacitatii de trecere, autovehiculele pot fi:

autovehicule obisnuite si autovehicule cu capacitate mare de trecere (autovehicule pe
roti cu toate rotile motoare, autovehicule pe senile si autovehicule pe semisenile).

In functie de conditiile de deplasare, capacitatea de trecere poate fi

imbunatatita prin urmatoarele masuri:

a) la autovehiculele pe roti:
- prin folosirea pneurilor cu profit de tractiune,
- prin folosirea pneurilor de joasa presiune,
- prin folosirea lanturilor, iar
b) la autovehiculele pe senile:
- prin profilul zalelor senilei sau
- prin latimea senilei.
 Capacitatea de trecere a unui autovehicul este caracterizata de urmatorii
parametri:

Presiunea specifica pe sol, data de raportul dintre greutatea totala a

autovehiculului si suprafete de contact dintre pneuri sau senile si sol.

Cu cat presiunea specifica pe sol este mai mica cu atat autovehiculul se poate
deplasa mai usor pe terenuri desfundate, zapada, nisip, etc.

Prin micsorarea presiunii specifice pe sol se imbunatatesc calitatile de tractiune

ale autovehiculului, iar organele de rulare nu taseaza straturile superficiale ale
solului.

La autovehiculele obisnuite presiunea specifica pe sol este de 3,0 . 5,5 daN/cm 2.

Garda la sol sau lumina este parametrul care indica obstacolele maxime peste
care poate trece autovehiculul fara sa le atinga.

Cu cat lumina este mai mare, cu atat capacitatea de frecare a autovehiculului este
mai buna, insa se inrautateste stabilitatea, deoarece se ridica centrul de masa.

Raza longitudinala si raza transversala de trecere influenteaza asupra capacitatii

de trecere in sensul ca cu cat aceste raze sunt mai mici si cu cat distanta de la punctul
cel mai de jos la sol este mai mare capacitatea de trecere se imbunatateste, ansa se
inrautateste stabilitatea.

Raza minima de viraj a autovehiculului, este in cazul autovehiculelor pe roti

distanta de la centrul instantaneu de viraj, pana la axa de simetrie a puntii din spate a
autovehiculului, la un unghi de bracare maxim al rotilor de directie. Cu cat aceasta
raza este mai mica, cu atat capacitatea de trecere este mai buna.

Raza rotilor autovehiculului influenteaza capacitatea de trecere a autovehiculului

peste obstacole orizontale sau verticale.

La autovehiculele obisnuite cu o singura punte motoare inaltimea unui obstacol

vertical peste care poate trece este h 2/3r (r fiind raza rotilor), iar la autovehiculele
cu mai multe punti motoare h r.

Latimea canalului peste care poate trece un autovehicul, cu conditia ca marginea

acestuia sa fie suficient de rezistenta, este b r pentru autovehiculul cu o singura punte
motoare, iar la autovehiculele cu mai multe punti motoare b 1,2 r.
 La tractoarele pe roti, aceste valori sunt valabile fata de raza rotilor din fata, iar la
tractoarele pe senile latimea canalului (b) peste care poate trece este b (L fiind
baza tractorului) pe cand inaltimea obstacolului vertical este limitata de unghiul
limita de rasturnare.

Parametrii dinamici ai autovehiculelor

Principalii parametrii dinamici ai unui autovehicul pot fi grupati in urmatoarele

categorii:

- factorul dinamic al autovehiculului

- forta maxima de tractiune la carlig

- viteza maxima,

- viteza medie tehnica,

- viteza de exploatare,

- viteza economica,

- timpul de demarare,

- distanta de franare afectiva,

- distanta de oprire,

- spatiul de rulare libera,

- panta maxima,

- stabilitatea autovehiculului.

Factorul dinamic D, este folosit pentru aprecierea calitatilor dinamica ale

autovehiculelor si este determinat de raportul:

unde:

c) FR este forta tangentiala de tractiune la roata sau rotile motoare;

d) Fa este forta de rezistenta a aerului;
e) Ga este greutatea totala a autovehiculului.
 Factorul dinamic D, reprezinta o forta tangentiala de tractiune specifica
disponibila, care poate fi folosita pentru invingerea rezistentelor care se opun
deplasarii autovehiculului.

Acest parametru isi modifica valoarea in functie de viteza, deoarece atat F R cat si
Fa variaza in functie de viteza de deplasare.

Variatia factorului dinamic in functie de viteza poarta denumirea de caracteristica

dinamica a autovehiculului si este o diagrama foarte importanta pentru aprecierea
dinamicitatii unui autovehicul.

Forta maxima de tractiune la carlig, este forta maxima dezvoltata la carligul

autovehiculului si poate fi folosita pentru tractarea remorcilor, semiremorcilor sau
masinilor agricole.

Aceasta forta se determina experimental cu ajutorul dinamometrelor, a

dinamografelor, pe cale tensometrica.

Viteza maxima a autovehiculului, este viteza reala in m/s sau Km/h cu care se
poate deplasa autovehiculul pe un drum orizontal, in conditii normale, la treapta
superioara din cutia de viteze si cu sarcina maxima utila.

Viteza teoretica a unui autovehicul se poata calcula cu relatia:

unde:

f) r este raza de rulare a rotii motoare, respectiv raza de angrenare a stelutei

motoare in cazul autovehiculelor pe senile;
g) w este viteza ungiulara a rotii motoare;
h) we este viteza unghiulara a motorului;
i) itr este raportul total de transmitere al autovehiculului.

Viteza medie tehnica, este viteza obtinuta prin impartirea spatiului parcurs de
autovehicul la timpul de mers efectiv.

Viteza de exploatare (comerciala), este viteza obtinuta prin impartirea spatiului

parcurs de autovehicul la timpul total de utilizare in cursa (mersul efectiv, incarcare-
descarcare, urcarea sau coborarea pasagerilor).
 Viteza economica, este viteza de deplasare uniforma la care consumul de
combustibil al autovehiculului este minim.

Timpul de demarare, este timpul necesar ca autovehiculul sa atinga 0,9 din viteza
maxima, pornind de la punct fix, cu schimbarea treptelor de viteza, pe un drum
orizontal si rectiliniu, cu greutatea totala in conditii meteorologice stabilite prin
standarde.

Distanta de franare efectiva, este distanta parcursa de un autovehicul franat de la

o viteza data, din momentul intrarii in actiune a franelor pana la oprirea sa completa
(motorul oprit).

Distanta de oprire, este distanta parcursa de un autovehicul franat de la o viteza

data, incepand din momentul sesizarii de catre conducatorul auto a necesitatii
franarii si pana la oprirea completa.

Spatiul de rulare libera, este distanta parcursa de autovehicul datorita energiei

acumulate, de la o viteza data, incepand din momentul decuplarii motorului de
transmisie pana la oprirea completa, fara interventia sistemului de franare, pe un
drum orizontal rectiliniu, in conditii meteorologice stabilite prin standarde.

Spatiul de rulare libera este un indicator privind marimea frecarilor din transmisia
autovehiculului.

Panta maxima, este valoarea maxima a pantei, exprimata in grade sau in

procente, pe care o poate urca autovehiculul cu sarcina maxima utila si ea indica
posibilitatea autovehiculului de a invinge rezistentele suplimentare ce apar la urcarea
pantei.

De obicei, panta maxima se indica pentru frecare autovehicul la treapta inferioara

si la cea superioara din cutia de viteze.

Stabilitatea autovehiculului, prin care se intelege capacitatea acestuia de a se

deplasa pe pante, drumuri inclinate, curbe etc fara a se rasturna sau derapa.
Stabilitatea autovehiculului se apreciaza in functie de conditiile in care are loc
deplasarea (viteza de deplasare, valoarea pantei, inclinarea transversala a drumului,
razele de curbura ale drumului) precum si de anumiti parametri constructivi
(ecartament, ampatament, coordonatele centrului de masa).
 Calitatile tehnice si de exploatare ale autovehiculului

Calitatile tehnice de exploatare determina posibilitatea utilizarii autovehiculului

la o productivitate maxima, in conditiile unei securitati de circulatie complete.

Cele mai importante calitati tehnice de exploatare ale autovehiculelor sunt:

j) calitatile de tractiune,

k) durabilitate,

l) manevrabilitate,

m) confortabilitatea

n) cheltuielile de intretinere si reparatii.

Calitatile de tractiune sunt determinate de performantele autovehiculului (viteza

maxima, acceleratia, timpul si spatiul de demaraj, intensitatea franarii, deceleratia
maxima si spatiul de franare) care depind de caracteristicile motorului, de parametrii
transmisiei si de rezistentele ce se opun la deplasarea autovehiculului.

Durabilitatea, este data de calitatea autovehiculului de a functiona timp

indelungat fara defectiuni in limita uzurilor admise.

Ea este determinata de factori constructivi (calitatea materialelor folosite la

fabricarea pieselor, de tehnologia de fabricatie a pieselor, de montaj, felul ungerii)
si de factori de exploatare (starea drumului, conditiile meteorologice, calitatea
combustibilului si lubrifiantului, calitatea si punctualitatea reviziilor tehnice si
periodice, calificarea conducatorului auto).

Manevrabilitatea este determinata de posibilitatea autovehiculului de a efectua cu

usurinta schimbari de directie si de a mentine constanta directia miscarii dorite si
depinde de constructia autovehiculului, de parametrii mecanismului de directie, de
elasticitatea transversala a pneurilor si de pozitia centrului de masa.

Confortabilitatea este calitatea autovehiculului de a circula cu viteze mari pe

drumuri de calitate buna si cu viteze mai reduse pe drumuri de calitate proasta, fara
socuri sau oscilatii prea mari, care sa provoace obosirea excesiva a pasagerilor,
deteriorarea marfurilor transportate sau avarierea organelor si agregatelor proprii.

Cheltuielile de intretinere si reparatii, sunt determinate de simplitatea si usurinta

cu care se pot executa.

De asemenea ele depind de usurinta cu care se poate ajunge la punctele de ungere

si reglare, de simplitatea montarii si demontarii agregatelor, de usurinta cu care
acestea pot fi scoase de pe autovehicul si de gradul de unificare si
interschimbabilitate a pieselor si agregatelor autovehiculului.

Calitatile tehnice ale unui autovehicul nu se pot aprecia in afara legaturii care
exista intre acestea si conditiile de exploatare.

Deci, gradul de concordanta dintre calitatile tehnice ale autovehiculului si

conditiile de exploatare constituie indicele principal de apreciere a unei constructii
sau a alteia.