Sunteți pe pagina 1din 10

Nevralgia de trigemen simptome, diagnostic, tratament

KIK STEPHANIE ANUL :3 GR :3

Nevralgia de trigemen este un sindrom dureros al fetei caracterizat prin dureri violente ce afecteaza unul, doua sau toate trei ramurile nervului trigemen. Durerea care apare este cel mai sever tip de durere cunoscuta. Trigemenul este unul din cei 12 nervi cranieni care se divizeaza la nivelul gangionului gasser in trei ramuri: oftalmica, maxilara superioara, maxilara inferioara. El controleaza muschii masticatiei, secretia lacrimara, secretia salivara; controleaza sensibilitatea dintilor, cavitatii bucale, pleoapei superioare, a sinusurilor si aproape toata pielea capului si fetei.

Aceasta maladie era cunoscuta si descrisa inca din antichitate (Calen, Avicena) si a purtat de-a lungul timpului denumiri ca: nevralgie faciala,ticul dureros al fetei, maladia lui Fothergill. Boala afecteaza frecvent persoanele varstnice, iar la varsta de 70 de ani frecventa este de 25:100 000. Varsta medie la care apare nevralgia de trigemen este de 5060 de ani. Insa nu doar varstnicii sunt afectati, pot fi afectati si copiii si adultii tineri. Nevralgia de trigemen se clasifica in: -nevralgie esentiala de trigemen -nevralgie secunadara de trigemen Cauzele aparitiei nevralgiei de trigemen

Cauza responsabila de aparitia nevralgiei esentiale de trigemen nu este cunoscuta in totalitate, desi s-au efectuat numeroase studii. Se presupune ca odata cu inaintarea in varsta si datorita unor conditii anatomice anormale apare demielinizarea (pierdere a tecii de mielina care inconjoara unele fibre nervoase) ceea ce determina aparitia unor fenomene de scurt-circuitare, aparand sinapse (comunicari intre neuroni) artificiale ce determina criza dureroasa. Distrugerea axonilor va determina incetarea fenomenelor dureroase. Factorii care pot determina demielinizarea sunt considerati a fi: - compresiunea: osoasa, vasculara; - hipoxia (scaderea cantitatii de oxigen din tesuturi); - ischemia (diminuare a circulatiei sngelui). Nevralgia secundara de trigemen poate fi determinata de o serie de factori care afecteaza nervul trigemen: - leziuni tumorale: localizate in fosa cerebrala mijlocie - schwanoame de ganglioni Gasser, meningioame de cavum Meckellli, tumori epidermoide paratrigeminale; sau localizate in fosa cerebrala posterioara - tumori epidermoide, neurinoame acustice, meningeoame, metastaze.

- leziuni vasculare - anevrisme, malformatii arteriovenoase - leziuni parazitare - cisticercoza - leziuni traumatice: fractura de baza de craniu - leziuni inflamatorii: zona zoster gasseriana - boli demielinizante: scleroza multipla, boala Charcot-Marie-Tooth . Simptomele nevralgiei de trigemen Simptomul cel mai important care apare este durerea. In cazul nevralgiei esentiale de trigemen sunt importante: - sediul durerii: durerea poate sa apara in partea superioara, mijlocie sau inferioara a fetei, fiind strict localizata in teritoriul nervului trigemen adica la nivel maxilar, la nivel mandibular si oftalmic. De obicei, durerea apare mai frecvent pe partea dreapta, insa durerea poate sa iradieze in alte teritorii sau sa se generalizeze; - durata si caracterul durerii: durerile apar brusc, debuteaza cu maximum de intensitate si se termina brusc; durata atacului este scurta de la cateva secunde pana la 2 minute. Durerea este severa si este descrisa ca si "lovitura de cutit", "socuri electrice", "arsura puternica", "atroce". Intervalul de timp in care atacul dureros

poate sa se repete variaza de la cateva saptamani la cativa ani. Durerea apare pe neasteptate, fiind provocata de contractia muschilor fetei (mestecat, spalat pe dinti), contractia pleoapelor, contractia buzelor; motiv pentru care nevralgia de trigemen mai este cunoscuta si ca "tic dureros" . De obicei, durerile sunt provocate de un stimul minim - de o atingere usoara, de o stimulare luminoasa, stimulul este usor de recunoscut pentru ca determina debutul brutal at atacului dureros care are o intensitate maxima. Ariile de declansare ale durerii numite "trigger zone" sunt reprezentate de o arie cutanata sau mucoasa care nu prezinta leziuni si care este localizata cel mai frecvent la nivelul ariei nazale, bucale, periorale sau la nivelul mucoasei gingivale. Datorita faptului ca atacurile dureroase nu sunt previzibile, bolnavul poate deveni terorizat de posibila reaparitie si evita orice stimul banuit de a fi declansator al durerii. Multi dintre ei refuza sa mai vorbeasca, refuza sa se alimenteze si drept urmare slabesc, au tendita la suicid sau la morfinomanie. In timp, atacurile devin din ce in ce mai frecvente. Durerea poate fi insotita de: hipersalivare, hiperlacrimare, hipersecretie nazala, transpiratii.

Caracteristic nevralgiei secundare este aparitia pe un fond dureros continuu, de intensitate mica a unor atacuri dureroase violente si scurte sau difuze si prelungite. De asemenea, apar simptomele datorate leziunilor structurilor nervoase invecinate. Stabilirea diagnosticului de nevralgie de trigemen Diagnosticul se pune pe baza simptomelor pe care le prezinta bolnavul. Inainte de stabilirea certa a unui diagnostic este necesar sa se diferentieze nevralgia de trigemen de alte afectiuni cu caractere asemanatoare. Printre acestra se numara: - durerile dentare violente; - glaucomul acut; - nevralgia de nerv glosofaringian; - migrena. Tratamentul nevralgiei de trigemen Se poate apela la un tratament conservator in cazurile cu dureri recente (saptamani, luni), cu pusee rare si de o violenta suportabila. Se va obtine fie anestezierea zonei afectate, fie afectarea functionarii nervului trigemen.

Tratamentul conservator apeleaza la: - medicamente - blocaj chimic - termo, radiocoagularea Tratamentul medicamentos: cel mai folosit medicament estecarbamazepina, se administreaza doze progresive intre 200-800 mg/zi pana se obtine suprimarea durerilor si apoi se reduce doza. Alte medicamente utilizate in tratamentul nevralgiei de trigemen, dar cu rezultate inconstante, sunt: - pregabalinum - baclofen - fenitoin - antidepresive triciclice: amitriplina - alte anticonvulsivante: valproatul de sodiu, lamotrigina - corticoterapie: in doze mici - vasodilatoatoare : nitrit de amil - vitamine de grup B Metodele de blocaj chimic pot suprima durerea, pe perioade variabile (10-14 luni in alcoolizari), in cazurile recente localizate la o ramura si la care se pot evidentia o zona trigger. Pentru aceasta de folosesc: - xilina - procaina - alcool - fenol

O alta metoda folosita este fizioterapia, ce utilizeaza: - ionizari cu aconitina - iradierea ganglionului Gasser: are efect mai ales in cazurile durerilor tardive postzosteriene. Tratamentul chirurgical utilizeaza: Metode invazive: decompresia microvasculara, urmarind eliberarea vasului de sub compresie. Metode neinvazive: vor elimina durerea pentru o perioada mai mare de timp, prin distrugerea radacinii nervoase. Se practica rizotomia (sectionarea nervilor) retrogausseriana sau juxtapontina, tractotomia (sectionarea unor fascicole de fibre nervoase) trigeminala bulbara sau tractotomia trigeminala pontina, distrugerea selectiva a fibrelor pontine, microcompresia gausseriana percutana cu balonas, injectarea de glicerol. Tratamentul chirurgical nu este lipsit de riscuri, iar rezultatele obtinute sunt adesea partiale. Radiochirurgia este cel mai nou tratament al nevralgiei de trigemen, este un procedeu neinvaziv si nu necesita efectuarea unei anestezii generale. Exista doua tipuri de tehnologie: LIMAC si Gamma Knife. Complicatiile acestui procedeu sunt rare, iar

pacientii vor ramane sub tratament medicamentos pana la aparitia rezultatelor radiochirurgiei. Prin aceasta metoda la 70% dintre pacienti durerea dispare timp de 2 ani. Asadar la aparitia simptomelor mai sus mentionate nu incerca sa te tratezi acasa ci mergi de urgenta la medic, pentru a controla boala si a evita aparitia depresiei si efectelor sale nedorite.

Bibliografie: Neurologie clinica- Prof.Dr.F.Stefanache Suport de curs UMF "Gr.T.Popa" Iasi