Tema de proiectare

Să se proiecteze cutia de viteze mecanică cu o treaptă economică (5 trepte de mers înainte și una de
mers înapoi, treapta 5 fiind treaptă economică) destinată echipării transmisiei unui autovehicul
Volkswagen Bora 1.6, dotat cu motor cu aprindere prin scânteie.

Capitolul 1 - Calculul tracțiunii autovehiculului

1. Parametrii de bază ai automobilelor

Având ca punct de plecare parametrii de bază, încă din faza de proiectare se adoptă și se
dimensionează si se dimensionează sistemul de propulsive al automobilului, în special
motorul de tracțiune. De aici importanța cunoașterii, studierii și adoptării acestor parametri.
Atât automobilele cât și tractoarele sunt caracterizate, în principal, prin trei categorii de
parametric și anume:
 parametri constructivi;
 parametri dinamici;
 parametri economici.

1.1. Parametrii constructivi

Parametrii constructivi ai automobilelor sunt următorii:
 dimensiunile principale;
 masa;
 capacitatea de trecere;
 capacitatea de încărcare.

1.1.1. Dimensiunile principale

- dimensiunile de gabarit, adică lungimea totală, lățimea totală și înălțimea;
- ampatamentul, este definit ca distanța dintre axe; la automobilele cu trei punți
ampatamentul se consideră distanța între axa geometrică a punții din față și jumătatea
distanței dintre cele două punți din spate, caz în care se indică suplimentar și distanța
dintre cele două punți din spate;
- ecartamentul în față și în spate este definit ca distanța dintre planurile mediane ale
roților punții respective a automobilelor;
- garda la sol, reprezintă distanța dintre punctual cel mai coborât al automobilului și sol;
- consolele din față și spate, reprezintă distanțele dintre axele de simetrie ale punților din
față, respectiv spate a automobilului;
- raza longitudinală de trecere, reprezintă raza cilindrului convențional tangent la roți și
la punctul cel mai de jos al șasiului, situat între punți.
În afara dimensiunilor enumerate, trebuiesc menționate și raza transversal de
trecere , vizibilă doar într-o secțiune transversal, definită ca raza cilindrului tangent celor două
roți de pe aceeași punte și punctual de pe automobile situate cel mai jos, între roți, precum și
unghiurile de trecere din față și din spate. Ele reprezintă unghiurile determinate de sol și
tangentele duse la roți prin punctele extreme inferioare din față, respective din spate.
 PLAN DIMENSIUNI

A Ampatament 2511
B Lungime 4149
C Consolă față 861
D Consolă spate 777
E Ecartament față 1513
F Ecartament spate 1494
G Lățime (fără/cu oglinzi) 1735/2018
H Înălțime fără/cu bare de acoperiș longitudinale 1439
H1 Înălțime cu hayonul deschis 1578
J Înălțime margine de încărcare 628
K Garda la sol 102
L Rază genunchi pe rândul din spate 197
M Lățime în dreptul coatelor (față) 1471
M1 Lățime în dreptul coatelor (spate) 1412
P Înălțime interioară față 979
P1 Înălțime interioară spate 958
Y Lățime interioară între pasajele roților 1033
Z Lungime maximă de încărcare banchetă 558/1427
Z1 Lungime de încărcare maximă inclusiv scaun pasager față rabatat 2437
R/R1 Unghiuri de atac față/ spate 13.1/19.4

1.1.2. Masa automobilelor

În funcție de starea în care se află automobilul, deosebim următoarele noțiuni relative la
masa acestora:
 Masa în stare nealimentată, care reprezintă masa automobilului fără plinurile de
combustibil, ulei, lichid de răcire, fără scule și roți de rezervă, adică așa numita
 masă constructivă, determinată de cantitatea de metal și materiale ce intră în
componența automobilului
 Masa proprie, constituie masa automobilului alimentat cu combustibil, lubrifianți,
lichid de răcire, prevăzut cu roată de rezervă și trusă de scule. În cazul acestui
model, masa proprie este de 1185 [kg].
 Masa totală este masa proprie a automobilului la care se adaugă masa maximă
utilă și masa conducătorului. În cazul acestui model, masa totală este de 1720 [kg].

Greutatea autovehiculului reprezintă suma tuturor greutăţilor mecanismelor şi

agregatelor din construcţia lui, la care se adaugă şi greutatea încărcăturii.
Greutatea totală a autovehiculului se calculează cu relaţia următoare:

Ga=G 0+ N p ∙ ( G p +Gb ) =¿ 15352.65[N] (1)

Unde:
 G0– greutatea proprie, G0=1185 ∙ 9.81=¿ 11624.85 [N] (2)
 Gp–greutatea unui pasager, G p=75 ∙ 9.81=735.75 [N] (3)
 Gb – greutatea unui bagaj, Gb=20∙ 9.81=196.2 [N] (4)

1.1.3. Capacitatea de trecere

Reprezintă calitatea automobilului de a se deplasa pe drumuri sau terenuri accidentate și
de a trece peste obstacole.
Din acest punct de vedere deosebim automobile obișnuite și automobile cu capacitate
mare de trecere, care au toate roțile motoare.
Capacitatea de trecere poate fi caracterizată prin următorii parametric enumerați în
continuare:
a. presiunea pe sol, notată ps, reprezintă raportul dintre forța totală de greutate a
automobilului și suprafața de contact dintre pneuri și sol; în mod evident, cu cât presiunea
este mai mică, cu atât automobilul se poate deplasa mai ușor pe terenuri moi.
b. garda la sol, definește obstacolele peste care poate trece automobilul, fără să le
atingă; cu cât această valoare este mai mare, cu atât automobilul se poate deplasa mai ușor
pe terenuri accidentate afectându-se însă stabilitatea sa prin ridicarea poziției centrului de
greutate al automobilului.
c. raza longitudinală și raza transversală de trecere; cu cât valorile lor sunt mai
mici, cu atât capacitatea de trecere a automobilului este mai mare.
d. raza minimă de viraj a automobilului; ea se definește ca distanța de la polul
virajului până la jumătatea punții din spate, la un unghi de bracare maxim al roților
automobilului; cu cât raza de viraj este mai mică, cu atât capacitatea de trecere este mai
bună.
e. raza roților automobilului influențează la rândul ei capacitatea de trecere în
raport cu obstacolele orizontale sau vertical; se apreciază ca la automobilele cu o singură
punte motoare înălțimea obstacolelor vertical peste care se poate trece reprezintă 2/3 din
raza roții, pe când cele cu mai multe punți motoare ea este aproximativ egală cu raza roții .
f. numărul roților motoare este un factor care îmbunătățește net capacitatea de
trecere a automobilelor
În plus, tot în această categorie de parametric constructive se include și următorii: gama
și numărul treptelor de viteză, tipul prizei de putere, acolo unde este cazul, precum și tipul
și parametrii sistemului de rulare.
 2. Determinarea puterii la viteză maximă
Puterea la viteză maximă Pvmax se obţine pe cale analitică se obţine pe o cale derulare
orizontală, panta α = 0°, pe care rezistenţa la înaintare datorită drumului este caracterizată
numai de coeficientul de rezistenţă la rulare f, la care se va adăuga şi rezistenţa datorită
aerului.

Coeficientul de rezistenţă la rulare, pentru viteze mai mari de 30 km/h, se poate calcula
cu relaţia:

( ( ) )=¿0.0239
2
1 v
f =0,005+ ∙ 0,01+ 0,0095∙ max (5)
p 100
Puterea la viteză maximă se calculează cu relația:

3
Pvmax =(Ga ∙ f ∙ v max +( k ∙ A ∙ v max ⁡ )/13)/(3600 ∙ ηt )=¿ 78.72[kw] (6)
Unde:
 k – coeficient aerodinamic, k =0.5 ∙ c x ∙ ρaer =0.5 ∙ 0.3∙ 1.226=0.18 (7)
 A – aria secțiunii transversale a autovehiculului, A=H ∙ E ∙ 0,98= 2.14 [m ]
2
(8)
 p – presiunea din pneu, p=2.3 [bar]
 ηt – randamentul transmisiei, ηt=0.94

Du=635 mm
B=225 mm
H=102 mm
d=17*25,4=431.8 mm
Raza nominală a roții
rn=d/2+H
rn=317.9 mm
H/B=0.453
rdyn=295.64