Sunteți pe pagina 1din 16

Tehnologia de ntreinere i reparare

a ambreiajului
ndrumtor:

Candidat:
Prof. Cozma Mariana
Aboemei Elisa
An colar
2014-2015

Agument...............................................................................................
4
I.1.Rolulambreiajului............5
I.2.Apreciereadiferitelortipurideambreiaj.................
5
I.3.Condiiiimpuseambreiajului..........
6
II.Clasificareaambreiajului...................
7
II.1.Construciaifuncionareaambreiajului...............
7
II.2.Construciaambreiajelormecanice.............
8
II.3.Funcionareaiconstruciaambreiajelor
hidraulice.............26
III.Construciamecanismelordeacionareaambreiajului...........29

III.1Mecanismuldeacionaremecanic..................
29
III.2.Mecanismuldeacionarehidraulic...............
29
III.3Mecanismedeacionareautomate................
32
IV.1.ntreinereaambreiajului.............
33
IV.2.Verificareaireglareacursei
libereapedalei
ambreiajului..........................................................33
IV.3.Reglareajoculuidintrerulmentulde
presiuneiprghiilede
decuplare.................................................34
VDefectelenexploatareale

AMBREIAJUL
DESTINAIA.CONDIIIIMPUSE
ICLASIFICAREAAMBREIAJELOR
Destinatiaambreiajului. Ambreiajul face parte din transmisia automobilului si
este intercalat intre motor si cutia de viteze, in scopul compensarii princi-palelor
dezavantaje ale motorului cu ardere interna (imposibilitatea pornirii in sarcina si
existenta unei zone de functionare instabila).
Conditiile impuse ambreiajului.
Ambreiajul trebuie sa indeplineasca anumite conditii, si anume:
- sa permita decuplarea complete a motorului de transmisie pentru ca
schimbarea treptelor sa se faca fara socuri:
- sa asigure in stare cuplata o imbinare perfecta (fara patinare) intre motor si
transmisie;
- sa permita eliminarea caldurii care se produce in timpul procesului de cuplare
(ambreiere) prin patinarea suprafetelor de frecare;
- sa permita cuplarea suficient de progresiva pentru a se evita pornirea brusca
din loc a automobilului:
- sa fie cat mai usor de intretinut si reglat si sa ofere siguranta in functionare.

Clasificarea ambreiajelor

Ambreiajele mecanice
Ambreiajele utilizate la majoritatea automobilelor sunt ambreiajele
mecanice , la care transmiterea momentului motor la celelalte organe ale
transmisiei se realizeaza prin forte de frecare ce se dezvolta intre doua sau mai
multe perechi de suprafete in contact .
Decuplarea
ambreiajului
se
realizeaza prin actionare de la
pedala 9 a prghiei 7, care
ndeparteaza discul de presiune 4
de discul condus 2, comprimnd
arcurile 6. Astfel este anulata forta
de
frecare
dintre
suprafetele
discurilor si volantului, iar momentul
motor nu se mai transmite la rotile
motoare : acesta este pozitia
ambreiaj decuplat.
Schema de principiu a ambreiajului mecanic

Ambreiajul mecanic cu un singur disc

1- volan; 2- discul condus (al ambreiajului);


3- placa de presiune; 4- urechile placii de
presiune; 6- parghiile de debreiere; 7mansonul rulmentului de presiune ; 8rulmentul de presiune ; 9- arcurile
ambreiajului; 10- garnitura termoizolanta ;
11- carcasa placii de presiune ; 12- orificii de
evacuare a uleiului.

Discul de friciune
Pentru a obtine o cuplare cat mai buna a transmisiei cu motorul,
ambreiajul automobilului trebuie sa fie cat mai elastic.

Constructia discurilor de frictiune


Partea periferica a discului reprezentata in fig. 4. a, este impartita in mai multe
sectoare 2, indoite in afara sau inauntru prin, alternare. Numarul sectoarelor se
recomanda sa fie intre 4 si 12, in functie de diametrul discului.

Garniturile de friciune
In constructia ambreiajelor se folosesc cupluri de
frecare compuse din materiale diferite, respective volantul si
discurile de presiune din metal, iar garniturile discului de
frictiune din material metalic. Materialul de baza pentru
confectionarea garniturilor de frictiune este azbestul, care
are o stabilitate chimica si termica foarte buna
Discurile de presiune
Pentru a asigura o presare uniforma a garniturilor
de frictiune, discurile de presiune trebuie sa fie rigide, iar
pentru a reduce temperatura suprafetelor de frecare
trebuie sa aiba o masa suficient de mare, conditie
necesara pentru preluarea unei cantitati de caldura cat
mai mari.

Arcul central diafragma


Ambreiajelele cu arc tip diafragma s-au impus in totalitate pe piata de ambreiaje
datorita gabaritului sau axial redus, facand posibila montarea in spatiile tot mai mici
din jurul motorului. Arcul tip diafragma indeplineste totodata si functia de
cuplare/decuplare prin presiune/depresiune a ambreiajului.

Constructia si functionarea arcului tip diafragma

In stare libera, arcul are o


forma tronconica, iar la montare
in ambreiaj el este deformat in
raport cu inelul exterior 3 si
apasa cu partea exterioara pe
discul de presiune 1. La
decuplare, arcul 4, fiind actionat
de rumentul de presiune 5
(figura 7.9c), se deformeaza in
raport cu inelul interior 2, iar
partea
lui
exterioara
se
deplsaeaza
spre
dreapta
inpreuna cu discul 1 (prin
intermediul
elementului
de
legatura 6).

Carcasa i carterul ambreiajului


Carcasa ambreiajului se fixeaza pe volantul motorului si serveste drept cadru de
montare pentru parghiile de decuplare, arcurilor de presiune si a elementelor de
solidaritate a discurilor de presiune cu volantul.

Constructia carcasei ambreiajului

Constructia volantului modular


a-solidar cu arborele cotit al motorului;
b-solidar cu carcasa ambreiajului

Volantul
Constructia volantului este determinata de rolul functional pe care il indeplineste
pentru motor, iar configuratia acestuia este influentata si de tipul mecanismului de
ambreiaj cu care acesta este asamblat.

Manonul de decuplare
Mansonul de decuplare este elementul ce permite transmiterea efortului de
decuplare (prin apasare sau tractiune) primit de la furca de decuplare fixata pe
carterul ambreiajului, mecanismului ambreiaj aflat in miscare de rotatie.

Tipuri de manoane de decuplare

Mecanismul hidraulic de comanda al ambreiajului


Trcerea ambreiajului din starea cuplata (normala),in starea decuplata se
obtine in urma actiunii de debreiere si se realizeaza prin intermediul
sistemului de actionare, care desface legatura de cuplare.

Ambreiaj hidrodinamic (hidraulic)


Ambreiajul hidrodinamic (fig. 18) este format dintr-un rotor-pompa 3. montat
pe arborele motor in locul volantului. dintr-un rotor-turbina 4. montat pe
arborele condus 5 al ambreiajului hidrodinamic. in interiorul ambreiajului se
formeaza o calitate de forma unui tor. Atat rotorul-pompa cat si rotorul-turbina au
la partea interioara palete radiate plane 2 (fig.18 a). intregul ansamblu este
inchis intr-o carcasa etansa 6. umpluta in proportie de 85% cu ulei mineral
pentru turbine.

Partile componente ale ambreiajului hidrodinamic.

DEFECTELENEXPLOATAREALEAMBREIAJULUI
Ambreajul patineaza sau nu cupleaza.
Ambreajul nu decupleaza.
Ambreajul cupleaza cu smucituri sau face zgomote puternice.
Disculcondus -pot aprea urmtoarele defecte : uzura garniturilor de frecare,
deformarea discului , uzura gurilor pentru niturile garniturilor de frecare si uzura
gurilor pentru bolurile distanie.
Furcadedecuplare-pot aprea urmtoarele defecte : uzura locaului sferic
pentru bolul cu cap sferic , uzura locaului sferic pentru tija de comanda, uzura
suprafeei de fixare a manonului de decuplare , deteriorarea gurilor pentru
uruburile de fixare a manonului de declupare .
Carcasaambreiajului Pot aprea urmtoarele defecte : fisuri , crpturi ,
rupturi , uzura guri de centrare si abaterea de al planeitate a suprafeei de
aezare .
Carcasaambreiajului Pot aprea urmtoarele defecte : fisuri , crpturi ,
rupturi , uzura guri de centrare si abaterea de al planeitate a suprafeei de
aezare .

REPARAREAAMBREIAJULUI
Demontarea ambreajului
Repararea placii de presiune.
Repararea parghiilor de debraere.
Repararea furcii de debraere.

Verificarea, asamblarea si reglarea ambreajului

MSURIDETEHNICASECURITIIMUNCII
n ara noastr protecia muncii face parte integrata din procesul de
munca avnd ca scop asigurarea celor mai bune condiii de munca,
prevenirea accidentelor de munca si a mbolnvirilor profesionale.
Caile principale pentru aplicarea masurilor de tehnica a securitii
muncii in ntreprinderi sunt:
- controlul periodic al strii utilajelor, al strii ngrdirilor si dispozitivelor
de la mainile-unelte, aparate si mecanisme, al strii de funcionare a
instalaiilor de ventilaie si nclzire, al cureniei locului de munca din ateliere
si spatii sanitare;
- verificarea strii si utilizrii de ctre muncitori a dispozitivelor si
instalaiilor de siguran (ochelari de protecie, mti mpotriva gazelor, etc);
- urmrirea respectrilor de ctre muncitori a regulilor de igiena
personala, in special in locurile de munca unde se lucreaz cu substane
nocive;
- difuzarea in diferite forme a masurilor de tehnica a securitii muncii si
instructajului periodic al muncitorilor privind problemele de protecie a muncii.

BIBLIOGRAFIE
1.Automobile Dacia-Diagnosticare, ntreinere i reparare
Autor :Corneliu Mondiru
Editura : Tehnica-1998
2.Agenda automobilistului 2
Autori: Dan Vaiteanu , Mihalache Stoleru ,Nastase
Campean , Florin Zamfirescu
Editura : Tehnica-1985
3.Instalatii i echipamente auto Tehnologia meseriei electromecanic auto
Autori : Elena Antonescu , Mariana Fratila
Editura : Didactica si pedagogica Bucuresti -1998
4.Automobile Cunoastere , ntreinere i reparare
Autori : Gh. Fratila , Mariana Fratila , St. Samoila
Editura : Didactica si Pedagogica,Bucuresti-1998