SDG-7_3_2_rum 1

WinALC

Instructiuni de operare

Domeniu de functionare

Ciclu de mãsurãtori
Compensarea nivelului
longitudinal / abateri unghiulare
Publicat în noiembrie 1999
 SDG-7_3_2_rum 3

Cuprins
1 SCURTÃ PREZENTARE A DOMENIULUI DE FUNCTIONARE .......................5
1.1 CICLUL DE MÃSURÃTORI ......................................................................................5
1.2 COMPENSAREA ELECTRONICÃ A ABATERII UNGHIULARE ..........................................5
1.3 COMPENSAREA ELECTRONICÃ A NIVELULUI LONGITUDINAL ......................................5
2 REALIZAREA UNUI CICLU DE MÃSURÃTORI................................................6
2.1 PREGATIREA APARATULUI....................................................................................6
2.2 ÎNCEPEREA CICLULUI DE MASURATORI ..................................................................7
2.3 EFECTUAREA CICLULUI DE MASURATORI ...............................................................8
2.3.1 Modificarea punctelor de referinţă ................................................................8
2.3.2 Afişajul grafic în timpul ciclului de măsurători ...............................................8
2.3.3 Setarea marcatorilor, restricţiilor, punctelor de referinţă şi a punctelor de
sincronizare .........................................................................................................10
3. REPREZENTAREA UNUI CICLU DE MÃSURÃTORI ....................................11
3.1 TABELUL CU RESTRICTII ....................................................................................11
3.2 FEREASTRA GRAFIC DUPÃ CICLUL DE MÃSURÃTORI ..............................................12
3.2.1. Editarea marcatorilor, punctelor de referintã, restrictiilor, etc.....................13
3.2.2. Compararea a douã cicluri de mãsurãtori ..................................................15
4 POSIBILE METODE DE LUCRU DUPÃ UN CICLU DE MÃSURÃTORI .........16
4.1 METODÃ DE LUCRU PENTRU GEOMETRIA ALINIERII ...............................................16
4.2 METODE DE LUCRU PENTRU GEOMETRIA NIVELULUI LONGITUDINAL........................16
5 COMPENSAREA ABATERII UNGHIULARE/NIVELULUI LONGITUDINAL,
SUPRAÎNĂLŢAREA NOMINALĂ .......................................................................17
5.1 SUPRAÎNĂLŢAREA NOMINALĂ .............................................................................18
5.1.1 Determinarea valorilor supraînălţării nominale............................................18
5.1.2 EDITAREA SUPRAINALTARII NOMINALE ..............................................................19
5.1.3 INFORMATII PRIVIND SUPRAINALTAREA NOMINALA .............................................20
5.2 COMPENSAREA FUNCTIILOR VERS, DEFINIREA ZONELOR CONSTANTE SI A
RESTRICTIILOR ......................................................................................................21
5.2.1.................................................................... Compensarea abaterii unghiulare
.............................................................................................................................21
5.2.2. Zone constante ..........................................................................................24
5.2.3. Puncte de referinta, Restrictii.....................................................................27
5.3. COMPENSAREA FUNCTIILOR VERS, DEFINIREA ZONELOR CONSTANTE SI A
RESTRICTIILOR ......................................................................................................28
5.3.1. Compensarea nivelarii longitudinale ..........................................................28
5.3.2. Zone constante ..........................................................................................31
5.3.3. Puncte de referinta, Restrictii.....................................................................33
 SDG-7_3_2_rum 5

1 Scurtã prezentare a domeniului de functionare

Acolo unde nu se cunoaste geometria cãii, programul WinALC, împreunã cu
echipamentul respectiv, oferã posibilitatea de a face un ciclu de mãsurãtori.
Utilajul de burat care va lucra pe sinã efectueazã înregistrãrile necesare ale
geometriei existente. Se pot folosi si date privind geometria sinei de la ciclurile de
mãsurãtori de la alte utilaje.
Dupã înregistrarea datelor, sau mai târziu, direct în reprezentare graficã, se poate
crea o curbã supraînãltatã nominalã.
Compensarea electronicã a abaterii unghiulare calculeazã valorile abaterii
unghiulare si pe cele de deplasare pentru alinierea cãii, compensarea
electronicã a nivelului longitudinal dã valori de corectare a nivelului si valori de
ridicare pentru nivelul longitudinal al cãii.
În timpul modului de lucru valorile calculate sunt transmise automat cãtre unitatea
de nivelare si ridicare si cãtre unitatea basculantã.

1.1 Ciclul de mãsurãtori

În timpul unui ciclu de mãsurãtori, se mãsoarã toate datele necesare pentru
compensarea nivelului longitudinal si a aabterii unghiulare, precum si
supraînãltarea cãii.
Pentru înregistrarea datelor se foloseste sistemul de mãsurare al aparatului.
Acesta reprezintã pe ecran abatarea unghiularã, nivelul longitudinal si
supraînãltarea, iar la sfârsitul ciclului de mãsurãtori aceste date sunt stocate într-
un fisier.
În timpul ciclului de mãsurãtori se pot stabili repere ale diferitelor evenimente.

1.2 Compensarea electronicã a abaterii unghiulare

Aceasta înseamnã determinarea prin calcularea traiectoriei abaterii unghiulare pe
baza unei imagini a abaterii unghiulare înregistrate de aparat.
Prin selectarea categoriilor de cale si introducerea valorilor de deplasare maxime
admise si tinând cont de restrictiile existente, se vor determina valorile de
corectare a aliniamentului acceptabile pentru a se putea lucra la sectorul de cale
înregistrat.
Valorile abaterii unghiulare calculate astfel si valorile de deplasare rezultate vor
duce la o îmbunãtãtire esentialã a traiectoriei abaterii unghiulare în timpul lucrului.
Precizia depinde totusi de pozitie si de amploarea defectelor de aliniament
existente anterior.

1.3 Compensarea electronicã a nivelului longitudinal

Aceasta reprezintã definirea valorilor de ridicare prin calcul pe baza geometriei
nivelului longitudinal înregistrat de aparat.
Prin selectarea categoriilor de cale si introducerea valorilor de ridicare maxime
admise si tinând cont de restrictiile existente si de modificãrile de declivitate, se
vor determina valorile de corectare a nivelului acceptabile pentru a se putea lucra
la sectorul de cale înregistrat.
Valorile nivelului longitudinal calculate astfel si valorile de ridicare rezultate vor
duce la o îmbunãtãtire esentialã a traiectoriei nivelului longitudinal în timpul
lucrului. Precizia depinde totusi de pozitie si de amploarea defectelor de
aliniament existente anterior.
6 SDG-7_3_2_rum

2 Realizarea unui ciclu de mãsurãtori

Sistemul de mãsurare a aliniamentului cu 3 puncte de contact al aparatului

serveste ca bazã pentru mãsurarea abaterii unghiulare.
Înregistreazã devierea traductorului valorii de aliniere de la pozitia 0. Astfel, în
functie de sina de referintã selectatã, se construieste o imagine a abaterii
unghiulare orizontale.
Sistemul de nivelare al aparatului serveste ca bazã pentru mãsurarea nivelului
longitudinal, sina din dreapta sau din stânga fiind selectatã ca sinã de referintã
pentru mãsurare.
Înregistreazã devierea traductorului central de la pozitia 0. Astfel, în functie de
sina de referintã selectatã, se construieste o imagine a nivelului longitudinal.
Unul dintre instrumentele cu pendul (de obicei cel din fatã) se utilizeazã pentru
înregistrarea valorilor de supraînãltare existente.
Supraînãltarea realã înregistratã va fi editatã fie ca supraînãltare nominalã, fie va
servi ca bazã pentru determinarea supraînãltãrii nominale necesare.
Înregistrarea abaterii unghiulare se efectueazã împreunã cu înregistrarea
nivelului longitudinal si a supraînãltãrii, asadar doar un ciclu de mãsurãtori este
necesar.
Pe sectoarele de cale care nu trebuie modificate se pot determina restricţii. În
timpul calculării, se va ţine cont de acestea în mod corespunzător.
Dacă se cunoaşte situaţia modificărilor de declivitate sau a rampelor de
supraînălţare, se pot stabili reperele respective pentru acestea.

2.1 Pregătirea aparatului

Înainte de a începe ciclul de măsurători sistmul de aliniere şi nivelare trebuie să fie

gata de funcţionare. Pentru a evita erorile de măsurare la începutul unui ciclu de
măsurători, cauzate de cilindrii sau senzorii de aliniere care nu stau apropiaţi, se
recomandă efectuarea unei scurte curse de încercare.

Înainte de a începe un ciclu de măsurători, poziţia aparatului trebuie marcată pe cale,

astfel încât lucrările de întreţinere să înceapă şi să se termine în acelaşi punct (ciclu
de măsurători invers).

Treceţi sistemul de aliniere pe metoda cu trei puncte de contact.

Determinaţi şina de referinţă pentru înregistrarea nivelului longitudinal cu ajutorul

comutatorului pentru selectarea şinei de referinţă.

Şina de referinţă pentru înregistrarea abaterii unghiulare e selectată după ce s-a fixat
pe şină sistemul de măsurare a alinierii.
The reference rail for versine recording is selected after having pressed the alignment
measuring system against the rail.
 SDG-7_3_2_rum 7

2.2 Începerea ciclului de măsurători

Pentru a deschide fereastra de start apăsaţi Alt+D şi apoi N şi M sau faceţi clic pe
simbolul de pe bara de simboluri.
Selectaţi câmpurile
individuale cu tabulatorul
sau cu shift+tabulator şi
alegeţi funcţia respectivă
cu ajutorul tastelor de
direcţionare
▲▼.
Selecţia se poate realiza,
desigur, şi cu ajutorul
mouse-ului.

Poziţia de pornire:
Poziţia de pornire va fi selectată de obicei ca
0 m. Dacă este necesar, se poate introduce orice poziţie de pornire, valorile trebuie
introduse în metri.
Direcţia de lucru:
Dacă s-a introdus ca punct de pornire poziţia kilometrică a punctului iniţial al ciclului de
măsurători, la articolul "direcţia de lucru" se poate determina dacă lucrările de marcare
kilometrică se vor realiza ascendent (în sus) sau descendent (în jos).
Direcţia de măsurare:
Un ciclu de măsurători poate fi realizat înainte sau înapoi, în funcţie de direcţia de lucru.
În cazul unui ciclu de măsurători în sens invers, poziţia finală a ciclului de măsurători va fi
în acelaşi timp punctul de pornire pentru lucrare.

Suportul de boghiu pornit

Dacă suportul boghiului e pornit, câmpul respectiv trebuie activat (deselectat) prin
apăsarea tastei pentru spaţiu.

Modul de funcţionare:
Funcţionare normală: va fi selectată automat pe un computer ALC.
Acest mod trebuie utilizat când se efectuează un ciclu de măsurători cu aparatul.
Distanţa va fi acoperită cu roata de telemăsură.

Simularea tastaturii: va fi selectată automat pe computere fără ALC (office).

Acest mod serveşte la simularea distanţei cu ajutorul tastelor de direcţionare ◄►.
În cazul în care nu există panou analogic sau digital sau dongle, numai acest mod
este disponibil.

Simularea rotii de telemãsurã

Dacă aţi selectat acest articol, distanţa va fi simulată la viteză constantă.

După ce aţi selectat articolele de mai sus, apăsaţi tasta enter pentru a intra în fereastra
WinALC – [Messx*].
8 SDG-7_3_2_rum

2.3 Efectuarea ciclului de măsurători

După ce aţi pregătit aparatul şi aţi selectat opţiunile în fereastra porniţi ciclul de
măsurători, puteţi începe ciclul de măsurători.
În timpul unui ciclu de măsurători, abaterea unghiulară, supraînălţarea reală şi nivelul
longitudinal vor fi înregistrate în funcţie de distanţă. Înregistrarea abaterii unghiulare se
referă la poziţia troleului de reglare din faţă, iar înregistrarea nivelului longitudinal – la
poziţia traductorului din faţă. Poziţia înregistrării supraînălţării corespunde cu poziţia
pendulului ales pentru înregistrarea supraînălţării.

2.3.1.Modificarea punctelor de referinţă

În timpul ciclului de măsurători, îndată ce punctul de referinţă al aparatului (de obicei
troleul de reglare din faţă) a ajuns la începutul unei modificări de supraînălţare,
apăsaţi selectorul pentru şina de referinţă pentru a modifica şina de referinţă pentru
nivelul longitudinal.
În acelaşi loc, sau acolo unde şina de referinţă pentru nivelul longitudinal a fost
modificată, trebuie modificată şi şina de referinţă pentru înregistrarea abaterii
unghiulare (împingeţi sistemul de rambleiere la cealaltă şină).
Dacă, în timpul lucrului, nu selectaţi aceeaşi şină de referinţă pentru nivelul
longitudinal ca în timpul ciclului de măsurători, acest lucru va fi indicat în consecinţă în
modul de lucru.
Notă: dacă în timpul ciclului de măsurători şinele de referinţă pentru nivel şi aliniere
nu se modifică în acelaşi timp, trebuie să setaţi un punct de control ("F2") la
modificarea şinei de referinţă pentru aliniere, pentru a putea recunoaşte punctul de
comutare în timpul lucrului.
Setarea restricţiilor, punctelor de referinţă, etc.:
Dacă marcatoarele, punctele de referinţă, restricţiile sau punctele de sincronizare
trebuie setate, acestea trebuie activate când punctul de referinţă al aparatului ajunge
la locurile respective de pe cale.
Terminarea ciclului de măsurători: pentru a termina ciclul de măsurători după ce
aparatul s-a oprit, faceţi clic pe simbolul respectiv sau ţineţi tasta Ctrl apăsată şi apăsaţi
pe E.

2.3.2 Afişajul grafic în timpul ciclului de măsurători

În afara tool bar-urilor, pe ecran apare şi o reprezentare grafică a valorilor înregistrate în
timpul ciclului de măsurători.
Veţi recunoaşte modul ciclului de măsurători prin cuvintele measuring run în bara de
stare din partea dreaptă jos a ecranului.
 SDG-7_3_2_rum 9

Ca indicaţie implicită, programul arată doar fereastra cu grafic. Totuşi, este de asemenea
posibil să reprezinte doar tabelul cu restricţii sau ambele ferestre una sub alta.

bara de titlu: arată denumirea fişierului dată de programul WinALC.

bara de stare: indicaţia measuring run în partea dreaptă jos a barei de stare arată că
sunteţi în modul pentru ciclul de măsurători.

linia de poziţionare: linia albastră orizontală arată punctul de referinţă al aparatului în

reprezentarea grafică. De obicei, acesta e troleul de reglare din faţă.

coloana de poziţionare:
bara de poziţionare din partea stângă a ecranului arată poziţia curentă cu roşu, iar
poziţiile de sus, centrală şi de jos cu negru.

coloana de sincronizare:
această coloană arată punctele de sincronizare, marcatorii şi restricţiile.

ŞINA DE REFERINŢĂ:
şina de referinţă selectată pentru aliniere sau nivelare e indicată ca şina albastră în
simbolurile pentru cale deasupra coloanelor respective.

ALINIEREA: (LINIA ROŞIE)

În coloana alignment (aliniere) sunt înregistrate valorile abaterii unghiulare.
O reprezentare grafică în stânga liniei zero, văzută în direcţia de lucru, e o curbă în
dreapta.
Valorile măsurate vor fi arătate, în funcţie de selecţia din setările programului (vezi
setări), ca abatarea unghiulară curentă sau raza deasupra coloanei. Valoarea indicată
la începutul coloanei se referă la locul marcat de linia de poziţionare.

supraînălţarea: (linia maro)

În coloana superelevation (supraînălţare) va apărea valoarea curentă a supraînălţării
înregistrată de pendulul selectat.
O reprezentare grafică în stânga liniei zero, văzută în direcţia de lucru, e o şină
stângă supraînălţată.

nivel: (linia violetă)

În coloana level (nivel) sunt înregistrate valorile nivelului longitudinal măsurate de
sistemul de nivelare deasupra şinei de referinţă selectate.
O reprezentare grafică la stânga liniei zero reprezintă o vale.
Valoarea ridicării indicată la începutul coloanei se referă la locul marcat de linia de
poziţionare.
As a default indication the programme only shows the graphic window. It is, however,
also possible to represent only the constraint table or both windows one beneath the
other.
10 SDG-7_3_2_rum

2.3.3 Setarea marcatorilor, restricţiilor, punctelor de referinţă şi a

punctelor de sincronizare
În timpul unui ciclu de măsurători, dar şi în modul următor reprezentarea ciclului de
măsurători, marcatorii menţionaţi mai jos pentru aliniere, nivel longitudinal şi
supraînălţare se pot seta cu ajutorul tastelor funcţionale corespunzătoare sau al
simbolurilor din bara de simboluri.
Apăsaţi tasta corespunzătoare sau faceţi clic pe simbol, când punctul de referinţă al
aparatului a ajuns la faţa locului. De obicei, troleul de reglare din faţă va fi folosit ca punct
de referinţă. Dacă punctul de referinţă al aparatului nu e identic cu locaţia traducătorului
respectiv, simbolul din coloana de sincronizare va fi editat cu deplasarea
corespunzătoare.
După fiecare comandă apare un simbol corespunzător în coloana de sincronizare.
Notă: Dacă este activ câmpul show input dialogue for markers during measuring run
(arătaţi căsuţa de dialog pentru introducerea datelor pentru marcatori în timpul ciclului de
măsurători) în setările programului, setarea unui marcator în timpul unui ciclu de
măsurători va deschide o fereastră unde puteţi introduce observaţiile dvs.

F2 marcatorul de aliniere, punctul de control (punct roşu)

E folosit ca marcator pentru geometria caracteristică pentru a evalua rezultatele
calculului după o compensare a abaterii unghiulare sau a nivelului longitudinal.
Nu influenţează procedeele de calcul.

F3 marcatorul de supraînălţare, (pătrat maro)

Marchează începutul şi capătul rampelor de supraînălţare.
Dacă se cunosc aceste puncte de început şi de sfârşit ale rampelor, în timpul
ciclului de măsurători tasta trebuie să fie apăsată în oricare dintre aceste puncte.
Aceste puncte înlesnesc determinarea ulterioară a valorilor nominale de
supraînălţare necesare pentru lucrul la căile supraînălţate şi pentru compensarea
nivelului longitudinal.

F4 marcatorul nivelului longitudinal (triunghi roz)

Marchează modificările de declivitate.
Aceşti marcatori sunt setaţi direct în locul în care se modifică declivitatea.
Influenţează calculul compensării nivelului longitudinal în zona curbelor de tranziţie.

F6 Punctul de referinţă (punct maro)

Trebuie utilizat, dacă acest punct de pe cale nu va fi deplasat sau va fi deplasat cu
o valoare absolută ce va fi determinată. Totuşi, e posibil să fie deplasată cu valori
de până la o toleranţă care va fi determinată (de ex. instalaţii de semnalizare care
nu au fost îndepărtate).
După ciclul de măsurători valorile deplasării şi toleranţei pot fi introduse în fereastra
"reference point" sau în tabelul cu puncte de referinţă/cu restricţii.

F7 restricţie (linie maro)

Trebuie utilizată la începutul şi sfârşitul unei zone care nu va fi deplasată sau va fi
deplasată la începutul şi sfârşitul cu o valoare absolută ce va fi determinată. Totuşi,
e posibil să fie deplasată cu o valoare de până la o toleranţă care va fi determinată.
După ciclul de măsurători valorile deplasării şi toleranţei pot fi introduse în fereastra
"constraint" sau în tabelul cu puncte de referinţă/cu restricţii.

F8 puncte de sincronizare (triunghi verde)

Trebuie utilizate, dacă în timpul lucrului în acest loc al căii trebuie să fie posibilă o
ajustare a distanţei.
 SDG-7_3_2_rum 11

3. Reprezentarea unui ciclu de mãsurãtori

Dupã terminarea unui ciclu de mãsurãtori sau dupã ce s-a deschis un ciclu de mãsurãtori
salvat, vor fi afisate cele douã ferestre de mai jos.

Reprezentarea implicitã indicã fereastra cu graficul si tabelul cu restrictii, unul sub altul.
De asemenea, e posibil sã se afiseze doar tabelul cu restrictii sau doar fereastra cu
grafic.
F11 cu ajutorul acestei
tasteputeti reprezenta o
singurã fereastrã sau puteti
schimba între cele douã
ferestre.

F12 apãsati aceastã tastã

ca sã reprezentati ambele
ferestre un sub alta

Dacã una dintre ferestre a fost

închisã din gresealã, F11 sau
F12 o deschide din nou.

Close all windows (închide toate ferestrele): aceastã comandã (bar meniu: fereastră)
închide automat toate ferestrele deschise. Dacã vreo înregistrare dintr-una dintre ferestre
nu e corectã, va apãrea un mesaj pentru fereastra respectivã. Numai dupã corectarea
înregistrãrii gresite poate fi închisã fereastra. Dacã înregistrãrile noi nu au fost salvate, va
apãrea o întrebare. În functie de rãspunsul dvs., Da sau Nu, fisierul va fi închis cu sau
fãrã salvarea datelor.

3.1 Tabelul cu restrictii

Pentru a edita sau a introduce restrictii sau puncte de referintã noi, puteti folosi de
asemenea tabelul de restricti.

Fiecare rând reprezintã o restrictie sau un punct de referintã.

Cele douã sãgeti din stânga si din dreapta indicã linia curentã.

Pentru a vã deplasa, în timpul introducerii datelor, între câmpuri de la stânga la dreapta

folositi tasta tabulator, iar pentru a vã deplasa e la dreapta la stânga folositi
shift+tabulator.

Informatii despre aceste câmpuri gâsiti în capitolul 2.3.2 Setarea marcatorilor...

Înainte de a închide fereastra, salvati modificãrile fãcute, altel aceste date se vor pierde.
12 SDG-7_3_2_rum

3.2 Fereastra grafic dupã ciclul de mãsurãtori

Fereastra grafic e identicã în modul measuring run si în modul represent measuring
run.
Toate functiile privind modul measuring run sunt descrise acolo. Toate functiile care
sunt disponibile suplimentar în modul represent measuring run sunt descrise mai jos.

Aceastã fereastrã oferã o privire generalã a ciclului de mãsurãtori încãrcat si, dacã e
necesar, aici se pot modifica marcatorii si restrictiile.

Informatii privind valorile mãsurate si marcatorii:

Dacã plasati săgeata mouse-ului în orice loc pe grafic pe una dintre cele trei linii de date
înregistrate sau pe unul dintre simbolurile din coloana de sincronizare, dupã aproximativ
1 secundã se va deschide un câmp pentru cca 5 secunde.
Câmpul respectiv selectat contine informatii privin pozitia si valoarea mãsuratã.
Un simbol pentru restrictie/punct de referintã contine aditional informatii privind valorile
absolute si de tolerantã.

Editarea maracatorilor, punctelor de referintã, etc.:

Fãcând dulbu clic pe simbolul corespunzãtor al coloanei de sincronizare puteti edita
restrictii, puncte de referintã, etc.
vezi capitolul 3.2.1. Editarea marcatorilor

Comparatia a douã fisiere cu cicluri de mãsurãtori:

În reprezentarea graficã puteti compara cu usurintã douã cicluri de mãsurãtori, (de ex.
mãsurarea înainte si dupã burare).
 SDG-7_3_2_rum 13

3.2.1. Editarea marcatorilor, punctelor de referintã, restrictiilor,

etc.
Dacã existã simboluri în coloana de sincronizare, puteti trece la urmãtorul simbol sau la
simbolul dinainte executând comenzile corespunzãtoare.

marcator de aliniere la precedentul Strg + F2 la urmãtorul Shift + F2

marcator de supraînãltare la precedentul Strg + F3 la urmãtorul Shift + F3
marcator de nivel longitudinal la precedentul Strg + F4 la urmãtorul Shift + F4
restrictie/punct de referintã la precedentul Strg + F6 la urmãtorul Shift + F6
punct de sincronizare la precedentul Strg + F7 la urmãtorul Shift + F7

Simbolul corespunzãtor selectat va clipi. Prin apãsarea tastei enter se deschide o

fereastrã pentru acest simbol.

Comenzile sunt posibile cu ajutorul mouse-ului, asa cum am mentionat mai sus, sau prin
meniul context.
Alter (modificati): faceti dublu clic pe simbolul respectiv
în coloana de sincronizre si faceti modificarea în
fereastra ca va fi deschisã ulterior.
Delete (stergeti): activati simbolul respectiv în coloana de
sincronizare facând clic pe el, acesta va clipi, apoi
stergeti-l cu tasta delete.
add remarks (adãugati comentarii): faceti clic pe
simbolul respectiv în coloana de sincronizare, introduceti
observatiile dvs. în fereastra marcator care se va
deschide ulterior.
enter new (introduceti nou): vezi Setarea
marcatorilor,... capitolul 2.3.2
Toate operatiunile mentionate mai sus pot fi selectate si
prin context menu (meniul context) din coloana de
sincronizare sau în menu bar (bara meniu) sub articolul
measuring run sau cu ajutorul tastelor de control
respective.

3.2.1.1 Fereastra element pentru marcator si punctul de sincronizare

Fereastra marcatorului pentru aliniere si nivel longitudinal

pozitie: prin modificarea cifrei din

acest câmp se schimbã pozitia
marcatorului selectat.

observatie: în acest câmp puteti

introduce o observatie despre
marcatorul selectat.
14 SDG-7_3_2_rum

Fereastra marcatorului pentru supraînãltare

pozitie: prin modificarea cifrei din acest câmp
se schimbã pozitia marcatorului selectat

observatie: (supraînãltare) dacã introduceti o

cifrã în locul unei observatii, aceasta va fi
acceptatã când va fi definitã supraînãltarea.

Fereastra punctului de sincronizare

pozitie: modificarea cifrei în aceste câmpuri
modificã pozitia punctului de sincronizare
selectat.

3.2.1.2 Fereastra element pentru puncte de referintã si restrictii

În timpul compensãrii electronice de obicei nu se efectueazã nici o compensare a
abaterii unghiulare si a nivelului longitudinal în zona punctelor de referintã si a restrictiilor
(dacã toleranta = 0) si nu se creeazã valori ale deplasãrii si ridicãrii în timpul calculului.
Dacã introduceti o valoare în câmpurile de tolerantã, se va efectua compensarea în zona
unei restrictii pânã când valoarea deplasãrii sau a ridicãrii a atins toleranta.
Fereastra pentru punctul de referintã
pozitie: valoarea
numericã este locul
punctului de referintã
valoare absolutã,
directie de deplasare:
pentru a ajunge la
valoarea absolutã
introdusã, calculul
compensãrii îpe o distatã
de 15 m realizeazã o
adaptare a valorilor de
deplasare în directia
slectatã.
Valoarea implicitã este 0, ceea ce înseamnã nici o deplasare.
toleranţă l.h.s./r.h.s.: calculul compensãrii ulterioare admite o deplasare de pânã la
valoarea tolerantei introduse. Valoarea implicitã este 0, ceea ce înseamnã nici o
deplasare.
nivel longitudinal: dacã acest câmp este activ, toleranta se va aplica de asemenea
nivelului longitudinal. Trebuie introdusã o valoare a tolerantei corespunzãtoare.
 SDG-7_3_2_rum 15

Fereastrã pentru restrictii

start pos,, end pos:
defineste începutul si
sfârsitul restrictiei.

absolute start/end value:

pentru a atinge valorile
absolute introduse de
început si final, calculul
compansãrii în XX m
efectueazã o adaptare a
valorilor de deplasare în
directia slectatã.

Valoarea implicitã este 0,

ceea ce înseamnã nici o
deplasare.
.
toleranţă l.h.s./r.h.s.: calculul compensãrii ulterioare admite o deplasare de pânã la
valoarea tolerantei introduse. Valoarea implicitã este 0, ceea ce înseamnã nici o
deplasare.
nivel longitudinal: dacã acest câmp este activ, toleranta se va aplica de asemenea
nivelului longitudinal. Trebuie introdusã o valoare a tolerantei corespunzãtoare.

3.2.2. Compararea a douã cicluri de mãsurãtori

Reprezentarea graficã permite reprezentarea - aditional la primul ciclu de mãsurãtori - un
al doilea ciclu de mãsurãtori cu altã culoare. Astfel, va fi usor sã comparãm douã cicluri
de mãsurare (de ex. mãsurarea înainte si dupã burare).

Comanda load additional file (încarcã fisier suplimentar) deschide fisierul necesar
comparãrii.
Selectând articolele represent second measuring run (reprezintã al doilea ciclu de
mãsurãtori) sau represent actual values difference (reprezintã diferenta dintre valorile
curente) din meniul view decideti dacã valorile celui de-al doilea ciclu de mãsurãtori sau
diferentele dintre primul si al doilea ciclul de mãsurãtori vor fi afisate grafic.
16 SDG-7_3_2_rum

4 Posibile metode de lucru dupã un ciclu de mãsurãtori

Mai jos urmeazã o descriere a diferitelor metode de lucru. Pentru a evita îndoielile în
privinta sensului si scopului calculelor si pentru a obtine un rezultat optim al compensãrii,
se recomandã utilizarea optiunilor versine compensation with calculated
displacement values (compensarea abaterii unghiulare cu valori de deplasare
calculate) si longitudinal level compensation with calculated lifting values
(compensarea nivelului longitudinal cu valori de ridicare calculate).

4.1 Metodã de lucru pentru geometria alinierii

Compensarea abaterii unghiulare cu valori de deplasare calculate
În fereastra prepare work (pregãtiti lucrul) trebuie activat articolul use calculated
displacement values (folositi valori de deplasare calculate) (implicit).
În timpul lucrului vor fi date valorile calculate ale abaterii unghiulare si valorile de
deplasare care rezultã din acestea.

Compensarea abaterii unghiulare fãrã valorile de deplasare calculate

În fereastra prepare work trebuie dezactivat articolul use calculated displacement
values.
În timpul lucrului vor fi date doar valorile calculate ale abaterii unghiulare.

Compensarea abaterii unghiulare cu fisierul de deplasare deschis

În fereastra prepare work trebuie activatã optiunea displacement/level correction
(corectarea deplasãrii/nivelului)
În timpul lucrului vor fi date valorile calculate ale abateriiunghiulare si valorile de
deplasare continute în fisierele pentru deplasare.

4.2 Metode de lucru pentru geometria nivelului longitudinal

Pentru sina de referintã a unitãtii de nivelare se vor da valorile mentionate mai jos.
Pentru sina opusã (sina supraînãltatã) se va da valoarea sinei de referintã si valoarea
supraînãltãrii introduse sau valoarea mãsuratã de pendul.

Compensarea nivelului longitudinal cu valori de ridicare calculate

În fereastra prepare work trebuie activatã optiunea use calculated level correction
values (folositi valori calculate ale corectãrii nivelului) (implicit).
În timpul lucrului vor fi date valorile nivelului longitudinal calculate si valorile de ridicare
care rezultã din acestea.

Compensarea nivelului longitudinal fãrã valorile de deplasare calculate

În fereastra prepare work trebuie dezactivatã optiunea use calculated level correction
values.
În timpul lucrului vor fi date valorile calculate ale nivelului longitudinal.
Ca supraînãltare nominalã se va da valoarea determinatã a supraînãltãrii sau valoarea
supraînãltãrii mãsuratã în timpul ciclului de mãsurare.

Compensarea nivelului longitudinal cu fisierul de corectare a nivelului deschis

În timpul lucrului vor fi date valorile calculate ale nivelului longitudinal si valorile de
ridicare continute în fisierul pentru corectarea nivelului.
Ca supraînãltare nominalã se va da valoarea determinatã a supraînãltãrii sau valoarea
supraînãltãrii mãsuratã în timpul ciclului de mãsurare.
În fereastra prepare work trebuie activatã optiunea displacement/level correction
(corectarea deplasãrii/nivelului)
 SDG-7_3_2_rum 17

5 Compensarea abaterii unghiulare/nivelului longitudinal,

supraînălţarea nominală
După efectuarea ciclului de măsurători sau după activarea unui ciclu de măsurători
înregistrat înainte, vă aflaţi în modul represent measuring run (reprezentaţi ciclul de
măsurători).
Pentru a determina valorile supraînălţării nominale sau pentru a realiza compensări,
trebuie să treceţi în modul represent calculation (reprezentaţi calculul). Acest mod se
încarcă prin introducerea comenzii compensation > start.

Dacă nu s-a mai efectuat nici o compensare şi nu s-a mai creat nici o traiectorie a
supraînălţării nominale, această fereastră arată identic cu fereastra modului "represent
measuring run".
Notă: Trebuie să se fi efectuat calculele pentru compensarea abaterii unghiulare şi a
nivelului longitudinal pentru a putea fi folosite în modul de lucru.

În această fereastră se efectuează următoarele operaţiuni:

¾ determinarea intervalului de compensare

Comanda compensation >elements>compensation range determină un
interval parţial al întregii geometrii pentru lucru. La începutul şi la capătul acestui
interval se va face o compensare.
¾ crearea supraînălţării nominale. Vezi capitolul 5.1.
¾ compensarea abaterii unghiulare şi crearea de intervale constante. Vezi
capitolul 5.2
¾ compensarea nivelului longitudinal şi crearea de intervale constante. Vezi
capitolul 5.3
18 SDG-7_3_2_rum

5.1 Supraînălţarea nominală

Pentru îmbunătăţirea imaginii supraînălţării se recomandă folosirea valorilor definite ale
supraînălţării în locul celor măsurate.

Pentru definirea supraînălţărilor nominale, trebuie să vă aflaţi în modul represent

calculation.

5.1.1 Determinarea valorilor supraînălţării nominale

Prin determinarea elementelor supraînălţării se determină traiectoria supraînălţării
nominale.
Pentru a determina aceste date, se foloseşte înregistrarea supraînălţării din ciclul de
măsurători care e reprezentată în coloana superelevation (supraînălţare) printr-o linie
maro.
Elementele supraînălţării ar trebui stabilite acolo unde graficul arată că sunt indicate
modificări ale supraînălţării.
Dacă în timpul unui ciclu de măsurători se stabilesc marcatori pentru supraînălţare,
trebuie folosite aceste poziţii.
Pentru a defini o supraînălţare, linia de
poziţionare trebuie să fie în poziţia dorită.

Comanda nominal superelevation din

meniul compensation – elements
deschide o fereastră.

Introduceţi sau selectaţi datele respective,

aşa cum se prezintă mai jos şi apăsaţi pe
OK pentru confirmare.

Notă:
Modul în care trebuie deplasată linia de
poziţionare este prezentat în capitolul
Informaţii generale despre Windows.

poziţie: locul unde se introduce valoarea

supraînălţării
supraînălţare: se arată valoarea
supraînălţării înregistrată în timpul ciclului
de măsurători. Dacă, pentru un marcator
de supraînălţare din câmpul pentru
observaţii s-a introdus o cifră, această
cifră va fi afişată. Acceptaţi valoarea
afişată sau schimbaţi-o.
direcţia supraînălţării: selectaţi direcţia
supraînălţării cu ajutorul barei pentru
spaţiu sau cu mouse-ul.
forma rampei de supraînălţare: indicaţia implicită va fi o formă liniară. Pentru a obţine o
adaptare mai bună a rampei de supraînălţare înregistrate, puteţi alege altă formă de
rampă.
 SDG-7_3_2_rum 19

Deplasaţi linia de poziţionare în următorul

loc de introducere a datelor şi definiţi
valoarea supraînălţării nominale pentru
această poziţie.
Supraînălţarea introdusă va fi reprezentată
printr-o linie verde.
În modul prezentat mai sus, toate
supraînălţările ulterioare pot fi introduse
până când se ajunge la finalul ciclului de
măsurători.
Notă:
Dacă, în timpul ciclului de măsurători s-au
stabilit marcatori pentru supraînălţare,
următorul poate fi selectat din meniu
făcând clic pe measuring run >to the
next>superelevation marker.
Dacă există o zonă cu supraînălţare
constantă, e suficient să apăsaţi F10 şi
Enter în următorul loc pentru introducerea
datelor (fereastra pentru introducerea
datelor va fi deschisă şi închisă). Astfel, va
fi acceptată valoarea supraînălţării din
primul loc de introducere a datelor.

5.1.2 Editarea supraînălţării nominale

Pentru a introduce, modifica sau şterge elemente de supraînălţare, linia de poziţionare
trebuie să fie în poziţia respectivă. Dacă sunt elemente existente, acestea vor clipi.

Introducerea sau modificarea unui element: pentru a introduce sau a modifica un

element existent, se va deschide fereastra corespunzătoare prin meniul prezentat mai
jos.

insert new element: compensation>elements>nominal superelevation

alter existing element: edit >alter

Ştergerea unui element: comanda edit > delete va şterge elementul selectat.

După ce aţi corectat datele şi aţi închis fereastra, modificarea va fi afişată.

select an element: selectaţi un element făcând clic pe el

Pentru a selecta următorul element folosiţi comanda edit>next element, pentru a selecta
elementul anterior, folosiţi comanda edit>preceding element.

selected element: un element care clipeşte pe display arată elementul de supraînălţare

selectat.

open existing element window: apăsând tasta Enter deschideţi fereastra elementului
selectat.

selecting and opening an element window: făcând dublu clic selectaţi elementul
respectiv şi deschideţi fereastra pentru supraînălţarea nominală.
element and open the nominal superelevation window.
20 SDG-7_3_2_rum

5.1.3 Informaţii privind supraînălţarea nominală

indicarea diferenţei: dacă plasaţi
săgeata mouse-ului pe linia de
supraînălţare se va deschide o fereastră
în care va apărea poziţia şi diferenţa
dintre supraînălţarea măsurată şi ce
definită.

indicarea lungimii rampei şi a

supraînălţării: alături, reprezentarea
grafică arată valoarea supraînălţării
determinate şi lungimea rampei.

poziţia iniţială şi finală a unui

element: dacă plasaţi săgeata mouse-
ului pe o valoare a supraînălţării sau pe
valoarea lungimii rampei, se va
deschide o fereastră care arată poziţia
iniţială şi finală a elementului respectiv.
 SDG-7_3_2_rum 21

5.2 Compensarea functiilor vers, Definirea zonelor constante si

a Restrictiilor

Criteriile de baza pentru calculul compensarii functiilor vers sunt indicarea

categoriei liniei si definirea unei valori maxime de deplasare.

Pe baza acestor date introduse de operator, se calculeaza o valoare de

compensare a functiei vers, pentru fisierul de masuratori curente. Se iau in
considerare restrictiile existente si punctele de referinta.

Inainte de calcularea valorii de compensare a abaterii unghiulare, se pot stabili

zonele constante (cale in linie dreapta, zone lineare sau constante).

Afisajul prezinta imaginea abaterii unghiulare inregistrata in timpul masuratorilor

si calculul traiectoriei abaterii unghiulare, cat si valorile de deplasare care rezulta.

5.2.1. Compensarea abaterii unghiulare

Comanda compensation > versine compensation ... (val. compensare > val.
compensare a func. vers) a modului represent calculation (reprezentarea calculului)
deschide fereastra ‘’versine compensation’’ (compensarea abaterii unghiulare).

Ecranul afiseaza optiunile pentru categoriile de linii si valorile de deplasare.

Categoriile de linii determina gradul de uniformizare prin calcul a valorii de compensare a

abaterii unghiulare. Cu cat categoria liniilor este mai mare, cu atat mai mare va fi
diferenta intre valoarea inregistrata si cea calculata a abaterii unghiulare.

Deplasarea maxima determina calcularea valorii de deplasare maxime admise.

Selectand sau introducand respectivele date, se defineste baza calculului de
compensare a abaterii unghiulare.

Comanda read in last compensation afiseaza in fereastra grafica rezultatul ultimului

calcul de compensare.

Pentru inceperea calculului se apasa tasta ‘’enter’’.

22 SDG-7_3_2_rum

In partea stanga este prezentat procesul de calcul in procente. Cand se incheie

calcularea , rezultatul acesteia este prezentat grafic.

Sub reprezentarea grafica, pe imaginea abaterii unghiulare in timpul ciclului de

masuratori (rosu), sub alignment (aliniere), se suprapune abaterea unghiulara calculata
(verde).

In partea de sus a diagramei se afiseaza, in functie de selectia facuta, valoarea

inregistrata (rosu) a razei abaterii unghiulare calculate (verde), pentru locul stabilit cu
ajutorul liniei de pozitie.

Daca duceti mouse-ul si il tineti in punctul respectiv, diferenta (Diff) dintre valorile
inregistrate si cele calculate ale abaterii unghiulare este afisata iuntr-o fereastra cam 5
secunde.

Pe diagrama, sub displacement (deplasare) sunt afisate valorile de deplasare rezultate

prin compensarea abaterii unghiulare si limita maxima a liniilor (linia punctata rosie)

Daca duceti mouse-ul deasupra curbei valorilor de deplasare si asteptati, dupa un

interval de o secunda, acestea apar intr-o fereastra pentru aprox. 5 secunde.
Aceste valori apar si in partea de sus a diagramei, pentru punctele selectate de linia de
pozitie.

In principiu, abaterea unghiulara se compenseaza atat cat linia de traiectorie a

compensarii (reprezentarea valorilor calculate ale abaterii unghiulare) sa respecte forma
de baza a abaterii unghiulare masurate, astfel mentinandu-se pozitia geometrica si
localizarea sectorului de cale pentru care s-a facut inregistrarea.
 SDG-7_3_2_rum 23

Un nivel prea ridicat de compensare duce la abateri nedorite, in special in punctele in

care geometria se schimba, ducand la schimbarea imaginii abaterii unghiulare fata de
forma de baza a geometriei caii.

Scopul este obtinerea celei mai bune evolutii a abaterii unghiulare dependent de
geometria existenta, cu minimum de deplasare.

Daca rezultatul nu corespunde asteptarilor, se reia procesul de compensare a abaterii

unghiulare. Se selecteaza o noua categorie de linii, sau se admite o valoare mai mare de
deplasare. Ulterior puteti incepe o noua procedura de calcul, cu ajutorul comenzii
compensation > start new calculation (incepe un nou calcul de compensare).

Daca se doreste modificarea numai a valorii maxime de deplasare, faceti dublu-click pe

linia maxima: se va deschide o fereastra in care veti putea modifica valoarea.
Si in acest caz este necesar un nou calcul.

Daca procedurile prezentate mai sus nu duc la obtinerea rezultatelor dorite, mai exista
optiunea de introducere a zonelor constante. Amanunte in capitolul 5.2.2.

Daca se obtine gradul dorit de compensare, procesul de calcul se incheie cu comanda

compensation > terminate calculation (se incheie calculul de compensare).
24 SDG-7_3_2_rum

5.2.2. Zone constante

Daca rezultatele nu sunt satisfacatoare, chiar dupa ce s-au utilizat mai multe
categorii de linii si valori de deplasare, se pot introduce valorile zonelor constante,
constant areas. Curba abaterii unghiulare pentru aceste elemente poate fi
introdusa ca valoare constanta sau lineara, in functie de situatie. Daca nu apar
situatii de geometrie inadmisibile, sau daca abaterea unghiulara nu se modifica
datorita noilor date introduse, printr-un nou calcul al compensarii se va obtine o
noua curba a abaterii unghiulare.

Aceste zone pt fi stabilite sau modificate in toate stadiile procesului de calcul.

Plasati linia de pozitie la inceputul zonei si selectati comanda compensation >

elements > constant alignment area (elemente de compensare – zona de
aliniere continua) (F5) ; in acest mod stabiliti o linie de marcaj. Mutati linia de
pozitie in sus, sau in jos, la limita zonei constante alese, cu ajutorul tastelor de
directie (sageti). Apoi inchideti zona cu aceeasi comanda.

Se deschide o fereastra in care puteti selecta pozitiile de inceput si de incheiere

si traiectoria curbei abaterii unghiulare.
 SDG-7_3_2_rum 25

Traiectorie lineara se utilizeaza pentru tranzitul curbelor, dar si la curbele

care isi modifica curbura.
Cale in linie dreapta se utilizeaza numai pentru sectoarele de cale in linie
dreapta.
R- zona constanta se utilizeaza pentru curbe care au in principiu aceeasi
curbura. Se poate introduce in campul de introducere a
datelor valoarea unei raze care sa reprezinte valoarea
medie de curbare a curbei.
Cand nu se introduce nici o raza, se calculeaza
automat valoarea unei raze care corespunde cu
valoarea de curbura medie.

Pentru a confirma traiectoria abaterii unghiulare, apasati butonul OK.

Important : zonele constante trebuie stabilite astfel incat, avand valoarea medie
pentru abaterea unghiulara a zonei marcate, sa se poata realiza compensarea
simetrica a abaterii unghiulare.
A se evita impartirea in sectoare care ar duce la modificarea functiilor vers numai
intr-o directie?!
The picture on the left shows a constant area with a wrong marking.
26 SDG-7_3_2_rum

Imaginea din stanga prezinta o

zona constanta cu un marcaj
gresit.

Pe imaginea unei abateri

unghiulare se pot stabili mai
multe zone.

Zonele constante (elementele)

sunt afisate ca niste campuri
cu contur verde. Dupa
stabilirea uneia sau mai multor
zone constante, calculati din
nou geometria introducand
comanda compensation >
start new calculation.

Daca traiectoria noii abateri

unghiulare calculate nu
raspunde cerintelor, puteti
schimba zona si sa calculati
din nou.

Daca se obtine traiectoria

dorita a abaterii unghiulare a
curbei, calculul poate fi incheiat
cu comanda compensation >
terminate calculation.
Pentru ca modificarile sa nu se
piarda, inainte de a iesi din
modul represent calculation,
trebuie stocat fisierul
modificat.
 SDG-7_3_2_rum 27

Modificarea zonelor constante

Pentru a modifica o zona constanta, ea trebuie sa fie activa, e.g. elementul

trebuie sa fie afisat intermitent. Pentru a activa un element, faceti click pe el.
Apasand tasta enter veti deschide o fereastra de elemente, in care puteti opera
modificari.

Puteti misca linia de pozitie in campul elementelor aproape de linia zonei care
urmeaza a fi stearsa si apasati F5. Linia zonei va fi stearsa si prin mutarea liniei
de pozitie puteti schimba zona. Apasand iar pe F5 sau enter, puteti opera si alte
modificari in fereastra deschisa.

Stergerea zonelor constante

Activati respectivele zone constante asa cum s-a descris mai sus,si apasti tasta
del.Zona constanta se sterge dupa confirmare.

5.2.3. Puncte de referinta, Restrictii

Compensarea electronica a abaterii unghiulare nu presupune de obicei

compensarea abaterii unghiulare din zona punctelor de referinta si a restrictiilor
(toleranta = 0) si in consecinta, valoarea de deplasare va ramane zero.

Daca in campul tolerantelor se introduce o valoare, abaterea unghiulara va fi

compensata in zona unei restrictii, pana ce valoarea de deplasare atinge
valoarea de toleranta.

Punctele de referinta si restrictiile pot fi modificate oricand, putand fi adaugate si

altele noi.
In capitolul 3.2.1.2. sunt prezentate informatii detaliate in acest sens.

Dupa fiecare modificare,este necesar un nou calcul.

Daca se obtine traiectoria dorita a curbei abaterii unghiulare, procesul de calcul

poate fi incheiat introducand comanda compensation > terminate calculation.

Pentru a nu pierde modificarile operate, inainte de parasirea modului represent

calculation, se stocheaza fisierul modificat.
28 SDG-7_3_2_rum

5.3. Compensarea functiilor vers, Definirea zonelor constante si

a Restrictiilor
Criteriile de baza pentru calculul de compensare a nivelului longitudinal sunt
indicarea categoriei liniei si definirea valorilor maxima si minima de ridicare.
Pornind de la aceste date introduse de operator, pentru fisierul de masuratori in
curs, se calculeaza o valoare de compensare a nivelarii longitudinale Se vor lua
in considerare restrictiile care exista si punctele de referinta, sau modificarile
unghiului pantei.
Inainte de a calcula compensarea nivelarii longitudinale, puteti determina zonele
constante (cale in linie dreapta, zone constante sau lineare).
Ecranul va afisa imaginea nivelarii longitudinale in timpul procesului de
masuratori si traiectoria calculata a nivelarii longitudinale, cat si valorile de
ridicare care rezulta de aici.

5.3.1. Compensarea nivelarii longitudinale

Comanda compensation > longitudinal level compensation ... din modul
represent calculation deschide fereastra ‘’longitudinal level compensation’’.

Ecranul afiseaza optiunile pentru categoriile de linii siu valorile de deplasare.

Categoriile de linii stabilesc gradul de corectie a nivelului. Cu cat este mai mare
categoria liniei, cu atat mai mare va fi diferenta dintre linia de compensare
stabilita prin masuratori si cea aflata prin calcul.
Valoarea maxima si cea minima de ridicare stabilesc limitele de calcul admise.
Selectand sau introducand datele respective, veti defini baza pentru calculul
compensarii nivelarii longitudinale.
Pentru a afisa rezultatul ultimului calcul in fereastra grafica, folositi comanda
read in last compensation (ultima valoare de compensare introdusa) si ultimul
rezultat al calculelor fa aparea pe ecran.
Penrtu a incepe calculul, apasati tasta enter.
 SDG-7_3_2_rum 29

In partea stanga, procesul de calcul apare in procente. Cand se incheie procesul

de calcul, rezultatul este reprezentat grafic.

In reprezentarea grafica, sub level, pe imaginea nivelarii logitudinale a sinei de referinta

(rosu), se suprapune cea a nivelarii longitudinale calculate (verde).
In partea de sus a diagramei sunt afisate valorile de nivelare longitudinala masurate
(violet) si calculate (verde).
Daca duceti mouse-ul spre respectiva zona si asteptati, in cinci secunde se afiseaza
diferenta intre valorile de nivelare longitudinala masurate si cele calculate.
In diagrama, sub lifting values (valori de ridicare) sunt afisate valorile de ridicare
rezultate prin compensarea nivelarii longitudinale (galben) si liniile maxime (linii rosii
punctate).
In plus, este prezentata diferenta intre valorile de supraelevatie nominala si obtinuta prin
masuratori.
O curba aflata in stanga liniei zero (linie alba punctata) arata ca sina suprainaltata este
mai jos. O curba in dreapta linie zero inseamna ca sina suprainaltata este mai sus.
Daca duceti mouse-ul pe curba valorilor de ridicare si asteptati, acestea apar dupa un
interval de 1 secunda, si sunt afisate in fereastra timp de 5 secunde.
Aceste valori sunt prezentate si in partea de sus a diagramei, pentru punctele selectate
de linia de pozitie.

In principiu, nivelarea longitudinala se compenseaza numai in masura in care traiectoria

de compensare a liniei (reprezentare a valorilor calculate pentru nivelarea longitudinala)
se conformeaza formei de baza a nivelarii longitudinale, obtinuta prin masuratori. Se
mentine astfel pozitia geometrica si localizarea sectorului de cale inregistrat prin
masuratori.
30 SDG-7_3_2_rum

Un nivel de compensare prea ridicat poate duce la abateri nedorite, in special in

punctele unde se modifica geometria. In consecinta, imaginea nivelarii
longitudinale nu mai corespunde formei de baza a geometriei caii.

Important : valorile de ridicare trebuie sa depaseasca in sens pozitiv defectele de

suprainaltare. De aceea in reprezentarea grafica, valorile de ridicare (galben)
trebuie sa se afle in dreapta liniei de reprezentare a diferentei de suprainaltare
(cafeniu).

Scopul este aflarea celei mai bune traiectorii de nivelare longitudinala, care
sa corespunda cu geometria existenta a caii, cu nivelul minim de ridicare.

Daca rezultatul nu corespunde asteptarilor, trebuie reluat calculul de compensare

a nivelarii loongitudinale. Se va selecta o noua categorie de linii sau se vor
schimba valorile maxima si minima de ridicare, dupa care se reface calculul, cu
ajutorul comenzii compensation > start new calculation.

Daca doriti sa modificati numai valoarea de ridicare, faceti dublu-click pe linia

minima sau maxima, care va deschide o fereastra in care puteti modifica
valoarea.
Si in acest caz se va efectua calculul din nou.

Daca nici una dintre masurile descrise mai sus nu duce la rezultatul dorit, exista
optiunea de introducere a zonelor constante, care este descrisa in capitolul 5.3.2.

Daca se realizeaza compensarea nivelarii longitudinale dorita, procesul de calcul

se incheie prin comanda compensation > terminate calculation.
 SDG-7_3_2_rum 31

5.3.2. Zone constante

Daca rezultatele nu sunt satisfacatoare dupa selectarea mai multor categorii de

linii si aplicarea mai multor valori de ridicare, pot fi introduse elementele zonelor
constante, la care traiectoria curbei de nivelare longitudinala va fi constanta sau
lineara. Printr-un nou calcul al compensarii se va obtine o traiectorie a curbei de
nivelare longitudinala lineara sau constanta, cu conditia sa nu apara modificari
inacceptabile ale geometriei sau ale nivelarii longitudinale.

Aceste zone pot fi stabilite sau modificate in toate stadiile procesului de calcul.

Linia de pozitie se plaseaza la inceputul zonei si se selecteaza comanda

compensation > elements > constant longitudinal level area (elemente
compensare – zona constanta nivelare longitudinala) (Shift+F5) ; se stabileste
astfel o linie de marcare. Mutati apoi cu tastele de directie (sageti) linia de pozitie
in sis sau in jos spre capatul zonei constante pe care o aveti in vedere. Inchideti
apoi zona cu aceeasi comanda.

Se va deschide o fereastra in care puteti selecta pozitiile de incepere si de

incheiere a traiectoriei curbei de nivelare longitudinala.
32 SDG-7_3_2_rum

linear course (traiectorie

lineara) se utilizeaza pentru
tranzitul curbelor, dar si
pentru curbele care isi
modifica curbura.

straight track (cale in linie

dreapta) se utilizeaza numai
pentru sectoarele de cale in
linie dreapta.

R-constant area (R-zona

constanta) se utilizeaza
pentru curbele care au
practic aceeasi curbura. In
campul de introducere a
datelor, se poate introduce o
raza a carei valoare
corespunde cu valoarea
medie de curbura a curbei.
Daca nu se introduce nici o
valoare, automat se
calculeaza valoarea razei
care corespunde valorii de
curbura medie.

Pentru confirmarea
traiectoriei de nivelare
longitudinala, apasati butonul
OK.
Important : zonele constante
se stabilesc astfel
incat sa se poata realiza o
compensare simetrica a
nivelarii longitudinale,
corespunzatoare valorii medii
de nivelare a zonei
constante. Trebuie evitata
selectia sectoarelor asfet
incat sa nu se poata opera
modificari decat pe o parte.
 SDG-7_3_2_rum 33

Intr-o imagine de nivelare longitudinala se pot stabili mai multe zone.

Zonele constante sunt afisate ca
niste campuri cu contur verde. Dupa
stabilirea uneia sau mai multor zone
constante, calculati din nou
geometria introducand comanda
compensation > start new
calculation.

Daca traiectoria de nivelare

longitudiinala stabilita prin noul
proces de calcul nu raspunde
cerintelor, puteti alege alte zone si
sa recalculati.

Cand se obtine traiectoria curbei de

nivelare longitudinala dorita, puteti
incheia procesul prin comanda
compensation > terminate
calculation si memora datele
apasand tasta enter.

Modificarea zonelor constante

Pentru a fi modificata, o zona constanta trebuie sa fie activa, e.g. elementul trebuie sa fie
afisat intermitent. Faceti click pe element pentru a-l activa. Apasati tasta enter si se va
deschide o fereastra in care puteti opera modificari.

Puteti muta linia de pozitie in campul elementului, in apropierea liniei zonei care urmeaza
sa fie stearsa si apasati F5. Conturul zonei se va sterge si mutand linia de pozitie puteti
schimba zona. Daca apasati F5 din nou, sau tasta enter puteti opera si alte modificari in
fereastra deschisa.

Stergerea zonelor constante

Activati respectivele zone constante asa cum s-a descris mai sus si apasati tasta del.
Dupa confirmare, zona constanta este stearsa.

5.3.3. Puncte de referinta, Restrictii

Compensarea electronica a nivelarii longitudinale nu realizeaza si compensarea

punctelor de referinta si restrictiilor zonei (toleranta = 0) si in consecinta, valorile de
ridicare vor fi zero.

Daca in campul de tolerante se introduce o valoare, nivelarea se va compensa in in zona

restrictiilor, pana la atingerea tolerantei de catre valoarea de ridicare.

Punctele de referinta si restrictiile pot fi modificate oricand, putand fi adaugate unele noi.
Capitolul 3.2.1.2. ofera informatii detaliate.

Dupa fiecare modificare trebuie sa se faca un nou calcul.

34 SDG-7_3_2_rum

Daca se obtine traiectoria curbei de abaterie unghiulara dorita, procesul de calcul

poate fi incheiat introducand comanda compensation > terminate calculation.

Pentru a nu pierde modificarile realizate, fisierul modificat trebuie stocat inainte

de a parasi modul represent calculation.