1. Care este modelul tu de profesor?

Creeaz un eseu cu titlul

Profesorul

Profesorul model
Fiecare persoana isi petrece pe bancile scolii o perioada semnificativa din viata. Primii 18 ani din
viata noastra sunt marcati de studiu, de scoala. Aici deprindem scrisul, cititul, socializarea dar si
multe altele.
In interactiunile cu ceilalti, profesorul este persoana care seamana in elevii sai nu numai cunostinte,
dar si primele atitudini. Atitudini fata de propria persoana, fata de scoala, fata de oameni si de lumea
inconjuratoare.
Dupa familie cel mai important personaj din viata noastra ramane profesorul. Acesta are datoria
morala de a ne indruma pe drumul cel bun in viata, pe drumul care ni se potriveste cel mai bine.
Profesorul este singurul care poate face studiul atractiv, ne poate face sa venim de placere la scoala,
iar nu materia stufoasa, foarte aglomerata pe care o impun cei din minister.
In functie de abilitatea acestuia de a ne atrage, eu l-as identifica pe profesorul ideal ca fiind o
persoana calda, cu limbaj calm care in acelasi timp trebuie sa impuna si respect in randurile elevilor.
Dupa parerea mea, pentru a putea merge in fata unei clase de elevi este necesara o pregatire de
specialitate si nu numai. Pentru ca atunci cand se prezinta in fata unor elevi sau studenti sa cunosca
materia amanuntit, continutul disciplinei si utilitatea practica a acesteia si sa nu se limiteze numai la
informatiile din manual.
Rabdarea este o alta conditie esentiala a unui profesor, deoarece nu toti elevii sunt genii incat sa
priceapa informatiile transmise din prima. Profesorul trebuie sa abordeze diferentiat elevii, sa faca tot
posibilul sa nu descurajeze elevii mai slabi la invatatura. Astfel ei se vor teme sa raspunda chiar daca
vor sti raspunsul corect. Este mult mai eficienta metoda incurajarii elevilor, cand primesc sfaturi utile,
cand li se vorbeste cu blandete.
Profesorul ideal este acela care nu pune accent pe notarea elevului pentru ca nu notarea conteaza, nu
notarea este cardinala. Nu ne formeaza in nici un fel aceasta notare. Cel mai important este ca
profesorul sa ne invete sa fim corecti cu noi insine dar si cu ceilalti, sa muncim cinstit si sa ne
respectam pentru ceea ce suntem nu pentru ceea ce parem a fi.
Profesorul ideal este cel care ramane peste vremuri in amintirea noastra, este cel care ofera mereu
lumina, caldura si dragoste.

2. Exerciiu individual Atitudini pedagogice

Figura urmtoare surprinde corespondena dintre cele trei modele teoretice

i atitudinile pedagogice
corespunztoare. Le poi identifica?
Model: ereditarist

Model: ambientalist

eredit
ate

eredit
ate

ereditate

mediu
mediu

educa
ie

Atitudine:

Model: interacionist

mediu

educaie

educaie

Atitudine:

Atitudine:

3. Exerciiu individual sprijinirea dezvoltrii psihosociale a elevului

Propune msuri concrete pentru organizarea activitii la clas care s vizeze dezvoltarea
psihosocial a elevului. Prezint colegilor i preia ideile dezvoltate de ei.
Vrsta colar
Precolar (3-6/7 ani)

colar mic (6/7-10/11

ani)

colar mijlociu (10/1114 ani)

Stadiul de
Msuri educative propuse
dezvoltare
psihosocial
Intiativ/ retragere
Evitarea criticismului excesiv i
Prin raportare la
nlocuirea lui cu direcionarea
familie ii definete
flexibil a iniiativelor copilului.
capacitatea se a
propune aciuni i de
a le pune n practic.
Competen/
inferioriate
Prin raportare la
mediul educative ii
descoper sentimentul
eficienei sau
ineficinei in anumite
domenii.
Identitate/ confuzie

Atitudine de ncurajare, apreciere

referitor la realizarea unor sarcini;
Oferirea posibilitii de obinere a
succesului(ex: acordarea diplomelor
pentru cel mai bun la n locul
unei clasificri generale- premiul I,
II, III)

-corespunde
conflictului ntre
construirea identitii
i confuzia la nivelul
asumrii rolurilor;
- Relaiile
determinante sunt
cele dezvoltate la
nivelul grupului de
prieteni.

colar mare (14-18/20

ani)

Intimidate/ izolare
Prin raportarea la
partenerul de via
sau prieteni i
formez sau nu
capacitatea de
relaionare prin
mpartirea
identitii

Inlocuirea atitudinii autoritare cu

una colaborativ(dicuii de la egal la
egal)
Evitarea evalurilor contradictorii
(ex: eti mare de acum, trebuie s fi
responsabil i Atta vreme ct eti
copilul meu faci ce-ti spun eu!)

Rolul educativ revine propriei

persoane(autoeducaie)

4. Exerciiu identificarea nivelului de dezvoltare cognitiv a elevilor

Caracterizai principalele vrste colare din punct de vedere al dezvoltrii
cognitive i identificai dificultile de nvare care intervin n cadrul
fiecrei etape.
Grupul I: precolar (3-6/7 ani)
Grupul II: colarul mic (7- 10/11
ani) GrupuL III: colarul mijlociu
(10/11- 14 ani) Grupa IV: colarul
mare (14- 18/19 ani)

Grupul I: precolar (3-6/7 ani)

Dezvoltarea cognitiv
Perioada preoperaional este caracterizat printr-o gndire intuitiv, simbolic. Termenul
operaie se refer la acele procese, care sunt guvernate de reguli logice; preoperaional implic
faptul c copiii nu stpnesc nc astfel de reguli. Ei practic noile deprinderi ntemeiate pe
reprezentarea obiectelor, chiar dac organizarea reprezentrii lor este incomplet. Gndirea este
preoporional, intuitiv, i egocentric.
Gndirea copilului la aceast vrst este strns legat de dezvoltarea senzaiilor i percepiilor.
Gndirea copilului ncepe prin investigaii practice asupra obiectelor i fenomenelor din jurul lui,
bazndu-se n continuare pe actul percepiei (din acest motiv se spune c la acest moment gndirea
copilului este concret).

Dificultile de nvare care intervin la precolar

n aceast perioad datorit unor defecte anatomice ale mandibulei (buze de iepure), anomalii ale
maxilarului, prezena unor vegetaii adenoide, lipsa dinilor se observ deficiene n articularea anumitor
cuvinte, sunete, consoane etc.

Specific stadiului preoperaional este faptul c gandirea copilului are un caracter prelogic.
Astfel se explic specificul contradictoriu al gndirii sale(ex: Am fost la cumaraturimine,
Mama, cine s-a nscut primul, tu sau eu?).
Gandirea este intuitiv deoarece ntelegrea de catre copil a fenomenelor este centrat pe
aspectul perceptual cel mai evident- modul in care apar lucrurile(aparen). La aceast vrst copilul
este tentat s gndeasc ceea ce vede(gandirea lui este intuitiv ntruct tinde s se lase amagit de
aparene, de ceea ce l las s cunoasc organelle sale fara sim, fr a mai prelucra relativ). Spre
exemplu, puns n faa unui kg de cuie va spune c mai grea este lna datorit aspectului visual pe
care il are aceasta.
O caracteristic a gandirii n acest stadiu o constituie alunecarea operaional, erorile
specific care dau un character n acelai timp straniu i nostim perspectivelor cognitive oferite de
copil.
Finalismul- reprezint tendina de a percepe intru ceva realitatea cu care vine n contact. Totul
este perceput ca avnd o finalitate, un scop. Ex: Ziua este ca s nu jucm, noaptea ca s dormim.
Realismul- tendina de a traduce imaterialitatea n termeni concrei, palpabili. Ex: visul este
definit ca mici tablouri, filme video.
Animismul- tendina de a nsuflei intreaga realitate, inclusiv obiectele fizice;
Artificialismul- credina c orice realitate, inclusive cea natural, este produs(artefact) de
mna omului. Ex: mam, de ce au pus smbure n fiecare cirea, fiindc noi oricum l aruncm?
Egocentrismul- raportarea realitii la o singur perspectiv- cea proprie.
Sincretismul- gndirea amestecat, nedifereniat, amalgam, care exprim o raportare golbal
i puin nuanat la realitate.
Reversibilitatea- este capacitatea gndirii de a executa aceeai aciune n dou sensuri de
parcurs. Altfel spus, ea const n apariia i integrarea n aceeai unitate funcional a traiectoriei
inverse a transformrii de la situaia B la situaia iniial A. Aadar, avem de-a face cu dou
transformri: una direct, care nseamn trecerea situaiei iniiale ntr-o oarecare stare final, i alta
indirect, cu sens opus, care permite revenirea pe plan mental la situaia iniial.
Conservarea- capacitatea de a percepe c anumite proprieti ale unui obiect rmn
aceleai(constante) n ciuda unor moficri n aparen a obiectului(apare dup 5-6 ani)
Aadar, dup cum se poate obeserva, copilul are tendina de a stabili legturi subiective,
sintetice, preologice intre fapte i obiecte. Gndirea sa este precauzal, cauza fenomenelor fiind
localizat de copil n intenii. Explicaiile pe care copilul le ofera sunt astfel de cele mai multe ori
atropomorfice, astfel nct gandirea preoporional a fost considerat o gandire magic, fabuloas.

Grupul II: colarul mic (7- 10/11 ani)

Dezvoltarea cognitiv

Copiii de varsta scolara mica sunt extrem de curiosi si atrasi de lucrurile interzise sau
necunoscute. Conform clasificarii lui Piaget, scolarul mic se afla in stadiul concret operational al
dezvoltarii cognitive, caracterizat de transformarea fanteziei infantile in gandire logica si capacitatea
de a intelege relatiile cauza - efect.
Odata cu introducerea in mediul scolaritatii, copiii au ca activitate principala invatatul si, in scoala
primara, cunostintele se acumuleaza piramidal, avand la baza aptitudinile achizitionate deja - in
clasele III, IV citirea unui paragraf inseamna intelegerea continutului, descifrarea cuvintelor fiind
realizata deja in primele clase primare. Volumul de cunostinte, precum si solicitarile, cresc in
complexitate odata cu trecerea anilor, iar scolarul poate evolua numai daca si-a insusit cunostintele si
deprinderile de baza in invatare.
Afectiunile care impiedica o invatare normala la scolar se manifesta prin: inversarea literelor sau
cifrelor, citirea extrem de inceata, confundarea simbolurilor matematice, a cuvintelor asemanatoare
sau a cifrelor.

 Gandirea - Copilul se remarca prin gandirea logica, organizata si concreta, ceea ce inseamna ca
ideile abstracte - cum ar fi notiunile de forta sau energie din fizica - nu sunt intelese. Datorita gandirii
logice copilul intelege principiul conservarii (1 kg puf = 1 kg de fier), spatialitatea, distanta si
directia. Principiul conservarii cantitatii apare la 7 - 8 ani, cel al greutatii la 9 - 10 ani, iar cel al
conservarii volumului apare la 11 - 12 ani. O caracteristica dobandita de gandire in aceasta perioada
este reversibilitatea, in special a numerelor: de ex. daca 3+4=7, atunci 7-4=3. Eliminarea
egocentricitatii infantile ii face pe scolari capabili sa inteleaga lucrurile din perspectiva altor
persoane, totodata disparand miturile legate de Mos Craciu, Mos Nicolae, etc.
Memoria - La scolarul mic memoria este predominant mecanica si involuntara, fiind influentata in
special de sentimentele copilului. Abia in jurul varstei de 9 ani copilul memoreaza voluntar, iar in
jurul varstei de 10 ani memorarea devine logica si selectiva. Uitarea este frecventa si se manifesta
mai ales in planul actiunilor - de ex. copilul uita des pensarul acasa, sau schimbul de la sport la
scoala.
Atentia - Dezvoltarea cognitiva la scolarul mic presupune trecerea de la atentia involuntara si
spontana la cea voluntara - copilul se poate concentra 30 - 40 de minute si pana la 50 de minute la
varsta de 10 - 11 ani, insa atentia ii este distrasa foarte usor. Atentia la aceasta varsta devine selectiva,
adaptabila si planificata.
Imaginatia - Pana la varsta de 8 - 9 ani imaginatia este mai saraca, urmand ca apoi sa devina mai
bogata si bazata pe elemente logice.
Perceptia - La scolarul mic perceptia nu mai este spontana ci este intentionata, transformandu-se
in observatie.
Afectivitatea - Emotiile se echilibreaza si apare sentimentul datoriei.
Vointa - Scolarul mic are o vointa instabila si declansata de actiunea autoritatii adultilor.
Limbajul - In perioada scolaritatii mici vocabularul se dubleaza, iar copilul isi modifica in mod
pozitiv limbajul, prin insusirea regulilor de gramatica si pronuntie, achizitionarea aptitudinilor de
scris si citit, invatarea sinonimelor si antonimelor, imbunatatirea exprimarii.

Grupul III: colarul mijlociu (10/11- 14 ani)

Dezvoltarea cognitiv

Perioada scolaritatii mijlocii este marcata in mod special de transformarile unice suferite in
perioada pubertatii; aceste schimbari afecteaza comportamentul, precum si dezvoltarea cognitiva,
sociala, emotionala si intelectuala. Conform clasificarii lui Piaget, scolarul mijlociu se afla in stadiul
formal operational al dezvoltarii cognitive, caracterizat de achizitionarea unor noi "unelte" in
manipularea informatiei - gandirea abstracta, deductia, formularea ipotezelor, abordarea
flexibila a problemelor, etc.
Gandirea - In primul rand, puberii devin capabili sa perceapa dimensiunea ipotetica a lucrurilor,
incepand sa se gandeasca si la lucrurile posibile, nu doar la cele reale. O alta calitate pe care gandirea
o dobandeste la varsta preadolescentei este caracterul abstract - copiii inteleg mai bine metaforele,
proverbele si analogiile, ceea ce ii ajuta sa fie interesati de mai multe domenii: politica, filosofie,
religie, moralitate. In jurul varstei de 12 - 13 ani creste foarte mult randamentul activitatii

intelectuale. Exista si variatii intre copii - unii reusesc sa imbine gandirea logica cu cea abstracta, in
timp ce altii sunt concentrati inca pe aspectele logice.
In perioada scolaritatii mijlocii copiii devin capabili sa observe obiectiv si sa-si analizeze propriile
procese mentale, fapt ce poate deveni riscant atunci cand scolarul devine preocupat in exces de
propria
persoana.
Alte
caracteristici
noi
ale
gandirii
scolarului
mijlociu
sunt multidimensionalitatea si relativitatea cu care sunt privite lucrurile. Copiii isi dau seama ca
exista mai multe fatete ale unui lucru sau a unei realitati.
Memoria - Scolarul mijlociu memoreaza logic si selectiv, utilizand scheme si asocieri.
Atentia - Capacitatea de concentrare creste, insa atentia este mentinuta datorita motivatiei si mai
ales deprinderilor formate anterior, de mentinere a atentiei.
Afectivitatea - Puberul trece printr-o gama larga de emotii, osciland intre extreme si izbucnind
deseori in mod necontrolat. Creste necesitatea anturajului, insa timiditatea poate impiedica contactul
cu alte persoane de aceeasi varsta.
Imaginatia - Acest aspect cognitiv este utilizat cu preponderenta in relatie cu sexul opus.
Limbajul - Scolarul incepe sa inteleaga si sa foloseasca cuvintele din argoul scolar, epitetele,
figurile de stil si alte elemente de limbaj cu subanteles. La fel ca si comportamentul, limbajul
scolarului mijlociu este caracterizat de teribilism si vulgaritate.

Grupa IV: colarul mare (14- 18/19 ani)

Dezvoltarea cognitiv
Activitatea cognitiv reflect aviditatea pentru achiziionarea de cunotine i disponibilitatea
pentru confruntarea de idei.
Se evidenieaz gndirea discursiv i se constituie concepia despre lume i via. Inteligena se
maturizeaz, astfel nct la 16-18 ani atinge un nivel maxim de operativitate. Operaiile formale prezente
n gndirea puberului spre 13-14 ani se dezvolt n continuare. Specifice acestei vrste sunt jocurile de
perspicacitate, de isteime, adolescenii cutnd situaii care le stimuleaz capacitatea cognitiv.
Adolescentul gndete din ce n ce mai logic i mai sistematic, reuind astfel s rspund
solicitrilor colare din ce n ce mai complexe.
Performanele intelectuale sunt influenate de potenialul cognitiv al adolescentului, dar i de
talentele, preferinele lui, de atitudinea fa de via i nvtur.
Cu toate c n aceast perioad dezvoltarea cognitiv este evident, adolescentul are dificulti n a
gndi raional n legtur cu experienele lui imediate. Aceast trstur a cogniiei adolescentine
definete egocentrismul specific vrstei (Elkind 1978). Adolescenii consider, de exemplu, c
problemele prin care trec ei, sentimentele pe care le au, experienele pe care ei le traverseaz sunt unice.
Adolescentul, n acelai context al gndirii egocentrice, i creeaz un auditoriu imaginar (de exemplu i
poate vorbi n oglind ore n ir imaginndu-i cum ar vorbi ceilali despre el). Tot de egocentrismul
cognitiv ine i explicarea tendinei de a transforma imposibilul n posibil (muli tineri i imagineaz c
sunt imuni fa de regulile morale ale societii i astfel pot s i asume riscuri nebnuite). Tot n acest
sens adolescentul i imagineaz c viaa lui personal este una deosebit asemenea eroilor din crile sau
filmele preferate.
Dezvoltarea limbajului este evident i devine din ce n ce mai mult un instrument, un mod de
exprimare a propriei personaliti. Adolescentul caut cuvinte i expresii, i nuaneaz vorbirea pentru a
putea face fa solicitrilor specifice acestei perioade. Studiul literaturii, al gramaticii, dorina de a citi i
descoperi lumea prin lectur, modelele verbale folosite n familie, iat civa factori care influeneaz i
condiioneaz dezvoltarea limbajului.

J. Rousselt n lucrarea sa "Adolescentul acest necunoscut" relev trei forme mai importante de
conduit ce se produc prin prisma dorinei adolescentului de a fi unic:
1. conduita revoltei: - adolescentul refuz sistematic i ostentativ ceea ce nvat sau a fost
obligat s nvee; el adopt atitudini negativiste, contrazice fr temei, ironizeaz, utilizeaz un limbaj
ieit din comun, de multe ori agresiv
2. conduita nchiderii n sine - se interiorizeaz, se izoleaz, aspecte care determin ndeprtarea
de societate
3. conduita exaltrii i a afirmrii - adolescentul caut confruntarea cu alii pentru a-i verifica
calitile fizice i intelectuale, adopt atitudini extreme fa de tot ceea ce dispreuiete sau concord cu
atitudinile sale.

Dificultile de nvare care intervin la colarul mare:

-Familii dezorganizate;
-relaii violente ntre prini;
-ruperea comunicrii ntre prini i copii.
Toate aceste stri se pot agrava i complica, ducnd la modificri negative n comportamentul
adolescentului, afectndu-i modul de nvare.
Cnd conflictele i frustrrile mbrac forme acute i cnd acestea se prelungesc n timp, pot
aprea tulburri comportamentale (abandon colar, furt, minciun, violen etc), tulburri emoionale
(depresie, anxietate).

5. Exerciiu Cauze i remedii pentru trsturi negative de caracter

Identificai cauze i remedii pentru urmtoarele trsturi negative de
caracter: minciuna, ncpnarea,
timiditatea.

Minciuna

Printre cauzele minciunii se numr:

frica de pedeapsa-care favorizeaza minciuna de aparare-apoi interdictia activitatilor placute
(ludice);
incercarea de justificare a unor incalcari;
dorinta de a iesi in relief;
Lacomia
Obinerea unui avantaj
Placerea de a mini.
Ca remedii se propun:
dezvoltarea simtului realului;
deprinderea cu exactitatea;
redarea fidela a faptelor observate;
corectarea cu tact a fabulatiei exagerate s.a.

ncpnarea

Printre cauzele dezvoltrii ncpnarii se numr:

Atitudinea de protest impotriva unei educatii excesiv de autoritare, in care domina tonul de
comanda, vociferarile, jignirea si ofensa;
Reaciea copilului rsfat, alintat, crescut intr-o atmosfera de lauda si admiratie, de tutelare
marunta a fiecarui pas cu o exigenta scazuta;
Insuficienta exigentelor si al respectului fata de copil in familie;
Greselile de educatie;
supararea fata de profesori: un act de inechitate, jignire sau ofensa nemeritata, ceea ce face
ca elevul sa reactioneze prin tacere ostentativa legata de profesorul in cauza.
Ca remedii se propun:
educatia prin munca, prin activitate (pentru ca incapatanarea apare ca reactie la sarcini si
obligatii);
justa folosire a recompensei, laudei, aprobarii;
ignorarea temporara, dupa preceptul: observati totul dar nu reactionati la orice;
amanarea indeplinirii sarcinilor/cerintelor: in starea de incapatanare incercarea de influentare
imediata provoaca impotrivire, orice propunere provoaca o reactie contrara; copilul sau
adolescentul trebuie pus in fata cerintelor dar se cere executarea lor mai tarziu, starea de
incapatanare fiind una din imprejurarile in care reactia imediata nu este indicate;
abaterea atentiei spre alt obiectiv (metoda eficace mai ales la cei mici);
prezentarea cerintelor ca sfaturi, indicatii, chiar rugaminti (deci nu se ordona)
ctigarea ncrederii.

Timiditatea
Printre cauzele timiditii se numr:

parintii (ii includem aici si pe bunici). Lipsa de afectiune si atentie din partea parintilor, prea
multe critici, neglijenta sau chiar violenta din familie (asupra copilului sau a altor membri ai
familiei) duce in mod sigur la timiditate;

Cauzele genetice: mostenirea genetica pare sa fie o cauza importanta a timiditatii. Nu s-a
descoperit o gena care sa determine acest comportament, dar s-a observat ca din parinti
timizi se formeaza tot copii timizi;

Factorii de mediu. Crestera copiilor este foarte importanta, in aceasta perioada a copilariei
formandu-se comportamentul lor de adult. Astfel ca acei copii cu diverse afectiuni care ii
izoleaza de restul copiilor sau ii determina pe ceilalti sa faca glume proaste pe seama lor,
experientele traumatizante sau o o educatie fie prea severa fie deficitara ii determina pe acesti
copii sa fie timizi;

Lipsa stimei de sine, esecuri repetate sau un esec major din viata unei persoane poate
declansa acest tip de comportament;

Lipsa de tact a cadrelor didactice.

Ca remedii se propun:

Sarcini colare care permit obinerea de succes;

Includerea in grupuri scolare in care s fie apreciat;

Oferirea de modele de comportare;

mbriarea copilului mai des, are nevoie sa stie ca este in siguranta pe lumea acesta atat de
mare pentru el;

Adresarea la persoana unui copil timid folosind cuvantul "linistit". Nu il eticheta niciodata
ca timid, devreme ce acest termen are o conotatie negativa in societatea noastra;

Nu il grabi in situatii noi. Este normal pentru oamenii timizi sa cantareasca activitati
nefamiliare inainte sa se implice;

Acordarea copilului nenumarate ocazii sa se amestece cu prieteni de virsta lui. Invitati

prieteni frecvent acasa sau in parc;

Determinarea copilului s nu se ma teama de esec. Orice actiune implica riscul insuccesului,

iar acest risc si-l asuma si ceilalti;

ncurajarea copilului s nu se mai teama de respingerea celor din jur. ncurajarea copilului
s aib incredere in el, s zmbeasc, s se uite in ochii celuilalt si s comunice. Veti vedea
cum ideile de comunicare si frazele se vor lega de la sine;

Determinarea copilului s citeasc carti despre comunicare, tehnici de comunicare. Astazi s-a
acordat mult interes acestor subiecte, aadar exist o gama vast de documenta ii;

Sftuirea copilului sa nu fie perfectionist si nu se autocritice in exces.

6. Exerciiu individual - Autocaracterizare motivaional

Propune o list personal de motive care stau la baza frecventrii disciplinei
Psihologia educaiei.
Din punct de vedere personal, studiul Psihologia educaiei m motiveaz pentru
obtinerea urmatoarelor competene:
Utilizarea corecta a limbajului fundamental al disciplinei
Explicarea si intelegerea proceselor, starilor, relatiilor i mecanismelor psihologice din
domeniul educational
Aplicarea cunostintelor in rezolvarea de probleme bine definite care privesc predareainvatarea-evaluarea i intervenia psihologic primar
Autogestionarea invatarii.

7. Exerciiu - Identificare de strategii de mobilizare emoional

Identificai strategii prin care s determinai i s ntreinei emoia de
curiozitate a elevilor!
Pentru determinarea i ntreinerea emoiei de curiozitatea a elevilor profesorul trebuie s:
nceap predarea printr-o anecdot, o istorioar legat de teoria ce urmeaz a fi predat sau
printr-o problema de soluionat;
S chestioneze elevii asupra cunostiinelor lor anterioare n legtur cu fenomenul ori teoria
ce urmeaz a fi explicate;
S organizeze cuno tiin ele sub form de scheme, care permit eviden ierea legturilor dintre
concept;
Sa dea exemple care s strneasc interesul elevilor;
S utilizeze analogiile;
Atunci cand predarea vizeza rezolvarea anumitor probleme, sa-l ajute pe elev sa invete mai
intai pasii necesari si apoi sa-l sprijine in exersare;

 Sa evalueze elevii concentrandu-se pe progres si nu pe deficit. Se stie ca este indicata mai

degraba utilizarea recompensei, decat a pedepsei;
Sa invete pe elev sa se atutoevalueze. Sa le dea sansa sa cunoasca sis a utilizeze instrumentele
pe care le folosete in evaluarea;
Si mai ales profesorul trebuie sa fie entuziast! Profesorul trebuie sa fie el insusi un model
de motivare a invatarii. Lipsa de motivatie a profesorului poate fi sursa lipsei de motivare a elevului.

8. Exerciiu - ADHD i calitile ateniei

Identificai cauze ale sindromului ateniei deficitare - ADHD.
Raportai-v la calitile ateniei!
Identificai remedii educative n cazul sindromului ateniei deficitare ADHD. Raportai-v la calitile ateniei!

cauze ale ADHD

remedii educative propuse

pentru ADHD

Cauze de natur neurofiziologic

Ereditatea
Alte cauze descoperite sunt:

- lobul frontal functioneaza deficitar inca nu s-a descoperit de ce

- mama nu a renuntat la tutun, narcotice
sau alcool pe timpul sarcinii
- rani minore sau traumatisme
nedetectate ale creierului, care probabil au
rezultat din infectii sau complcatii la nastere
- zaharul rafinat si aditivii alimentari,
care intretin hiperactivitatea si lipsa de atentie
in copilarie
Sindromului ateniei deficitare ADHD se
manifest prin:
- Distragerea i oscilaia ateniei
- Instabilitatea- nemeninerea orientrii si
concentrrii ateniei ntr-un anumit
interval de timp;
- Nedistribuitivitatea- imposibilitatea
desfurrii concomitent a doua sau mai
multe activitii;
- Imobilitate- imposibilitatea deplasarii si
reorientarii atentiei de la un obiect la altul
in intervalele cerute de desfasuraea
activitatii.

Copilul va primi tratament

medicamentos pentru ameliorarea
simptomelor: il vor ajuta sa se
concentreze putin mai bine sau sa ramana
pe scaun in timpul lectiei ceva mai mult
timp;
Copilul are nevoie sa fie invatat cum sa
isi gestioneze gandurile sau
impulsurile;
Stimularea lobului frontal al creierului
prin jocuri de sah, puzzle-uri si constructii
din piese si cuburi;
Trebuie invatat sa isi creeze o rutina. Sa
se pregateasca pentru scoala in acelasi
stil, in acelasi ritm si la aceeasi ora, in
fiecare zi;
Pentru a-si pastra motivarea, are nevoie
de recompense mai des decat alti copii;
Trebuie sa aiba un program potrivit, unul
cu indicatii si reguli clare, simple;
Poate fi ajutat sa isi noteze lucrurile
importante pe biletele si post-it-uri;
Are nevoie de alternative simple pentru
momentele in care uita ce avea de facut
sau ramane in urma.

9. Exerciiu n perechi Informaii pentru fiecare emisfer cerebral

Lucreaz mpreun cu un coleg pentru a identifica aspecte ale disciplinei pe
care o vei preda care se adreseaz emisferei stngi i aspecte care se
adreseaz emisferei drepte.
emisferei stngi

emisferei drepte

Informaii
specifice
disciplinei pe care o
voi
preda(cultur
civic)
care
se
adreseaz

functia
limbajului(comunicare
verbala)
Spre ex: Profesorul le
comunica elevilor
atribuiile pe plan extern
ale Preedintelui.

sintetizarea si exprimarea
rezultatelor cunoasterii in
imagini/fotografii;
spre ex: Profesorul cere
elevilor s recunoasc
personajele din fotografii.
(B. Obama, N. Ceauescu,
Sarkozy, T. Bsescu)
Cu ce se ocup aceste
persoane?
Ce reprezint ei pentru stat?

Proceseaza limbajul
simbolic (litere, cifre,
cuvinte, idei, concepte)
Spre ex: Profesorul
cere elevilor s citeasc
art. 80, Capitolul II,
Titlul III din Constituia
Romniei i s identifice
rolul Preedintelui.

percepe ordinea
temporal
Spre ex: profesorul
prezint elevilor lista cu
efii de stat pe care
Romania i-a avut din 1989
pn n prezent(cu
specificarea duratei
mandatului fiecaruia).

constituirea informatiilor
intr-un tot unitar.
Spre ex: Profesorul va
folosi metoda ciorchinelui
pentru
a
verifica
cunostintele acumulate de
elevi la lectia predata

-memorie
vizual
spatiala(fise
de
lucru,
scheme realizate la tabla);
Spre ex: Profesorul scrie
pe tabl titlul leciei
(Preedintele) i prezint
planul de predare
nvare.

10. Exerciiu pe grupe nelegerea

Care sunt indicatorii din activitatea didactic prin care elevii fac dovada c
au neles o informaie?
Indicatorii din activitatea didactic prin care elevii fac dovada c au
neles o informaie sunt:
profesorul cere elevului sa aplice regula la situatii concrete si cat mai
diverse. Profunzimea intelegerii se realizeaza in trepte: mai intai are
loc raportarea la o calasa foarte generala, apoi integrarea intr-o anume
categorie clar delimitate si cunoscuta, cunoasterea nu numai a
generalului cetegoriei ci si a perticularului, specificului;
profesorul verifica nivelul certitudinii elevului in legatura cu cele
afirmate. Claritatea se exprima prin siguranta pe care o are subiectul
in legatura cu notiunile insusite. La inceput simtim ca e correct, apoi
apare o anume siguranta pentru ca, in final, sa se instaleze
certitudinea;
profesorul cere elevului sa argumenteze cele afirmate.
Fundamentarea intelgerii este legata de justificarea
logica(capacitatea de argumentare)
Care sunt factorii care condiioneaz o bun nelegere n activitatea
didactic?
Factorii care condiioneaz o bun negere in activitatea didactic sunt:
existena unui fond prealabil de cunotiine;

selecia i sistematizarea cunotiinelor vechi si a celor ce trebuie intelese;

utilizarea unor demersuri applicative specific(in functie de sarcina);
precizarea de la inceput a intentiilor celui care explica si a punctelor de vedere pentru a
ghida intelegerea.

11. Afiul publicitar

Realizai un material publicitar (afi, pliant) prin care s promovai:
- Universitatea tefan cel Mare din Suceava
- Departamentul pentru Pregtirea Personalului Didactic
- Centrul de Consiliere i Orientare n Carier
12. Identificai bariere care pot reduce eficiena comunicrii. Ce
forme pot lua acestea n
comunicarea profesor-elev?
Blocaje ale comunicrii n general
n general comunicarea se blocheaza atunci cnd interlocutorul ajunge la
concluzia c cellalt nu il ntelege- mai exact nu ine seam de nevoile sale de
baz.
Blocaje ale comunicrii profesor-elev
-

critica: nu te strduieti suficient;

dirijarea: trebuie s!/ nu trebuie s;

lauda n vederea manipulrii: eti foarte talentat lan-ai putea sa;

sfatul: de ce nu faci asa...?;
logica de suprafa: dar e normal s;
punerea n prim plan a propriei persoane: mie mi s-a ntmplat i mai i;
ncurajarea prin negarea problemei: nu-i f griji, va fi bine.