UNIVERSITATEA DE PETROL SI GAZE , PLOIESTI

FACULTATEA : LITERE SI STIINTE

SPECIALIZAREA : PEDAGOGIE

COMPORTAMENTUL PERTURBATOR AL ELEVILOR

STUDENT : PROFESOR COORDONATOR:

ELENA-MADALINA BUCUR VIOREL NICOLESCU
GRUPA 4526
ANUL II

2010

1
 CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1 : Comportamentul elevilor – prezentare generala

- argumentul alegerii temei ;
- prezentarea sistematica a lucrarii;

CAPITOLUL 2 : Tulburari de comportament :

-tulburari emotionale (anxietatea , nefericirea , furia ,
timiditatea , fobia);
-tulburari de conduita (minciuna , furtul , agresivitatea);

CAPITOLUL 3 : Parteneriatul scoala – familie , un factor competent si

responsabil in educarea elevilor;

CAPITOLUL 4 : Metode de combatere a comportamentului deviant

CAPITOLUL 5 : Concluzii si recomandari

BIBLIOGRAFIE

2
 INTRODUCERE

“Comportamentul este o oglinda in care fiecare isi exprima propria

imagine”.

Goethe

Comportamentul indivizilor reprezinta oglinda dezvoltarii lor psihice.Este o

reactie fata de lumea in care traim si fata de propria persoana.
Adaptarea individului la mediu este un proces de organizare si de echilibrare
mintala , un proces de echilibru intre “asimilare” si “ acomodare”(Jean
Piaget).
Am ales drept tema “Comportamentul perturbator al elevilor “ intrucat
consider ca este o problema cu care cadrele didactice se confrunta tot mai
mult in ziua de azi , de aceea este necesar sa abordam aceasta tema , sa
vorbim atat despre cauzele cat si despre efectele unui comportament
perturbator , si , bineinteles sa cautam cateva metode de combatere a
acestuia.
Pe parcursul proiectului voi incerca sa abordez toate aceste puncte
mentionate mai sus cu privire la comportamentul elevilor si de asemenea voi
incerca sa raspund la o parte din intrebarile pe care cadrele didactice le pun
in ceea ce priveste aceasta problema actuala.
Intrebari precum : “Este oare comportamentul elevilor inadecvat sau
standardele pe care profesorii le impun sunt prea inalte ?”
“Cer oare profesorii prea mult de la elevii sai?”
“Sunt oare profesorii intotdeauna consecventi in procesul educativ?”
“De ce comportamentul pe care profesorii il considera civilizat in opinia
elevilor nu este decat unul “ depasit” , “ invechit”?-comportament care
spun ei “le ingradesc exprimarea propriei personalitati”…sunt frecvente in
mintea cadrelor didactice , putem spune ca felul de a se comporta al elevilor
este o adevarata dilema pentru profesori.
Voi incerca pe cat posibil sa abordez aceste probleme , sa gasesc un raspuns
plauzibil si sa aduc o noua abordare .
In speranta ca v-am trezit curiozitatea va invite sa cititi cu atentie proiectul
si sper sa deprindem impreuna cateva lucruri noi cu privire la aceasta
“dilema”.

MADALINA BUCUR

3
 CAPITOLUL 1

Comportamentul elevilor – abordare generala

Un lucru important in ceea ce priveste comportamentul elevilor il

reprezinta cunoasterea acestuia.
Aceasta cunoastere reprezinta o activitate a cadrului didactic ce
urmareste realizarea unor scopuri , si anume :
a)evidentierea nivelului de dezvoltare fizica , psihica si sociala a
elevului in raport cu standardele varstei psihologice si biologice;
b)evidentierea nivelului de cunostinte ( strategii de cunoastere ,
atitudini ) dobandite in raport cu obiectivele generale si specifice
ale disciplinelor;
c)evidentierea strategiilor de educatie / instruire adaptate la situatia
concreta a fiecarui elev.
Aceasta cunoastere “ asigura o dezvoltare integrala optima si o
orientare eficienta a aptitudinilor prin scopul integrarii creatoare
in activitatea sociala”(Dictionar de pedagogie).
Copiii sunt diferiti , nu au nici aceleasi gusturi , nici acelasi
temperament , prin urmare dezvoltarea lor nu este egala in toate
domeniile.
Copilul ideal , descris in carti , nu este decat o naluca.
Un instrument de lucru in cunoasterea elevilor il reprezinta fisa
psihopedagogica a acestuia .

4
 CAPITOLUL 2
Tulburari de comportament

Studiile in domeniul educatiei au aratat ca deprinderile sociale

insuficient dezvoltate sunt asociate cu performantele scolare
scazute , probleme emotionale si comportamentale , dificultati de
adaptare sociala.
Tulburarile de comportament sunt de mai multe feluri :
1)tulburari emotionale (anxietate , nefericire , furia , timiditatea ,
fobia).
2)tulburari de conduita (minciuna , furtul , agresivitatea).

Intrucat viata elevului este o perioada de tranzitie bazata deseori pe

o alegere facuta pentru a realiza o ambitie , putem afirma ca timpul
petrecut la scoala este o parte a unui proces de schimbari ce pot
cauza anxietate si stres.
Multe personae se adapteaza la un nivel foarte inalt al anxietatii si
stresului fiind capabili sa nu simta ca au o problema decat atunci
cand se compara cu ceilalti.
Pentru a-i ajuta pe elevii care se confrunta cu astfel de probleme
profesorii pot :
-furniza elevilor informatii cat mai multe cu privire la sarcinile de
lucru si examene;
-sa ofere elevului un mediu ambient , flexibil care sa-l sustina;
-sa dea posibilitatea elevilor sa aiba succes la invatatura;
-sa-i ajute sa se adapteze la conditiile de invatare;
-sa-i incurajeze sa-si exprime liber propriile idei , convingeri ;sa
dea dovada de rabdare si intelegere intr-o discutie;
-cel mai important , sa-i ajute pe elevi sa se controleze in
exprimarea opiniilor etc.

5
”Niciodata nefericirea nu va putea ajunge la generozitatea in
care sa-si recunoasca in mod absolut intunericul propriu...”

Emil Cioran

Pe masura ce copiii cresc si merg la scoala , nevoia lor de sprijin

trebuie sa fie indeplinita de catre profesor.Daca au un profesor care
sa isi asume responsabilitatea pentru pregatirea lor , elevii vor
simti incredere si respect , si ceea ce le-a fost predat va lasa o
amintire de nesters din mintea lor.
Din acest motiv putem afirma ca profesorii pot contribui atat
pozitiv cat si negativ la formarea si educarea comportamentului
elevilor.

“In zilele noastre multi copii cresc nefericiti.In cazul in care nu

primesc afectiunea propriu-zisa , mai tarziu nu vor fi capabili sa
gaseasca si sa ofere iubire altora”
(Teuzin Gyatso , al paisprezecelea Dalai Lama )

6
“Sa tii furia in tine e ca si cum ai prinde un carbune incins pe care vroiai
sa-l arunci in altcineva.Tu o sa te arzi!”.

Buddha

Nu exista persoana care sa fie lipsita de sentimentul de furie intrucat aceasta este o
caracteristica naturala a fiecarei personalitati.
Furia arata intotdeauna ca nevoiele si valorile noastre au fost incalcate , de aceea se
poate spune ca nu este gresit sa fim maniosi,Dar este gresit sa ne exprimam acest
sentiment intr-un mod agresiv , insensibil.
Copiii sunt cei care au de cele mai multe ori un exces de furie intrucat nu se pot
controla.In astfel de situatii adultul ( parintele , cadrul didactic , specialistul) joaca un
rol important ;ei trebuie sa-I invete pe elevi arta “autocontrolului”.
De cele mai multe ori adultii dau gres fie pentru ca nu stiu cum sa-i abordeze pe
copiii fie pentru ca nici ei nu au cunoscut fenomenul “autocontrolului”.

7
“Stangaciile , ca si timiditatea au un farmec discret prin surprizele pe care
le provoaca , prin panica naiva care o raspandesc”

Mircea Eliade

Timiditatea…un cuvant atat de cunoscut…stim cu totii ce inseamna a fi

timid , a manifesta sau a ascunde nesiguranta in raport cu ceilalti.
Timiditatea este o realitate care poate interveni in viata noastra in orice
stadiu de dezvoltare.Ea nu este o alegere.Una din cauze este educatia
primita in primii ani de viata.Afectiunea primita din copilarie modeleaza
psihicul micutului.Daca aceasta nu exista , copilul va fi nesigur , cu o stare
permanenta de discomfort , inadaptat si cu un comportament pe masura.

Termenul de “fobie” , atat pentru psihiatru , cat si pentru omul de pe

strada , semnifica o frica de o intensitate extrema , persistenta , sesizata
de catre subiect ca fiind irationala.Aceasta este determinate de prezenta
sau doar de anticiparea prezentei unui obiect , vietate sau situatie.
Fobiile pot fi : de insecte , serpi , injectii , fenomene naturale etc
Fobiile sociale reprezinta frica insotita de tendinta de a evita situatii in
care persoana se teme ca ar putea fi judecata sau analizata dupa felul in
care se exprima sau se poarta.
Copiii au astfel de fobii , sociale , de aceea au un comportament de
neinteles;ei se tem sa vorbeasca ori sa interactioneze cu ceilalti ( elevi ,
profesori ) de teama de a nu fi judecati.In astfel de cazuri ei trebuie ajutati
sa-si invinga aceasta teama.

8
”Poti minti cu gura , dar cu expresia pe care o ai in acel moment se spune
intotdeauna adevarul”

Friedrich Nietzsche

Minciuna reprezinta un neadevar afirmat constient si intentionat.Afirmatia

eronata este intalnita cel mai des in mica copilarie.De atunci atat parintii
cat si profesorii trebuie sa invete copilul , sa-l ajute sa deosebeasca realul
de imaginar si sa nu-l lase sa continue in a afirma un neadevar , constient
fiind de asta.

Furtul reprezinta insusirea cu intentie frauduloasa a unui bun strain.Pana

la 4 ani copilul nu are limpede notiunea de proprietate , iar pana la 7 ani
nu poate rezista senzatiei impulsive de a poseda.
HEUYER considera ca numai dupa aceasta varsta se poate vorbi la copii
de furt.

Agresivitatea este un fenomen complex care face parte din

comportamentul normal al individului.Se exteriorizeaza astfel sub forma
reactiilor de aparare , numeroasele demonstratii de forta, opozitii active
sau pasive.
Caracterul anormal este conferit de tradarea evidenta si constanta a
pragului de frustrare , irascibilitate constant exagerata, raspunsuri violent
agresive , nevoia permanenta de razbunare , incapacitatea de a ierta.

9
 CAPITOLUL 3

Parteneriatul scoala – familie , un factor competent si responsabil in

educarea elevilor
Copiii pot avea temperamente sau aptitudini diferite,pot fi dotaţi de la
naştere cu o memorie strălucită sau cu o inteligenţă ieşită din comun,însă ei
nu se nasc mincinoşi, timizi, neascultători. Aceste trăsături sunt dobândite pe
parcursul vieţii,fiind determinate în special de influenţa pe care o au asupra
lor părinţii şi mediul în care trăiesc.Prin urmare,felul în care părintele îşi
asumă responsabilitatea de a fi părinte se răsfrânge asupra comportamentului
copilului într-o foarte mare măsură.
Cooperarea activă a şcolii şi a profesorilor diriginţi cu ceilalţi factori
educaţionali – familia, comunitatea locală, mass-media, biserica, organizaţii
nonguvernamentale – trebuie să conducă la realizarea unor parteneriate
viabile, de natură să permită o abordare pozitivă a problemelor diverse ale
tinerilor .
Şcoala trebuie să găsească formele optime prin care cei implicaţi în acest
proces de educare să poată să gestioneze resursele umane, să aibă cunoştiinţe
de psihologie şi pedagogie, să se poată adapta rapid la managementul
schimbărilor din societatea actuală. Totuşi, rolul important, cel puţin acum,
îl are şcoala, cadrele didactice, profesorul diriginte care, prin activităţile
elaborate, pot dezvolta la elevi norme şi conduite sociomorale, pot dezvolta
abilităţi şi conduite morale şi civice, în contextul european actual.
În acest sens, şcoala poate participa şi interacţiona dezinteresată cu familiile
elevilor, poate iniţia activităţi utile în şcoală sau în afara acesteia. Scoala
sprijină actorii implicaţi pentru a se cunoaşte pe sine şi pentru a înţelege
normele moral-civice, poate îmbunătăţii calitatea vieţii şi performanţele
elevilor, poate forma abilităţi de gândire independentă şi critică etc.
În relaţia şcoală-famile trebuie să existe relaţii de respect, de acceptare
reciprocă, de simpatie şi admiraţie reciprocă, nu de suspiciune, nedumerire
sau iritare şi provocare. Relaţiile dintre şcoală, elevi, familiile acestora
trebuie să fie bazate pe contact şi colaborare, pe transmitere de informaţii şi
prezentare a unor stări de lucruri, de influenţe pozitive asupra
comportamentelor. .
Pentru atingerea unui nivel de calitate ridicat în eficientizarea relaţiei şcoală-
elev-familie, este necesar de abordat un stil empatic de comunicare între
părţi, trebuie transpus în psihologia mentală a elevului astfel încât să se
producă o apropiere între părţi, păstrând însă o neutralitate necesară şi un
echilibru constant şi permisiv.

10
 CAPITOLUL 4
Metode de combatere a comportamentului deviant
Managementul si controlul clasei vizeaza nu numai problemele minore care pot
aparea intr-o clasa, ci si problemele serioase de comportament si discipllina. Pentru
rezolvarea acestora sugeram:
- intreventia directa – poate imbraca doua forme. Potrivit primei forme profesorul
poate cere imperativ incetarea comportamentului perturbator, indicand apoi
comportamnetul dezirabil in situatia data. O astfel de interventie trebuie sa fie scurta,
directa si la obiect si cuprinzand numele elevului, identificarea comportamentului
indezirabil, si sugerarea comportamnetului alternativ. A doua forma consta in reamintirea
sistemului de reguli existent si a comportamentului ce se asteapta din partea lor. Daca s a
ivit o situatie neasteptata, ea poate oferi prilejul unor revizuiri ata ale regulilor existente,
cat si a standardelor care definesc ceea ce se numeste un comportament dezirabil.
- admonestarea elevilor care creeaza probleme de disciplina
- tehnicile interviului – ocupandu-se de aceasta modalitate Saunders a schitat doua
forme de interviu: investigatic si interviul bazat pe relatia de incredere:
a) interviul investigativ este o strategie utila in cazul unor forme mai serioase de
comportament indezirabil si poate fi folosita atunci cand sunt implicati unul sau
mai multi elevi. Interviul investigativ ar trebui ar trebui sa vizeze numai
elevul/elevii implicati in incident si acolo unde este posibil – dupa ce s-au mai
linistit lucrurile. Se incearca astfel minimizarea efectelor si a posibilitatilor de
extindere a incidentului. Daca sunt implicati mai multi elevi, ar trebui sa I se
permita fiecaruia sa-si exprime propria versiune asupra a ceea ce s-a intamplat,
profesorul ar trebui sa intervina doar pentru clarificarea faptelor; ar trebui apoi
solutionate discrepantele dintre diferitele versiuni, pentru a se obtine una finala
accepatata de toti elevii implicati.
Saunders avertizeaza asupra mecanismelor psihologice de aparare pe care teama le
poate declansa la elevi. Aceste mecansime sunt: negarea, proiectia, rationalizarea.
Iata cateva repere de urmarit in timpul unui interviu investigativ:
- nu te implica emotional
- daca este posibil,exclude de la discutii elevii care nu sunt implicati;
- incearca sa clarifici faptele si sa elimini opiniile;
- incearca sa descopreri mecanismele de aparare;
- fii atent la actiunile tale
Un interviu investigativ cunoaste mai multe finalizari: impresionarea elevilor, pedepsirea
celor vinovati si, trimiterea acestora la o instanta superioara (directorul)
b) interviul bazat pe relatii de incredere se refera la cazul cand in “culpa” se afla
un singur elev, care a dobandit increderea profesorului si care pare a fi dispus sa
recunoasca greselile pe care le-a comis. Iata grila unui astfel de interviu:
- discvuta intre patru ochi cu elevul
- nu recurge la intimidari mai mult sau mai putin voalate
- valorifica bunele relatii cu elevul, anterioare incidentului aflat in discutie
- subliniaza nevoia de sinceritate
- subliniaza posibilele consecinte ale comportamentului sau, dar fara a face refeire
la o posibila pedeapsa.

11
 CAPITOLUL 5

Concluzii si recomandari

In urma proiectului trebuie sa retinem :

*comportamentul perturbator al elevilor are la baza mai multe
tulburari;
*tulburarile de comportament pot fi : emotionale ( anxietatea ,
nefericirea , furia , timiditatea , fobia ) sau tulburari de conduita
(minciuna , furtul , agresivitatea);
*parteneriatul scoala – familie este foarte important in cresterea si
dezvoltarea copilului; acest parteneriat reprezinta un factor
competent si responsabil in educarea elevilor;
*metodele de combatere a comportamentului perturbator sunt
multiple;necesare sunt rabdarea , iubirea fata de elevi ji
intelegerea acestora;
Recomandare : cand intalnim un elev cu tulburari de
comportament trebuie sa incercam sa aflam mai intai cauza
comportamentului sau , sa avem suficienta rabdare cu el , sa-l
determinam sa vorbeasca despre problemele cu care se
confrunta si sa gasim impreuna solutii pentru a le combate.

“O buna educatie cere ca educatorul sa inspire elevului stima si

respect , si nu se poate ajunge la aceasta prin nimicirea
individualitatii elevilor si prin asuprirea stimei de sine “

Samuel Smiles

12
BIBLIOGRAFIE :

*Dictionar de pedagogie , Sorin Cristea ,Editura Litera

International;
*Managementul clasei , Emil Stan ,Editura Aramis 2005;
*Articol de Daniela Sterbet , Liceul de Creativitate si Inventica
“Prometeu”;
*Articol de Mona Gurgescu ( Dalai Lama , site-ul
www.minunemica.ro);
*Revista ”Impreuna pentru copii : gradinita si comunitatea” ,
Bucuresti 2008.
*Revista Garbo (www.garbo.ro);
*Revista Sana (www.e-sana.ro);
*Suport de curs , Psihologia educatiei , prof. Cristian Vasile

13