Caiet Seminar

PSIHOLOGIE EDUCATIONALA - SEMINAR - LECT.DR.
IOLANDA BELDIANU
Portofoliu seminar
PSIHOLOGIE EDUCATIONALA
Piese de portofoliu:
1. AUTOCUNOASTEREA - CINE SUNT EU?
a. instructaj : scrieti 20 de propozitii care incep cu EU SUNT....si se continua cu o caracteristica
personala care va defineste
b. cerinta: identificati categoriile de caracteristici: fizice, psihice, sociale, filosofia de viata si
specificati numarul celor pozitive /negative. Identificati o caracteristica pe care doriti sa o
schimbati, raspunzand la trei inrtebari: daca TREBUIE, daca VRETI, daca PUTETI sa faceti
schimbarea
2. PROTOCOLUL DE OBSERVATIE - Alegeti un prieten sau o persoana apropiata ca subiect al

observatiei dv. Fara sa interveniti in context, observati persoana respectiva intr-o situatie in care i s-a
trasat o sarcina de lucru (ex. sa efectueze un desen, sa elaboreze un program, sa faca ordine la locul de
munca/camera etc.). Pe baza acestui episod, completati protocolul de observatie care sa surprinda
atitudinea manifestata de subiect in executarea sarcinii, atat in ceea ce priveste comoportamentul non-
verbal, cat cel verbal insotite de semnificatia relevanta (recomandare: folositi tabelul analizei
comportamentale (1) si (2) din anexa
3. CONVORBIREA - Elaborati un scurt ghid de interviu (convorbire) pe care sa-l puteti aplica intr-o
situatie in care parintele unui elev, va solicita ajutorul, intrucat banuieste ca baiatul sau este consumator
de droguri (sau orice alta problema a adolescentei), problema care il ingrijoreaza, dar pentru care nu este
capabil sa gaseasca singur o solutie. Dialogul trebuie sa se desfasoare intre dv. in calitate de diriginte si
elevul suspectat. Formulati 5 -10 intrebari relevante, astfel incat sa determinati colaborarea elevului si
aflarea cat mai multor informatii cu privire la situatia concreta.
4. ANAMNEZA - respectand modelul 2 al Fisei de anamneze psihologica, completati-o pentru un subiect

ales din anturajul dv incercand sa fiti cat mai precis in consemnarea informatiilor colectate din diverse
surse.
5. TEMPERAMENTUL - Ghid de temperament (Belov) dupa ce aplicati testul, pe un subiect, elaborati o

profilul temperamental al subiectului testat, cu accent pe temperamentului dominant si cel secundar
(unde este cazul)
6. STUDIU DE CAZ - prezentati un studiu de caz real al unui elev definit ca elev problema in clasa/scoala
de care apartine si prezentati un plan de lucru pentru rezolvarea cazului (ipoteze, obiective, rezultate
preconizate, concluzii/ recomandari )
7. FISA PSIHOPEDAGOGICA - Completati fisa psihopedagogica (anexata) pentru o cunostinta aflata in

sistemul de invatamanta (gimnazial sau liceal)
Punctajul de portofoliu reprezinta 4 puncte din nota finala (examen +portofoliu) si este compus din:
- 7 piese x 0,5 p = 3,5 ( fiecare piesa din portofoliu elaborata corect si complet va fi cotata cu 0,5
puncte)
- 0,5 pct pt. prezenta si activism (minim 10 din 14 saptamani)
Portofoliile se vor preda in cadrul seminarului din prima saptamana de dupa vacanta de iarna.
Toate piesele din portofoliu se vor preda intr-un dosar cu sina (plastic, carton etc) pe coperta (sau pe prima
pagina) scriindu-se citet :
PORTOFOLIU - PSIHOLOGIE EDUCATIONALA
NUMELE / PRENUMELE STUDENTULUI
FACULTATEA / ANUL / GRUPA
Titlul didactic - Numele / prenumele titularului de curs si/sau a seminaristului
material adaptat pentru seminar de lect.univ. dr. BELDIANU IOLANDA , 1

dupa cursul Psihologia Educationala FPSE 2011 editura UNITBV
PSIHOLOGIE EDUCATIONALA - SEMINAR - LECT.DR.IOLANDA BELDIANU
METODE DE CUNOASTERE A ELEVILOR
Nevoia cunoasterii detaliate a elevilor de catre profesori, pleaca din conditia profesiunii sale care presupune
elaborarea unui sistem si metode de cunoastere proprii, prin care datele de diagnostic, obtinute in situatia de
invatare sa permita prognosticul si proiectarea celor mai potrivite stratergii didactice in raport cu fiecare
individualitate implicata in procesul de formare. Probleme intampinate de profesor sunt:
- cum poate sa dobandeasca cunostinte valide in legatura cu fiecare elev
- de ce metod, cunostinte, calitati are nevoie pentru aceasta
- ce utilitate sa dea datelor obtinute pentru ca ele sa contribuie la decizii educationale
Prioritatile de cunoastere a elevilor:
Depistarea nivelului actual al clasei si al fiecarui elev in parte, la inceput de an sau de ciclu, pentru a
trasa linia de baza prin care incearca sa armonizeze obiectivele programei cu datele reale si nivelul de
cunoastere atins de elevi
Identificarea dificultatilor de invatare particularizate la fiecare elev, prin depistarea tipurilor de sarcini,
operatii pe care un elev nu le stapaneste si din care cauza nu poate progresa (porneste de la conceptia ierarhica
asupra procesului invatarii prin care sarcinile actuale sunt coroborate cu cele anterioare diagrama instruirii
Esecurile scolare simple si multiple sunt in egala masura esecuri individuale si colective, amenintarea
cu iesirea din sistem sau cu o evolutie trenanta necesita o interventie urgenta, de adancime si pluridisciplinara.
Integrarea copiilor cu deficiente in invatamantul de masa impune crearea unor oferte pedagogice
diferentiate (obiective, stil, metode, strategii)
Copilul cu carente mari de mediu, la care balansul invatarii scolare cu cel de acasa nu se mai poate
realiza din cauza nonimplicarii familiei. Scoala poate gasi modalitati de compensare a unor asemenea situatii, fie
prin implicare personala , fie prin potentarea invatarii sociale.
Starile de criza care marcheaza pe durate variabile componenta afectiva (divortul parintilor, familii
monoparentale, decesul parintilor, accidente, graviditate, boli etc.) creaza probleme care depasesc cu mult
perspectiva clasica asupra scolii (nu transmite doar cunostinte, ci formeaza deprinderi. Cand familia lipseste ca
partener, scoala trebuie sa devina un substitut al acesteia, profesorul devine si mentor si suport afectiv pentru
copilul aflat in dificultate
Stimularea nevoilor de crestere si autorealizare este posibila prin plasarea timpurie a elevilor in
activitati instructive care sa faciliteze progresul personal; informatiile si deprinderile formate sunt particularizate in
functie de epoca istorica traversata dar si de ecuatia interna a fiecaruia (aptitudini, aspiratii, interese)
Orientarea si ghidarea vocationala trebuie regandita ca o tatonare si o potentare pe termen lung,

interdisciplinara, in vederea devenirii lumii dincolo de portile scolii.
Dificultatile de cunoastere a elevilor:
DIFICULTATI SUBIECTIVE
Cliseele pedagogice rezultat al comoditatii in evaluare si preluarea opiniilor prefabricate;
folosirea constructelor polare, reducand spectrul de nuante al aprecierii la categorii simpliste;
raportarea informatiilor la propria disciplina predata (optica profesionala ingusta);
eludarea aspectelor de personalitate (anxietate, emotivitate, nivel de expectante, aspiratii, sentiment
de sine, universul familiei, lumea interna)
DIFICULTATI OBIECTIVE
Prezenta simultana a unui numar mare de elevi in campul perceptiv
Scoala reduce mult repertoriul situatiilor semnificative
Necesitatea de a completa tabloul cu informatii extrascolare
obiectivitate este influentata de: rutina, varsta inaintata, contactului afectiv cu lumea tanara

Tema seminar (PIESE DE PORTOFOLIU NR. 1 ) :

Autocunoasterea CINE SUNT EU? scrieti 20 de propozitii care incep cu EU SUNT....si continua cu o
caracteristica personala care va defineste. identificati categoriile de caracteristici: fizice, psihice, sociale,
filosofia de viata si specificati numarul celor pozitive /negative. Identificati o caracteristica pe care doriti sa o
schimbati, raspunzand la trei inrtebari: daca TREBUIE, daca VRETI, daca PUTETI sa faceti schimbarea
1. EU SUNT .........................................
2. EU SUNT .........................................
3. EU SUNT .........................................
4. EU SUNT .........................................
5. EU SUNT .........................................
6. EU SUNT .........................................
7. EU SUNT .........................................
8. EU SUNT .........................................
9. EU SUNT .........................................
10. EU SUNT .........................................
11. EU SUNT .........................................
12. EU SUNT .........................................
13. EU SUNT .........................................
14. EU SUNT .........................................
15. EU SUNT .........................................
16. EU SUNT .........................................
17. EU SUNT .........................................
18. EU SUNT .........................................
19. EU SUNT .........................................
20. EU SUNT .........................................
Prelucrarea
caracteristici fizice caracteristici psihice caracteristici sociale SCHIMBAREA
pozitive negative pozitive negative pozitive negative

I. METODE CALITATIVE DE CUNOASTERE
1. METODA OBSERVATIEI
Metoda de cercetare care consta in urmarirea intentionata si inregistrarea sistematica a

manifestarilor elevului in contextul situational in care ele apar.
Observatia consta in surprinderea, urmarirea si examinarea modificarilor comportamentale,
considerate ca indicatori ai starilor psihice, in conditii normale de desfasurare a activitatii
subiectului; este o perceptie planificata, organizata, care conduce la stabilirea legaturilor intre fapte
si dezvaluie semnificatia acestora.
Conditiile bunei observatii:

o elaborarea unui plan riguros de observatie
o observatia exacta a fenomenelor asa cum apar ele in realitate
o ingustarea campului de observatii cu referire doar la obiectul studiat
o alegerea unui numar optim de observatii, in conditii variate
o stabilirea unor mijloace de verificare a observatiei ( repere de control)
o consemnarea exacta/imediata a datelor observate si eliminarea datelor de prisos
o eliminarea surselor de eroare si distorsiune
Caracteristici individuale observabile in scoala (indicatori):
Simptomatica stabila: trasaturi bioconstitutionale (inaltime, greutate, conformatie etc.)
Simptomatica labila (facies, mimica, gestica, comportamentul expresiv)
Conduita motorie (motricitatea fina:desen, scris, modelaj, dans etc.)
Conduita verbala (intonatie, fluenta, ritm, particularitati ale comunicarii)
Conduita mnezica , inteligenta
Trasaturi temperamentale si atitudinale care contureaza profilul caracterial
Limitele obs.:
- prezenta observatorului modifica modul de reactie al subiectului
- tendinta subiectilor de a simula stari psihice neconforme cu realitatea
- din caracterul selectiv decurge riscul de a observa doar ceea ce este in concordanta cu
ipozezele noastre (miopia ipotezei)
Pasii in observatie:
1. stabilirea exacta a obiectivului
2. documentarea prealabila
3. alcatuirea documentului (protocolul de observatie)
Observatia trebuie precedata de elaborarea unui ghid de observatie, care va cuprinde toti
indicatorii comportamentului studiat.
Prelucrarea datelor poate evidentia punctele tari si punctele slabe ale elevului, tendintele sale
de manifestare, aspecte supra carora trebuie lucrat, abilitati care pot fi valorificate
In functie de scop, informatiile obtinute pot face obiectul analizei impreuna cu subiectul sau pot
fi coroborate cu informatiile obtinute din alte surse (anamneze, teste, chestionare)
Rezultatul poate fi consemnat in fisa psiho-pedagogica a elevului, alaturi de datele factuale si
de evolutie scolara
Tema de seminar (PIESA DE PORTOFOLIU NR. 2):

Alegeti un prieten sau o persoana apropiata ca subiect al observatiei dv. Fara sa interveniti in context, observati persoana
respectiva intr-o situatie in care i s-a trasat o sarcina de lucru (ex. sa efectueze un desen, sa elaboreze un program, sa faca
ordine la locul de munca/camera etc.). Pe baza acestui episod, completati protocolul de observatie care sa surprinda

atitudinea manifestata de subiect in executarea sarcinii, atat in ceea ce priveste comoportamentul non-verbal, cat cel verbal
insotite de semnificatia relevanta (recomandare: folositi tabelul analizei comportamentale (1) si (2) din anexa
Data . LoculSubiectul
Activitatea observata .......................................
Numele observatorului .
Facultatea .......Sectia/grupa an de studii..
PROTOCOL DE OBSERVATIE
1. Atitudinea generala fata de sarcina de lucru
5 4 3 2 1
Siguranta de sine Ezitant, nesigur
Echilibru emotional Hiperemotivitate
Aroganta , agresivitate Supunere, docilitate
Cooperare Necooperare
Calm, stapanire de sine Instabil, agitat
Supramotivat Submotivat
Relaxat Crispat
2. Capacitatea de adaptare la situatii noi
5 4 3 2 1
Adaptare rapida Adaptare greoaie
Progres rapid Progres lent
3. Maniera de raportare la probe
5 4 3 2 1
Intelegere rapida a indicatiilor Deficit de intelegere
Invatare rapida Invatare lenta
Strategie mintala anticipativa Haotic, incercare si eroare
Rigurozitate in executie Superficialitate
rezistenta la oboseala fatigabilitate
Rezistenta la monotonie Plictiseala
4. Evolutia randamentului :
a) progresiv, autodepasire,ambitie , competitivitate :

b) stationar, consecventa, rigiditate :.......... ridicata (capacitate de mobilizare)
.......... scazuta (deficit de mobilizare)
c) fluctuant, instabil
d) regresiv (energie nervoasa insuficienta, lipsa de motivatie, superficialitate, oboseala )
5. Ritmul de lucru :
a) alert (la inceput) constant (la sfarsit)
b) constant, mediu

c) lent (la inceput) constant (la sfarsit )
6. Atitudinea fata de eroare (autocontrol, autodepasire)

a) mobilizare pentruevitarea erorilor
b) constientizarea erorii si redresare rapida
c) persistenta in eroare (deficit de concentrare, reactie in lant)
d) deruta de eroare (miscari haotice, dezordonate, agresivitate verbala sau gestica)
e) erori in lant
f) blocaje ca urmare a erorii
g) frecventa mai mare a erorilor : - la inceput , - la mijloc, - la final
Se va asocia cu ritmul de lucru indicand structura temperamentala
7. Capacitatea decizionala
a) promtitudine
b) latenta
c) ezitari (frecvente sau rare )
d) blocaje (frecvente sau rare)
8. Aspecte temperamentale
5 4 3 2 1
Energie Lipsa de energie
Reactii sigure si prompte Reactii ezitante
Prudenta si autocenzura (maximizarea Imprudenta, atractie catre risc
riscului) (minimalizarea riscului)
Nervozitate, agitatie, instabilitate Calm, concentrare, constanta
Expresivitate , exteriorizare Inexpresivitate, neexteriorizare
9. Aspecte generale :
5 4 3 2 1
Seriozitate Neseriozitate
Perseverenta Delasare, tendinta spre abandon
Rabdare Nerabdare
Constiinciozitate Superficialitate
10. Evaluarea globala a subiectului (utilizati tabelul analizei comportamentului din anexa distribuita la seminar ):

2. METODA CONVORBIRII
Convorbirea este o discutie desfasurata intre profesor si elevul/elevii investigat(i) cu scopul de a

obtine informatii in legatura cu atitudinea, opiniile, credintele, motivatiile prin care se precizeaza
sistemul sau de valori, convingeri, filozofia de viata.
Conditii de aplicare:
- aplicarea metodei presupune o relatie directa de tipul faa in faa
- pozitiile profesor subiect pot fi intersanjabile
- conversatia depinde in mod egal de cei implicati in relatie
- implica o buna capacitate de a se autoanaliza retrospectiv si introspectiv
- necesita un nivel sporit al expresivitatii verbale, fluenta verbala, vocabular
Surse de distorsiune:
- tendinta de a face o buna impresie, respectul fata de autoritate, nesinceritatea
- statutul de autoritate al profesorului poate genera asimetria relatiilor de comunicare (daca
profesorul nu asigura o atmosfera relaxata, elevul poate manifesta mecanisme de aparare:
negare, respingere, rezistenta etc.)
avantaj : acces la subiectivitatea elevului (faa nevazuta)

dezavantaj : faptele fundamentale pot ramane nedepistate/insuficient clarificate
Tipuri de convorbire :
- c. Libera apropiata de psihologia simtului comun, se poate centra pe o tema, dar cursul
discutiei si rolurile se pot schimba, face greu sortabila/cuantificabila informatia; e importanta
capacitatea prof. de a intra in ritmul elevului
- c. Semidirijata precizeaza tema si obiectivele precum si inlantuirea lor intr-o secventa,
chiar daca nu sunt atinse in ordinea preconizata; criteriile urmarite pot fi gandite
independent sau intercorelat; presupune un inceput de standardizare
- c. Dirijata - este stricta, cu grad redus de libertate, toti partenerii trebuie sa raspunda la
aceleasi intrebari, formulate la fel si in aceeasi ordine; este structurata, tematica, permite o
buna masurare si ordonare a informatiilor
- c. Situationala presupune o discutie cu toti participantii la un eveniment relevant,
evidentiaza motivatii, opinii, contributii prin care faptul social poate fi reconstituit; riguros,
obiectiv, operationabil; se poate cere subiectului sa spuna cum s-ar comporta el in situatia
descrisa
- c. Libera de grup scoate la suprafata caracteristici atitudinale, comportamentale, de
gnadire, creativitate, dar si modul de structurare a grupului in vederea rezolvarii unor sarcini
comune (valorificare superioara prin brainstorming)
Alte tipuri de convorbire:

- psihoterapeutice: psihanalitica, nondirectiva, clinica
- ancheta pe baza de interviu relevanta in evidentierea realizarilor, operator de interviu
poate fi un coleg sau profesorul
Tema de semina (PIESA DE PORTOFOLIU NR. 3):

Elaborati un scurt ghid de interviu (convorbire) pe care sa-l puteti aplica intr-o situatie in care parintele unui elev, va solicita
ajutorul, intru-cat banuieste ca baiatul sau este consumator de droguri (sau orice alta problema a adolescentei), problema
care il ingrijoreaza, dar pentru care nu este capabil sa gaseasca singur o solutie. Dialogul trebuie sa se desfasoare intre dv. in
calitate de diriginte si elevul suspectat. Formulati 5-10 intrebari relevante, astfel incat sa determinati colaborarea elevului si
aflarea cat mai multor informatii cu privire la situatia concreta.
GHID DE INTERVIU (model)
Consider ca ar trebui sa adopt tipul de convorbire libera, astfel imi va fi mai usor sa aflu
daca elevul consuma intradevar droguri; prin urmare ii voi permite tanarului sa-mi puna
intrebari la care voi incerca sa raspund cu sinceritate atata timp cat acesta nu incalca valorile
unei discutii normale (voi fi cat se poate de flexibila).
Lista cu potentiale intrebari pe care le voi adresa tanarului:
1.Cat de des mergi la petreceri?

2.Parintii iti dau voie sa iesi cu prietenii de fiecare data cand iti doresti acest lucru?
3.In ce cantitate ti se dau bani de buzunar?
4.In ce scopuri ii folosesti/ai bani stransi la pusculita?
5.Anul trecut a fost mai bun decat anul acesta?
6.Esti fumator? Ai incercat vreodata sa te lasi de fumat? Cum ai reactionat?
7.Ai anumite curiozitati pe care nu ai reusit sa le descoperi? Care sunt acestea?
8.Cum te simti in preajma colegilor de clasa? Ti se pare ca faci parte dintr-un colectiv potrivit
tie?
9. Descrie-mi modul in care va distrati cand te intalnesti cu prietenii ?
10. Ce stare iti da consumul de ........(nominalizezi drogul pe care il foloseste) ?
11. Cum crezi (sau crezi.....) ca ai putea obtine aceeasi stare fara sa utilizezi drogurile ?
12. Care crezi ca e opinia parintilor despre ceea ce faci ? Ai vorbit despre asta cu ei ?
Etc.
Nota :
Se lucreaza dupa metoda acvariul dandu-se astfel posibilitatea tuturor participantilor sa exerseze rolul
de consilier si de consiliat si sa experimenteze multiple modalitati de dirijare a dialogului/convorbirii
intre cei doi participanti in functie de reactia caracteristica fiecaruia..

3. METODA BIOGRAFICA SI ANAMNEZA
3.1. A N A M N E Z A
- Termen preluat din medicina,
- Investigarea trecutului unei persoane pentru a afla detalii importante care ar putea explica
evolutia si situatia actuala:
o Bolile mai importante din copilarie
o Datele dezvoltarii generale (fizica si psihica)
o Evenimentele majore care le-ar fi putut marca evolutia incolectivitatile (pre)scolare
- este un interviu dirijat asupra trecutului celuilalt in legatura cu:

o fie o stare de fapt (insucces scolar, tulburari de conduita etc.)
o fie o afectiune (tulburari instrumentale, traumatisme etc.)
BIOGRAFIA
- utilizata in literatura, metoda biografica este decriptiva si evenimentiala

- isi propune sa reconstruiasca istoria unei persoane prin strangerea de informatii relevante
despre cele mai importante evenimente de viata, care au avut semnificatie pentru persoana
formata, sau in curs de formare
-
o incearca sa evidentieze faptele ca pe o succesiune care sa surprinda relatia dintre
acestea dupa o chrema cat mai apropiata de determinarea cauzala
o este importanta valoarea si utilitatea evenimentelor / informatiilor
o se asociaza cu analiza cursului vietii, interviul, analiza produselor activitatii
o permite insertia in:
planul motivational, al intereselor, convingerilor, aspiratiilor,
a modului de organizare a timpului,
vizeaza un cadru general (viata) sau restrans (faptul)
- cand evolutia formarii Eu-lui este surprinsa de insusi subiectul descrierii biografia se
transforma in autobiografie (jurnal intim)
- in educatie, biografia se integreaza in orele de consiliere ca o pedagogie a faptelor exemplare

si are relevanta dubla:
o pune in evidenta si popularizeaza realizarile de exceptie ale fostilor elevi ai scolii
o reliefeaza realizarile actuale ale elevilor, care s-au remarcat
(cercuri de creatie, olimpiade, concursuri etc.)
Tema de seminar (PIESA DE PORTOFOLIU NR. 4 ):

Dupa ce analizati continutul standar al unei fise de anamneza:
1. respectand modelul 2 al Fisei de anamneze psihologica, completati-o pentru un subiect ales din anturajul dv
incercand sa fiti cat mai precis in consemnarea informatiile colectate din diverse surse.
sau
2. concepeti o lista de intrebari care sa va ajute sa obtineti de la un elev toate informatiile continute in fisa de
anameza

FISA DE A N A M N E Z A (model 1)
1. date obiective (de identificare):

numele si prenumele
data si locul nasterii
domeniul de activitate (ocupatia)
2. date privitoare la mediul familial

o parintii : numele, data nasterii / varsta , ocupatia
o fratii: numele, data nasterii / varsta , ocupatia
o conditii de locuit, resurse financiare, climatul familial
3. date privind sanatatea :

antecenente heredo-colaterale
boli, interventii chirurgicale
accidente, traumatisme
4. situatia familiala (daca exte cazul)

o starea civila
o varsta si profesia sotului(sotiei)
o copiii : varsta, sex
5. date referitoare la perioada scolaritatii

evolutia scolara
performante (materii preferate)
preocupari extrascolare
6. integrarea in mediul social

o integrarea in familie,
o integrarea in mediul pofesional
o integrarea in mediul social
o integrarea sportiva* :
la ce cluburi a activat,
ce sporturi a practicat,
relatia cu antrenorii
relatia cu sportivii din echipa
7. aspiratii
profesionale : ce doreste sa devina sau daca e satisfacut de profesia aleasa
familiale : cum isi creioneaza viitorul, sau daca este multumit de situatia actuala
social: in ce domenii vrea sa se implice, sau sadiul actual al implicarii
sportive : la ce nivel vrea sa practice sportul
8 referitoir la timpul liber: preocupari, hobby-uri
9.. date obtinute din observatie directa in timpul derularii interviului

(comportament, tinuta, limbaj, atitudini, dominante ale personalitatii)
* doar pentru studentii de la EFS

Fi de anamnez psihologica (modelul 2 )
Numele i prenumele: ........

Data, an natere, localitate:
Domiciliul stabil al prinilor:
Profesia:......................................................................................................................
Studii anterioare: .......................................................................................................
1. Date asupra mediului familial structura familiei
a. Familia
Varsta Data Pregtirea

Numele membrilor parintilor naterii colar Profesia Venituri Observaii
familiei la nastere
Tata
Mama
Frai
b. Atmosfera n familie (relaiile de familie cu persoane ce dispun de functii importante; regim i climat educativ,
climat afectiv etc.): .............................................................................................................................
c. Ordinea in fratrie: .
d. Proiectele prinilor privind viitorul copilului( influenta parintilor va arata gradul de sugestibilitate,de
dependenta sau de maturizare)
2. Date privind activitatile de joaca:

a. Grupul de joaca (varsta 3-5 ani) existenta si structura grupului (detalii despre calitatile
relationale si
comunicationale): ...............................................................................................................................
b. Preferinta pentru anumite meserii in timpul jocului: ...........................................................................
c. Pozitia subiectului fata de lider (fata de autoritate): ............................................................................
3. Date asupra colaritii (perioada adolescentei 16-18 ani) afirmarea Eului, structurarea liniei si a
idealului de viata
a. Situaia colar in urma studiului fisei scolare:
Obiecte cu rezultate Repetene,

Clasa Specializarea Media anual corigene
Mai bune Mai slabe
a IX-a
a X-a
a XI-a
a XII-a
b. Succese deosebite la concursuri:

c. Manifestri n timpul leciei (atenie, receptivitate, participare la discuii,frecvena i valoarea intervenirii
etc.): .............................................................................................................................................................
d. Modul de pregtire a leciilor (cu regularitate, din proprie iniiativ, prin efort propriu etc.):................................
e. Eficienta scolara (comportamentul invatarii, cu sau fara strategii de invatare): ...................................................
f. Chiulul (absenta sau prezenta lui): .......................................................................................................................
g. Factorii explicativi ai succesului sau ai insuccesului (aptitudini, srguin, interes, deprinderi de munc, lacune
n pregtirea colar, aspiraii profesionale, stare de sntate, condiii de mediu etc.):.......................................
4. Integrarea social a elevului ( adaptarea si integrarea scolara)
A. Conduita n familie:
a. fa de prini (ascultare, ataament, independen, nesupunere etc.)............................................
b. relaiile cu fraii (ocrotire, nelegere, dominare etc.):.......................................................................
c. participare la activitatea familiei (autoservire, ajutorare etc.):..........................................................
B. Conduita n coal:
a. Relaiile elev profesori (disciplinat, politicos, docil, rezervat, impertinent etc.):.........................................
b. Atitudinea pozitiva/ negativa fata de acea perioada: ...................................................................................
c. Relatia cu persoanele importante (primul invatator, primul diriginte): .........................................................
d. Relaiile cu colegii (solidaritate, colegialitate, prietenie, rezerv, tendin de dominare sau de supunere,
egoism, apreciere, influena lui n cadrul colectivului etc.):.........................................................................
e. Interese manifestate pentru anumite meserii: .................................................................................
C.. Conduita ntre prieteni (natura prietenilor, rolul n grup, influene asupra elevului etc.):
\
5. Caracteristicile personalitii
a. Procese intelectuale (nivel de dezvoltare intelectual, memorie, gndire, imaginaie, limbaj etc.):
b. Trsturi de afectivitate (sentimente legate de personalitate, reacii fa de succes i insucces,
sensibilitate, timiditate, echilibru emotiv etc.):
c. Aptitudini, interese, aspiraii evideniate prin activitile colare i preocuprile din timpul liber:
Increderea in sine (inalta capacitate de evaluare, autoreglare si actiune, stare de spirit optimista, stenica,
siguranta in reusita proprie si colectiva
6. Trsturi de temperament:
a. Energie (capacitate de efort, rezisten la oboseal), mobilitate (ritm de activitate, adaptare la situaii noi)
i echilibru psihic (stpnire de sine impulsivitate): ...................................................................................
b. Introversiune (nchis, retras) extraversiune (deschis, sociabil): - deschis disponibilitatea de a-si relata
obiectiv si sincer trecutul.............................................................................................................................
c. Atitudine fa de societate i de oameni ( comportare civilizat, solicitudine, ataament fa de colectiv,
onestitate etc.):............................................................................................................................................
d. Atitudine fa de sine (demnitate, modestie, spirit autocritic etc.):...............................................................
7.. Aprecieri de ansamblu

a. Pregtirea raportat la aptitudini, starea de sntate i condiii de munc: .........................................
b. Gradul de maturizare psihic (intelectual, afectiv, temperamental):.............................................
Intocmit de : ..................................................
STRUCTURA I DINAMICA PERSONALITII

Personalitatea este un sistem supraordonat cu funcie integrativ-adaptativ a omului, care presupune existena
structurilor biologice i fiziologice dar nu-i o prelungire a acestora.
Personalitatea este un produs calitativ distinct care se elaboreaz n cadrul evoluiei social-istorice a omului, al
interaciunii acestuia cu situaiile sociale.
Structura i dinamica personalitii umane este dat de existena i de interaciunea subsistemelor acesteia :
Subsistemul sau latura dinamico-energetic a personalitii temperamentul;
Subsistemul/latura instrumental-operaional a personalitii aptitudinile;
Subsistemul/latura relaional valoric a personalitii caracterul
TEMPERAMENTUL SUBSISTEMUL DINAMICO-ENERGETIC AL PERSONALITII
Temperamentul exprim dinamica general a personalitii dat de proprietile generale ale SNC ale
individului Tipul de activitate nervoas superioar (ANS) formeaz baza neurofuncional a temperamentului.
Temperamentul se exprim n:
impresionabilitate adncimea i tria cu care sunt trite fenomenele psihice, ndeosebi cele senzoriale
i afective; dup capacitatea de recepie a stimulrilor i profunzimea impresiilor produse, precum i dup
ecoul lor n ntrega fiin a subiectului, unele persoane sunt mai adnc impresionabile iar altele doar
superficial, puin impresionabile, cu variantele posibile ntre cele dou extreme;
impulsivitate care se refer la caracterul brusc al rspunsurilor, la descrcri sacadate n desfurarea

proceselor ori, dimpotriv, nregistrnd perioade de laten mrite, desfurri domoale cu intensitate
redus;
ritmul reaciilor i al tririlor interioare ne nfieaz alternarea lor uniform sau neuniform,
modificrile accelerate sau ncetinite, o anumit regularitate;
tempoul frecvena fenomenelor ntr-o anumit unitate de timp; sub acest aspect, exist indivizi cu
modificri abundente, cu frecven mare n unitatea de timp i avnd, deci, un tempou tumultos, ridicat, i
indivizi cu o frecven de evenimente psihice i trri reduse, manifestnd un tempou sczut pe aceeai
unitate de timp;
indicele expresivitii psihice care, n descifrarea temperamentului apare n intonaia vorbirii, n

debitul i viteza limbajului, n micri, n expresiile emoionale i mimice, n scris, n actele voluntare
complexe etc.
ncercri de explicare a temperamentului i de stabilire a unor tipologii temperamentale:
- Galenus i Hipocrates considerau c diferenele de manifestare dinamico-energetic s-ar datora

predominanei uneia din cele 4 umori organice (snge, limf, bila galben i bila neagr) care se ntlnesc i
se amestec (temperament = amestec) n organismul uman. Predominana uneia sau alteia n acest amestec
a generat ceea ce se numesc tipurile temperamentale: sanguinic, limfatic (flegmatic), coleric i melancolic.
- I.P.Pavlov, manifestrile temperamentale trebuie raportate la specificul activitii nervoase superioare a

creierului. n baza unei laborioase cercetri neurofiziologice pe animale i oameni, acesta pune n eviden trei
nsuiri fundamentale ale sistemului nervos, nsuiri ce se exprim n activitatea nervoas superioar:
- fora sau energia, dependent de substane funcionale constitutive neuronului;
- mobilitatea, exprimat n viteza cu care se consum i se regenereaz respectivele substane
funcionale;
- echilibrul constnd n repartiia egal sau inegal a forei ntre cele dou procese nervoase de baz
excitaia i inhibiia, n caz de neechilibru neputnd s intervin dect predominarea forei excitative
Concret, la fiecare individ cele trei nsuiri de baz prezint gradaii ntre extremele: puternic slab,
echilibrat neechilibrat, mobil inert
- C.G.Jung introduce i anumite particulariti psihologice n delimitarea tipurilor temperamentale ca tipuri de

personalitate. Este vorba de orientarea predominant spre lume extern sau intern, ceea ce a generat
cele trei tipuri: introvertit, ambivert, extravertit.
- H.J.Eysenck, adugnd acestor caracteristici gradul de nevrotism (instabilitate i stabilitate), integreaz

ntr.o structur unitar cele patru tipologii, evideniind corelaiile dintre ele. Astfel, el demonstreaz c, de
regul, flegmaticii i melancolicii sunt introvertii iar colericii i sangvinicii sunt extravertii, dup cum
melancolicii i colericii au un nalt nivel de nevrotism sau instabilitate , iar sangvinicii prezint un nivel sczut
de nevrotism, deci sunt stabili.

PORTRETE TEMPERAMENTALE
COLERICUL - tip de ANS - puternic, neechilibrat-excitabil;

tipul coleric este un tip combativ prin excelen, lesne i repede excitabil (Pavlov);
este excitabil i inegal n toate manifestrile sale, cu oscilaii ntre cele dou extreme fie nvalnic,
nestpnit, fie deprimat sau cuprins de team i panic (evoluie ciclotimic);
din copilrie este zburdalnic, neastmprat, prefer jocurile dinamice care implic competiie i mult
micare;
copii sunt prea vioi, agitai, dispun de mult energie pe care o consum neeconomicos, i caracterizeaz
o vorbire exploziv, gndirea lor se poate concentra mai greu, micrile sunt abrupte, ei sunt cei care pun
cele mai multe probleme de disciplin n educaie;
starea de exaltare care l caracterizeaz pe coleric este ntreinut mult i de ncrederea deosebit pe
care o are n sine, de valoriziraea pozitiv cu tendin spre supraevaluare;
nclinaia spre exagerare ntr-un sens sau altul pericliteaz echilibrul emoional, reaciile (exploziile) sale
afective fiind puternice i greu de stpnit, indiferent dac este vorba de bucurie sau furie;
are sentimente puternice i durabile dar este inegal n manifestri, se las uor cuprins de stri de alarm
sau furie;
n general este sociabil i are relaii durabile i intense n prietenie i dragoste dar i n dumnie;
nva uor dar are dificulti n a se concentra i a-i menine stabil atenia n sarcini monotone;
la coleric predomin fantezia i intuiiei asupra logicii i activitii analitice;
n dependen de semnificaiile activitii sale, de idealul de via, se poate afirma ca om al marilor
iniiative, capabil de mari angajri n aciuni de lung durat;
activitatea voluntar domin cu caractere variate, unii prezentnd o energie neobosit i continu, alii
sunt autoritari, alii lupttori, opzani, combativi;
ardoarea permanent a colericului l face curajos i mndru iar starea de neechilibru-excitabil l face ca
nti s reacioneze i apoi s gndeasc;
limitele sale majore sunt mnia i orgoliul;
fr o bun educaie i o armonizare a unor tendine, colericul este de multe ori susceptibil, iritabil, sectar,
brutal;
dac are superioriti mentale i morale, el apare ca un organizator neobosit, creator de ordine i armonie
;
colericii sunt extravertii, foarte comunicativi, sunt orientai mai mult spre prezent i viitor:
exemple de mari personaliti ce se ncadreaz n acest tip: Casanova, Beaumarchais, Danton, L.
Beethoven, iar la noi N.Lupu, T.Arghezi, I.L.Caragiale, L. Rebreanu etc.
Dominanta pedagogic trebuie s fie orientat pe formarea capacitii de autocontrol, pe formarea unor
interese cognitive stabile, care s-l orienteze, s-i canalizeze i s-i consume eficient energia, pe
contientizarea tendinei de a se pripi i pe formarea rbdrii, pe contracararea tendinei de a se manifesta
dominator i agresiv, pe controlul prin contientizare a reactivitii pentru a evita conduitele inadecvate.
SANGVINICUL - tip de ANS - puternic, echilibrat, mobil;

sangvinicul este un creator infierbntat, un element foarte activ, dar numai cnd are mult de lucru i este
interesat de acesata, adic atunci cnd exist o excitaie permanent; cnd acest condiie lipsete el devine
plictisit, indolent(Pavlov);
n copilrie a fost ceea ce se chiam un copil bun, echilibrat, adaptabil, care nu a dat prea mult btaie de
cap prinilor;
este volubil, hiperactiv, cu mentalitate n genere concret analitic i n unele variante cu dezvoltare optim a
activitii fantastice i creatoare;
se caracterizeaz prin ritmicitate, echilibru i acestea n condiiile vioiciunii, rapiditii micrilor i vorbirii,
printr-o mare efervescen emoional;
este temperamentul bunei dispoziii, al adaptabilitii promte i economicoase;
stabilete cu mare uurin contacte cu alte persoane pentru c are tehnici sociale variate i eficiente;
se integreaz rapid i bine n grup, i place s lucreze cu alii, coopereaz eficient;
dincolo de vioiciunea i exuberan, se descoper stpnirea de sine; sangvinicul poate atepta fr o
ncordare chinuitoare i poate s renune fr a suferi
este viguros, exagerator, imaginativ, optimist, entutiast, jovial;
i place s circule, s se mite , s comunice, s se dezvolte;
este amabil, binevoitor, satisfcut de el nsui;
are o bun imagine de sine, realist i are ncredere n forele sale de a duce la bun sfrit o sarcin;
este generos, sincer dar unora le lipsete profunzimea;
are uurin n toate i posibiliti de adaptare;
extrema mobilitate sangvinic ngreueaz uneori fixarea scopurilor, consolidare intereselor i prejudiciaz
persistena n aciuni i relaii;
ca i colericii, sangvinicii sunt extravertii, orientai mai mult spre prezent i viitor;
exemple de mari personaliti ce se ncadreaz n acest tip: Fr. Rabelais, Fr. Bacon, Voltaire, Goethe, Balzac,
iar la noi I. Teodoreanu, G. Enescu, N. Grigorescu, G. Cobuc etc.
Dominanta pedagogic n relaiile cu sangvinicul trebuie s fie orientat pe fixarea scopurilor, pe formarea
unor interese cognitive stabile i, n mod deosebit pe persistena n relaii.
FLEGMATICUL - tip de ANS - puternic, echilibrat, inert;

flegmaticul este n via un muncitor linitit, totdeauna egal, insistent i perseverent (Pavlov);
este nainte de toate un om lent n tot ceea ce face i totodat neobinuit de calm; dispune de ceea ce se
numete rbdare natural i, de aceea, prin educaie, poate atinge performane n perseveren voluntar,
meticulozitate i temeinicie;
nu se pierde prea uor cu firea;
gesturile sunt rare, msurate, egale i lente, vorbirea trgnat i monoton, mersul linitit, micri puine,
mimic inexpresiv;
inteligena este analitic i raional, imaginaia rece;
opus colericului, flegmaticul mai nti gndete i apoi reacioneaz;
dac personalitatea este slab, flegmaticul tinde ctre inaciune, neprevedere, desfru, lene; dac posed
superioriti mentale i morale atunci va evidenia exact posedare de sine nsui, prevedere, fidelitate,
metod, eficien;
este mai puin sociabil, se adapteaz mai greu unor schimbri (este conservator) i, n general nu manifest
iniiativ n relaiile interpersonale;
dei pare indiferent afectiv, el ajunge la sentimente extrem de consistente i durabile;
flegmaticul este caracterizat de fidelitate, regularitate, sobrietate i rbdare;
este prudent i contiincios n tot ceea ce face, de la modul de angajare n sarcin la maniera n care
abordeaz o relaie interpersonal; nu stabilete repede i uor prietenii dar pe cele pe care le are le
pstreaz pentru mult timp, unele toat viaa;
are un sim al datoriei dezvoltat i, de regul, duce lucrurile la bun sfrit;
sunt persoane onorabile pe care se poate conta;

stabilitatea i concentrarea sunt calitile ateniei tipice flegmaticului, de aceea va rezolva mai bine sarcinile
care implic rezisten la monotonie, izolare i ritm mai lent ;
este mai greoi, are o caden lent n nvare dar este prudent i contiincios, de aceea face puine greeli,
inclusiv n activitile psiho-motorii;
de regul sunt introvertii, nchii n sine, puin comunicativi (din ei se delimiteaz taciturnii) i orientai mai
mult spre trecut;
exemple de mari personaliti ce se ncadreaz n acest tip: Erasmus din Roterdam, I.Kant, J.Locke, A.
France, iar la noi M. Sadoveanu etc.
Dominanta pedagogic n relaiile cu flegmaticii trebuie s fie orientat spre dezvoltarea sociabilitii i a
flexibilitii. La acest categorie temperamental, profesorul trebuie s dea dovad de mult rbdare mai ales
n fazele de adaptare la sarcini noi, s ncurajeze perseverena i calitatea muncii flegmaticilor i s nu le
reproeze i s nu-i sancioneze pentru faptul c nu sunt promi n rspunsurile orale pentru c ei au un ritm
mai lent al reactivitii generale.
MELANCOLICUL - tip de ANS - slab;

temperamentul melancolic reprezint tipul de sistem nervos evident inhibabil; se vede c pentru melancolic
fiecare fenomen din via devine un agent inhibitor, din moment ce el nu crede n nimic, nu sper nimic, peste
tot vede i ateapt numai rul i pericolul (Pavlov);
melancolicul este temperamentul hipotonic care vdete un tonus sczut i reduse disponibiliti energetice,
de unde, pe de o parte, sensibilitatea i emotivitatea deosebit, iar, pe de alt parte, nclinarea spre
depresiunea n condiii de solicitare crescut;
are mari dificulti n adaptarea social, aceasta i datorit unor exagerate exigene fa de sine i a redusei
ncrederi n forele proprii;
este timid i inhibat, stngaci n relaiile cu ceilali, cu att mai mult n prezena unor persoane pe care nu le
cunoate sau de care se teme;
nu-i manifest intens reaciile afective dar este nclinat spre interiorizare;
neechilibrat emoional, reacioneaz la situaiile neprevzute prin retragere, descurajare, panic;
este hipoinstinctiv dar hipersensibil, schizoid, romantic, sugestibil, schimbtor, nestatornic, cu frecvente crize
de depresiune;
inteligena poate fi bine i mult dezvoltat, dar duce uor la crize de epuizare i la obsesii;
nu are mare rezisten la strile de ncordare i suprasolicitare, n schimb este capabil de aciuni analitice de
mare finee i care necesit mult rbdare i grij pentru detalii;
nva mai greu, cu multe greeli, avnd n permanen nevoie de ncurajare din partea celor apropiai;
exemple de mari personaliti ce se ncadreaz n acest tip: Fr. Chopin, J.J.Rousseau, N. Gogol,
P.I.Ceaikovski, Aristotel, Galileo Galilei, iar la noi M. Eminescu, Al. Vlahu, L.Blaga etc.
Dominanta pedagogic trebuie orientat pe dezvoltarea ncrederii n forele proprii, a stimei de sine i a
abilitilor sociale; ncurajrile i climatul psihologic optim dau rezultate mult mai bune dect atitudinea
exigent i atmosfera ncordat.
Tema seminar (PIESA DE PORTOFOLIU NR. 5) :
1. CINE SUNT EU? scrieti 20 de propozitii care incep cu EU SUNT....si continua cu o caracteristica
personala care va defineste.
In paralel cu
2. Ghid de temperament (Belov) dupa ce aplicati testul, pe un subiect, elaborati o profilul temperamental
al subiectului testat, cu accent pe temperamentului dominant si cel secundar (unde este cazul)

GHID DE IDENTIFICARE A TEMPERAMENTULUI (BELOV)
Nume: _____________________ Prenume: ___________________ Varsta (ani):_________ Data examinarii:_________________
Cititi fiecare enunt . si notati in dreptul lui, casuta cu punct , raspunsul dv dupa cum urmeaza :
2 puncte sunt de acord/ acest comportament ma defineste
1 punct - partial de acord / sunt asa uneori dar nu intotdeauna
0 puncte nu sunt de acord / nu ma defineste acest comportament
NR. DESCRIEREA COMPORTAMENTULUI C S F M

1. Fara astampar, agitat
2. Vesel, optimist
3. Calm, cu sange rece
4. Timid
5. Impulsiv, irascibil
6. Energic si intreprinzator
7. Consecvent si serios in ceea ce face
8. Se pierde cu firea in relatiile cu necunoscutii
9. Nerabdator
10. Nu duce un lucru la bun sfarsit
11. Prudent si echilibrat
12. Dificultati in stabilirea relatiilor cu oamenii
13. Aspru si sincer in relatiile cu oamenii
14. Inclinat sa se supraaprecieze
15. Stie sa astepte (rabdator)
16. Neincrezator in propriile forte
17. Hotarat si plin de initiativa
18. Capabil sa sesizeze noul
19. Tacut
20. Suporta usor singuratatea
21. Incapatanat
22. Nestatornic in interese si inclinatii
23. Vorbeste calm, cu opriri, fara mimica
24. Deprimat si dezorientat dupa esec
25. Ingenios in discutii
26. Suporta usor neplacerile si esecurile
27. Suporta ironiile la adresa sa
28. Are tendinta de a se inchide in sine
29. Lucreaza in salturi
30. Se adapteaza usor la diferite imprejurari
31. Nu-si cheltuieste inutil fortele
32. Oboseste repede
33. Inclinat spre risc
34. Manifesta receptivitate fata de nou
35. Respecta cu strictete un anumit regim de viata
36. Vorbeste incet si rar, pana la soapta
37. Neranchiunos, nesuparacios
38. Se calmeaza usor cand ii scade interesul pentru activitate

39. Isi reprima usor pornirile

40. Se adapteaza greu la caracterul interlocutorului
41. Vorbeste repede, cu intonatie si cu pasiune
42. Se deprinde usor cu o munca noua
43. Este putin sensibil la laude si mustrari
44. Foarte impresionabil
45. Inclinat spre actiuni hazarde (riscante)
46. Suporta greu monotonia, activitatile migaloase
47. Constant in relatii si interese
48. Exagerat de receptiv la laude si dojeni
49. Scandalagiu si agresiv
50. Comunicativ si serios
51. Se incadreaza lent intr-o activitate noua
52. Exigent fata de el si fata de cei din jur
53. Neintelegator fata de lipsuri
54. Rabdator si muncitor
55. Egal in raporturile cu cei din jur
56. Predispus la neincredere si suspiciuni
57. Are o mimica agresiva
58. Vorbeste cu glas tare, repede, cu intonatie, gesticuleaza
59. Punctual si ordonat
60. Foarte sensibil
61. Capabil sa gandeasca si sa gaseasca solutii rapide
62. Isi pastreaza calmul in situatii limita
63. Se adapteaza greu la o situatie noua
64. Foarte vulnerabil
65. Nazuieste spre nou
66. Totdeauna este plin de viata
67. Este inert, greoi, indiferent
68. Inchis si necomunicativ, nu-si impartaseste gandurile
69. Face miscari violente, bruste
70. Adoarme si se trezeste usor
71. Stie sa se stapaneasca
72. Nu prea activ si cam fricos
73. Perseverent in realizarea scopului propus
74. Se pricepe cand trebuie sa ia o hotarare
75. Isi controleaza pornirile
76. Docil, ascultator
77. Isi schimba brusc dispozitia
78. Trateaza lucrurile cu superficialitate
79. Duce pana la capat o treaba inceputa
80. Tinde sa starneasca compasiunea celor din jur
TOTAL
NOTE STANDARD
Cotare :
Se face totalul pe fiecare coloana in parte.
totalul cel mai mare indica temperamentul dominant
c- coleric , s- sangvinic , f-flegmatic, m- melancolic
Schita de portret a temperamentului dominant care a rezultat ca urmare a aplicarii testului

.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
II. METODE CANTITATIVE DE CUNOASTERE
5. METODA TESTELOR
Testul cel mai elaborat instrument folosit de psihodiagnostician, este o proba standardizata din punct
de vedere al:
- sarcinii identice propuse spre rezolvare,
- al instructajului,
- al conditiilor de aplicare
- al conditiilor de interpretare a rezultatelor obtinute
este printre cele mai larg folosite metode de cunoastere a copiilor
utilizarea lor implica profesionalism si prudenta in interpretarea rezultatelor
elaborarea unui test presupune: constructie, (re)etalonare, studii de validare
standardele de elaborare a testelor cuprind: discriminare, validitate, fidelitate
Avantaje:
- se obtine o cantitate importanta de informatii intr-un timp scurt
- informatiile sunt consistente, precise, cuantificabile si obiective
- informatiile se refera la caracteristicile psihologice ale persoanei investigate
- faciliteaza trasarea unui profil psihologic si elaborarea unui prognostic
- evalueaza diferentele individuale prin raportarea la un etalon
Tipuri de teste:
de inteligenta si de dezvoltare mintala masoara potentialul cognitiv general
de aptitudini si capacitati
de personalitate (obiective, tehnici proiective, de expresie) surprind dimensiunea de
profunzime a personalitatii
de cunostinte (docimologice) evaluaza nivelul atins in achizitia de cunostinte si deprinderi
specifice unui obiect de studiu asigura feed-back obiectiv asupra eficientei activitatii didactice

Profesorul poate apela la psiholog pentru a clarifica informatii referitoare la elevii:

- cu dificultai scolare: esec, demisie (abandon), delicventa
- cu tulburari somatoforme (dureri de cap, oboseala cronica etc.)
- cu tulburari de personalitate (anxietate, dizarmonie, tulburari de conduita, probleme de
comunicare sau de integrare scolara si sociala)
Domenii de competenta ale psihologului/consilierului scolar:

- orientarea spre clasele speciale (de copii lenti sau supradotati)
- scoli ajutatoare pentru copii cu handicapuri senzoriale/motrice
- alegeea celui mai potrivit nivel de educatie
- depasirea unor probleme de invatare, adaptare, integrare
Reactii antitest:
- invazie in subiectivitate, intimitatea oamenilor
- etichetarea persoanelor cu consecinte in perceptia si atitudinea sociala
- sporeste riscul de profetie autoimplinita
- faciliteaza discriminarea pe criterii de: rasa, sex, cultura, clasa sociala
Orientarea actuala:
rafinarea puterii lor diagnostice,
fixarea de standarde etice corespunzatoare,
evaluarea potentialului de invatare (psihometrie formativa)
6. METODA CHESTIONARULUI
Chestionar: - set de intrebari structurate pentru a obtine o cantitate de informatie foarte extinsa, pe un
numar mare de persoane, ale caror raspunsuri sunt consemnate in formularele special elaborate
metoda cantitativa, ce presupune probleme speciale de constructie, aplicare, prelucrare,
interpretare
sunt singurele instrumente care produc date cunatificabile si pot fi utilizate de nespecialist
Caracteristici tehnice :
- reprezentativitatea esantionului
- constructia chestionarului
- tipurile de intrebari (itemii)
- formularea si ordinea intrebarilor
- anchetarea cu sau fara operator
Tipuri de chestionare:
- de opinie metoda de raportare a datelor care se bazeaza pe autoraportarile subiectilor la
propriile perceptii, atitudini, compoirtamente pentru a evidentia opinii, atitudini, pareri despre ei,
depre lume sau situatii specifice
- de interese relevante in orientarea si selectia profesionala, printr-o lista de intrebari optiunile
se cristalizeaza in fubnctie de aspiratii si interese (se coroboreaza cu teste de aptitudini)
- factuale formularistica folosita in scoli pentru evaluarea psihopedagogica
Avantaje:
- releva o cantitate mare de informatii de la un esantion reprezentativ, pe un numar mic de
domenii
- foloseste autoraportarea- valorizeaza introspectia (importanta sinceritatii)
- standardizarea faciliteaza cuantificarea si analiza statistica
Dezavantaje:

-poate genera reactii de prestigiu:

tendinta de fatada (ceea ce vrea sa arate persoana)
efecte de halo (imagine difuza asupra propriei personalitati)
negativism (nu raspunde la toate intrebarile)
originalitate (incearca sa ghiceasca scopul si sa iasa in evidenta)
- daca chestionarul este rau alcatuit:
- sugereaza raspunsuri,
- stimuleaza raspunsuri dezirabil,
- intrebarile se induc reciproc
Pentru realizarea unui chestionar este importanta identificarea indicatorilor fenomenului studiat. Ex.
stilul de conducere evaluat prin indicatori:
orientarea (spre sarcina, spre individ, neprecizat)
luarea de decizii(unilateral, in consens, la intamplare)
ritm de lucru (sustinut, suprasolicitare, ritmic, la voia intamplarii)
calitatea relatiilor interpersonale (tensionate, pozitive, indiferenta)
Seminar:
- prezentarea unor modele de:
teste de atentie, memorie, inteligenta nonverbala, intelegere verbala, intuitie tehnica etc.
chestionar de autoevaluare, de stres, de opinie etc.
teste de personalitate, de temperament etc.
A. ExercitiI de seminar: Autoevluarea stresului
CHESTIONAR DE EVALUARE A STRESULUI
Cote
NR. 1. 2. 3. 4 5.
CRT. niciodat rareori uneori de totdeauna
obicei
1. Minile mi sunt reci i umede.
2. Simt o tensiune (apsare) n jurul capului.
mi sint gtul nepenit i m doare cnd mic
3.
capul.
4. Simt o durere n partea de jos a spinrii.
5. Simt c nu am suficient aer.
6. Muchii pieptului sunt ncordai.
7. M simt ameit i mprtiat.
mi simt maxilarele ncletate i / sau scrnesc
8.
din dini.
9. Am crampe i dureri la stomac.
Am de multe ori senzaia c mi crete
10.
tensiunea.
11. M supr pentru orice nimic.
12. Am dificulti s-mi amintesc nume, adrese, etc.
13. M simt deseori trist, deprimat.
14. Nu-mi amintesc ce-am citit.
15. mi tot spun ce-ar trebui s fac dar nu fac.
16. mi amintesc eecurile dar uit repede succesurile.
17. Simt c nu m por debarasa de obiceiurile rele.
18. M simt obosit i epuizat.
M simt responsabil pentru lucrurile rele care se
19.
ntmpl altora.
20. M irit cnd planurile mele nu se realizeaz.
21. Strig la alii fr nici un motiv.
22. M simt tulburat() cnd sunt ntre oameni strini.

23. Am dificulti s spun altora ce doresc.
24. M simt jenat cnd sunt ludat de alii.
25. M simt nstrinat de famifia mea.
Prietenii mei par a avea mai mult succes dect
26.
mine.
Nu tiu niciodat cum s reacionez fa de oameni
27.
agresivi.
M simt nelinitit n legtur cu modul n care ceilali
28.
mi percep (interpreteaz) reaciile.
Am dificulti n exprimarea diferenelor de opinie
29.
fa de alii.
30. Sunt nerbdtor cu ceilali oameni.
Din nsumarea notelor la nrebrile 1 10 rezult Nota F = indicatorii fiziologici ai stressului.

Din nsumarea notelor la ntrebrile 11 20 rezult Nota P = indicatorii psihoemoionali ai stressului.
Din nsumarea notelor la ntrebrile 21 30 rezult Nota S = indicatorii comportamentului social.
Etalon
I. 10 12 = normal, echilibrat;
II. 13 22 = stress minor;
III. 23 37 = stress moderat;
IV. 38 47 = stress accentuat;
V. 48 50 = stress major.
B. Exercitiu de seminar : Fereastra JOHARI
Subiect: Percepia interpersonal n situaia de grup: imagine de sine i imagine de altul.
Obiectiv: Participanii vor fi capabili s analizeze diferenele dintre imaginea de sine i imaginea altora despre ei i
s identifice aspectele comune, ignorate i ascunse.
Condiii prealabile: Participanii se vor servi de autoportretul fcut anterior ("Testul CSE - cine sunt eu?")
Desfurare:
Se constituie grupurile de cte 5 persoane. Se cere fiecrui participant s rup una din foi n 4 sferturi i s
scrie pe fiecare petic de hrtie numele cte unuia din ceilali 4 membri ai grupului. Fiecare participant scrie pe
foaia cu numele colegului un "portret" format din 5 atribute. Fiecare participant remite celorlali 4 "portretul"
astfel realizat i primete, la rndul su, portretul pe care i l-a focut fiecare coleg.
Profesorul deseneaz pe tabl schema "Ferestrei Johari", explic semnificaia fiecrei arii (deschis, oarb,
ascuns, necunoscut) i d instruciuni despre modul de completare al ariilor. Participanii deseneaz,
fiecare pe foaia sa, aceeai schem i completaz ariile ferestrei proprii prin confruntarea "autoportretului"
realizat n testul "Cine sunt eu" cu "portretele" fcute de colegi.
Dup completarea ferestrei, fiecare membru al grupului poate cere lmuriri colegilor n privina ariei oarbe
("Ce anume din nfiarea / comportamentul meu te-a fcut s m vezi aa?"). Participanii vor fi stimulai s
reflecteze la aria oarbe ("de ce nu-mi dau seama de aceste trsturi?", "De ce le vd altfel dect ceilali?").
Participanii vor fi stimulai s-i analizeze aria ascuns ("Ce motive am s ascund aceste suiri?", "Ct de
transparent / opac sunt?"). Participanii vor face o analiz calitativ a ariilor: deschis, oarb, ascuns,
conform schemei din analiza testului "cine sunt eu" (caliti / defecte / fizice, psihologice, sociale).
Autoevaluare pe baza coninutului celor trei arii ("Cine sunt eu i cum m vd alii?").
Fereastra JOHARI (interpretare)

Scopul general al acestui exerciiu este de a spori obiectivitatea percepiei de sine i a percepiei celuilalt prin
contientizarea tendinelor de distorsiune n formarea impresiei. n percepia interpersonal, fiecare "actor" al
procesului este centrat pe receptarea / expunerea unor caracteristici i ignorarea altora.
EU TIU EU NU TIU
Aria deschis cuprinde nsuirile Aria oarb cuprinde nsuiri de care
evidente att pentru subiect ct i pentru nu suntem contieni, dar care sunt

ceilali; atunci cnd ea are o suprafa evidente pentru ceilali. Existena

redus (numr mic de nsuiri pe care le acestora este explicabil prin faptul c
CEILALI TIU prezentm celorlali n mod explicit), fie c avem tendina de a ignora acele
percepem situaia ca "nesigur", informaii care ne amenin imaginea
"amenintoare" i avem tendina de a ne de sine, ceea ce afecteaz
"expune" ct mai puin pentru a ne obiectivitatea percepiei pe care o
proteja, fie c nu avem abiliti sociale avem despre noi nine. n condiii
care s favorizeze o bun comunicare speciale suntem dispui s admitem
(stngcie n relaionare). Mrirea astfel de informaii, dar numai de la
suprafeei se poate realiza prin dezvluire persoane pe care le cunoatem bine i
(oferirea de informaii despre noi nine i crora nu le atribuim reavoin.Un
reducerea ariei ascunse) i prin feedback- numr mare de nsuiri cuprinse n
ul celorlali (acceptarea / receptivitatea aceast arie indic necunoaterea de
fa de informaia furnizat de ceilali i sine i subiectivitatea.
reducerea ariei oarbe).
Aria ascuns Fiecare dintre noi are Aria necunoscut exist nsuiri pe
aspecte ale personalitii pe care nu le care nu ni le cunoatem i pe care nici
CEILALI
dezvluie cu uurin pentru c le ceilali nu le vd, dar care pot "iei la
NU TIU
consider ca innd de intimitatea sa. suprafa" n situaii limit.
7. METODA SOCIOMETRICA
Din punct de vedere situational, omul este analizat sub aspectul actiunii lui asupra altora si a
influentelor reciproce pe care le suporta din perspectiva interactiunii:
A actioneaza asupra lui B
B are un comportament de raspuns care se rasfrange asupra lui A si/sau C
Suportul actiunii sociale il constituie trebuinta umana fundamentala afilierea si socializarea - care se
manifesta in trei forme:
trebuinta de incluziune nevoia de contact, de comunicare, de a fi ingrijit, de a atrage atentia
(asociata cu teama de a nu fi respins)
trebuinta de control de a isi exercita autoritatea si de a fi protejat
trebuinta de afectiune regasita la nivelul diadelor si reclama reciprocitate
Interinfluentarea si apropierea dintre oameni pot fi anlizate la nivel macroscopic (comunitate) sau
microscopic (grup mic)
Sociometria studiaza matricea sociometrica, care reprezinta principiul activ al performarii si devenirii
vietii sociale. Prin matricea sociometrica se masoara domeniul social si sfera relatiilor interpersonale
preferentiale care se stabilesc intr-un grup (simpatie, antipatie, indiferenta)
Metoda sociometrica desemneaza un ansamblu de tehnici experimentale si matematice, destinate sa

masoare intensitatea si itinderea curentelor afective in cadrul unui grup.
Testul sociometric este un instrument de baza care determina pozitia unui individ in campul relatiilor
interpersonale si structura psihologica globala a grupului (detectarea subgrupurilor, a centrelor de
infuenta, a liderilor, a gradului de coeziune etc.)
Tehnica aplicarii testului - se cere subiectilor sa exprime preferinta sau respingerea fata de ceilalti
membrii ai grupului (actual sau de perspectiva) in legatura cu perticiparea la o actiune comuna

Conditii de aplicare :
1. crearea unui climat favorabil (pentru a elimina sentimentul penibil al subiectului ca urmare a
constientizarii pozitiei sale reale in grup, tteama de a-si exprima preferinta sau respingerea si
teama de a constientiza sentimentelor celorlalti fata de el
2. subiectii trebuie sa se simta direct implicati in experiment, motivatia pentru participare si
adeziunea la un proiect comun trebuie sa constituie interesul fata de problemele celorlalti
3. autenticitatea criteriilor dupa care se face optiunea (sa raspunda unor motivatii reale, sa
reprezinte cauze comune care sa antreneze indivizii spre un scop comun)
4. numarul criteriilor poate creste in functie de complexitatea lor, de marimea colectivitatilor si de
varsta subiectilor
5. numarul de alegeri poate fi:
nelimitat mai veridic si mai spontan, dar mai greu de evaluat si interpretat
limitat inhiba spontaneitatea
6. componenta afectiva si cea cognitiva testul se poate adresa relatiilor si perceptiilor
interpersonale
ex. intrebari:
1. numeste doi colegi pe care-i consideri cei mai potriviti pentru a conduce grupul
2. numeste doi colegi pe care-i consideri cei mai nepotriviti pentru a conduce grupul
1. cu cine doresti sa lucrezi in grupa de practica?

2. cu cine nu doresti sa lucrezi in grupa de practica?
1. alege trei colegi cu care ti-ai dori sa pleci in excursie

2. alege trei colegi cu care nu ti-ai dori sa pleci in excursie
- fiecare preferinta este cotata dupa o grila de intensitate care merge de la minus(-) pana la plus(+)
la care se adauga indicativul cerut prin intrebare (ex. 1,2,3 colegi)
- notarea se face astfel :
+2 (cea mai mare atractie)
+1 (atractie mai redusa)
-1 (respingere mai redusa)
-2 (cea mai mare respingere)
- se poate lucra si cu culori
Subiectii supusi testului sunt inscrisi intr-un tabel cu dubla intrare
SUBIECTII
A B C D E F

A +2 -2 -1 +1
B +2 -1 +1 -2
C -1 -2 +2 +1

D -2 +1 +2 -1
E -1 +2 -2 +1
F -2 +2 -1 +1
Total 1(2) 2(4) 2(3) - 4(6) 3(3)

alegeri
Total respingeri 3(5) 1(1) 1(1) 4(7) 1(1) 2(3)
- pe orizontala (randuri) se trec atractiile si respingerile emise de fiecare subiect cu referire la

ceilalti membrii ai grupului
- pe verticala (coloane= se totalizeaza alegerile si respingerile primite de fiecare subiect
ex. 1 (2) o alegere/respingere cu intensitatea 2 (adica punctajul cumulat al alegerilor sau

respingerilor)
Calcule (prelucarea datelor)
a. INDICELE DE STATUT PREFERENTIAL
ALEGERI - RESPINGERI
ISP =
N1
ISP poate fi : pozitiv, negativ, nul
b. INDICELE DE COEZIUNE
alegeri reciproce x 2
Ic =
N(N1)
Unde N este numarul total al subiectilor (membrilor grupului)

1 este indicele ideal, cu cat se indeparteaza de 1 scade gradul de coeziune
AVANTAJE.
- permite evidentierea: lanturilor, perechilor, triunghiurilor
- indica rapid : liderii, exclusii, izolatii
- prin repetare in timp permite surprinderea dinamicii dar si configuratia stabila a grupului
DEZAVANTAJE:
- surprinde structura grupului la un moment dat

- are valoare doar in masura in care se finalizeaza prin reorganizarea grupului conform structurii
informale
SOCIOGRAMA - figura grafica prin care se reda tipul si sensul relatiilor existente intre membrii
grupului
Preferinte unilaterale ( A il prefera pe B)
Preferinte reciproce ( A il prefera pe B si invers)
Respingeri unilaterale
Respingeri reciproce
Tema de seminar :
Formati un grup din 6 persoane si stabiliti o actiune comuna, in cadrul careia trebuie sa va exprimati optiunile
in ceea ce priveste colaborarea (doua alegeri, doua respingeri) dupa modelul anterior. Elaborati
sociomatricea si sociograma pentru grupul constituit si calculati indicele de coeziune
8. MODALITATI DE ORIENTARE SCOLARA SI PROFESIONALA
a. prin continutul materiilor din programa de invatamant, tanarul vine in contact cu omenii de
activitate diverse si isi formeaza o serie de interese de cunoastere, preferinte etc.; disciplinele
scolare contribuie la dezvoltarea cunostintelor, aptitudinilor si capacitatilor individului
b. in orele de dirigentie sau in actiunile distincte de popularizare, se realizeaza o informare cat

mai complexa despre lumea profesiilor: domenii de activitate, forme de calificare in reteaua
scolara si alte forme post-scolare, perspectivele carierei
c. vizite de documentare ale elevilor in diferite intreprinderi si institutii ocazioneaza un contact

direct, intuitiv, cu continutul concret sl profesiilor, despre aspecte specifice unor munci
d. practica in productie este nu numai modalitate de formare a deprinderilor profesionale ci si un

prilej pentru tanar de a-si confrunta reprezentarile despre profesie, aspirartiile si motivatiile cu
realitatea concreta a propriilor performante
e. psihodiagnosticul este o actiune complexa de ghidare a autocunoasterii prin mijloace

specifice psihologiei; sunt evaluate aptitudinile si intreaga personalitate a elevului, potentialul lui
de dezvoltare, de catre psihologi specializati in domeniu si sunt oferite sfaturi si indrumari care
sa-l ajute pe tanar in alegerea sa
f. evaluarea pedagogica (concretizata in fisa psihopedagogica) cuprinde atat aspectele

psihologice susmentionate cat si interpretarea evolutiei scolare si a comportamentului elevului
in ansamblul sau cu scopul de a furniza tanarului si familiei o imagine cat mai completa a
posibilitatilor sale.
INVENTARUL DE PREFERINTE VOCATIONALE (HOLLAND)
Grupeaza profesiile /mediile de munca dupa 6 dimensiuni:

- R - realiste (stiinte exacte)
- I - intelectuale
- A - artistice
- S - sociale
- E - antreprenoriale
- C - conventionale
fiecare profesiune avand 1-3 dimensiuni preponderenta

(ex. vanzatorul este situat in categoria ESC antreprenorial, social, conventional)
Holland considera ca alegerea profesiei este o expresie a personalitatii: fiecare persoana tinde sa-si
aleaga o ocupatie/profesie concordanta cu structura sa de personalitate si in special cu interesele
sale, o profesie in care:
sa-si valorifice aprtitudinile si deprinderile,
sa-si exprime atitudinile si valorile,
sa joace roluri agreabile
sa le ocoleasca pe cele dezagreabile,
sa le ocazioneze reusita profesionala si sociala.
Personalitatile pot fi grupate in functie de domeniile de interes in aceleasi categorii
CHESTIONAR DE INTERESE VOCATIONALE (HOLLAND)
In chestionarul care urmeaza sunt date mai multe activitati. Va trebui sa treci in dreptul fiecaruia dintre acestea, in
casuta cu punct, o cifra care semnifica daca activitatea respectiva iti place, iti displace sau iti este indiferenta,astfel:
2 puncte imi place sa fac asta;
1 punct - imi este indiferent;
0 puncte imi displace
NR. DESCRIEREA COMPORTAMENTULUI 1 2 3 4 5 6

1. Sa repari ceasuri si bijuterii *
2. Sa fii numarator de bani (casier la banca) *
3. Sa intervievezi persoane in legatura cu problemele comunitatii *
4. Sa faci experiente stiintifice *
5. Sa conduci un department administrative *
6. Sa canti pe o scena *
7. Sa repari motoare de automobile *
8. Sa inregistrezi dtele financiare ale unei companii *
9. Sa ajuti persoanele handicapate fizic sa se pregateasca pentru o meserie *
10. Sa folosesti microscopul pentu a studia celulele si bacteriile *
11. Sa cumperi marfa pentru un magazin mare *
12. Sa fii artist *
13. Sa faci mobilier *
14. Sa lucrezi cu masini de calculate si de copiat intr-un birou *
15. Sa fii lucrator social *
16. Sa citesti carti si reviste stiintifice *
17. Sa fii un manager de vanzari *
18. Sa scrii istorii scurte *
19. Sa lucrezi pe o macara *
20. Sa faci rezervari pentru zboruri de avioane, hoteluri, intr-un birou de voiaj *
21. Sa fii professor sau invatator *
22. Sa faci munca de cercetare intr-un laborator fizic *
23. Sa intervievezi muncitorii care au nemultumiri la locul de munca *
24. Sa faci desene animate *
25. Sa fii dulgher *

26. Sa fii expert contabil care stabileste taxele si returnarea acestora *

27. Sa studiezi sociologia, adica modul cum traiesc oamenii impreuna *
28. Sa faci studii stiintifice despre soare, luna, planete, stele *
29. Sa faci bani prin comert sau prin bursa de valori *
30. Sa predai cursuri de muzica in scoli *
31. Sa asamblezi componentele unui echipament stereo *
32. Sa examinezi bugetul unei companii *
33. Sa dai sfaturi oamenilor sariaci privind legislatia *
34. Sa studiezi cauzele bolilor de inima *
35. sa conduci un mare restaurant *
36. Sa scrii un roman *
37. Sa fii electrician *
38. Sa tii evident marfurilor, rechizitelor *
39. Sa ai grija de oamenii bolnavi *
40. Sa utilizezi matematica pentru a rezolva problemele tehnice si stiintifice *
41. Sa te ocupi de poltica administrativa *
42. Sa organizezi/regizezi piese de teatru *
43. Sa conduci un tractor cu remorca *
44. Sa lucrezi cu cifre intr-un birou de afaceri *
45. Sa ajuti persoanele care au iesit din inchisoare sa-si gaseasca un loc de munca *
46. Sa fii medic chirurg *
47. Sa fii vicepresedinte la banca *
48. Sa fii muzician de jazz *
49. Sa refaci, repari, refinisezi mobile *
50. Sa studiezi o companie si sa elaborezi un sistem contabil pentru nevoile sale financiare *
51. Sa-i inveti si sa-i califici pentu o meserie pe adulti *
52. Sa fii biolog maritim *
53. Sa fii juristconsultul unei companii *
54. Sa citesti articole despre muzica si arta *
55. Sa utilizezi si sa repari echipamente de radio *
56. Sa supraveghezi personalul administrativ al unui birou *
57. Sa ajuti oamenii la alegerea unei cariere *
58. Sa examinezi efectul aerului poluat asupra mediului *
59. As ocupi o pozitie de lider *
60. Sa faci designul reclamelor pentu reviste sau televiziune *
61. Sa instalezi sau sa repari un telefon *
62. Sa urmezi un curs de matematica pentru afaceri *
63. Sa supravehezi persoane care au incalcat legea *
64. Sa inventariezi un nou tip de echipament tehnic *
65. Sa fii agent imobiliar *
66. Sa asculti mari muzicieni *
67. Sa lucrezi in constructii *
68. Sa controlezi declaratiile bancilor pentru a descoperi greseli *
69. Sa ajuti la cresterea fondului de caritate (binefaceri) *
70. Sa faci cercetari stiintifice asupra utilizarii energiei solare pentru incalzirea caselor *
71. Sa lucrezi pentu a convinge guvernul sa voteze o lege *
72. Sa scrii o piesa de teatru *
73. Sa montezi dispozitive electrice *
74. Sa folosesti calculatorul pentru a pastra dtele contabile *
75. Sa planifici activitatea altora *
76. Sa lucrezi la realizarea unei inimi artificial *
77. Sa promovezi dezvoltarea unei piete de aprovizioanare a populatiei *
78. Sa compui sau sa faci aranjamente muzicale *
79. Sa construiesti etajere pentru carti *
80. Sa urmezi un curs pentru contabilitate *
81 Sa dai primul ajutor *
82 Sa fii asistent medical de laborator *
83 Sa faci o afacere , sa faci comert *
84 Sa dirijezi o orchestra simfonica *
85 S construiesti case ca atreprenor de cladiri *

86 Sa utilizezi tastatura unui calculator pentru a introduce informatii *

87 Sa lucrezi in calitate de consilier familial *
88 Sa urmezi un curs de biologie la scoala sau la universitate *
89 Sa fi legiuitorul care sa medieze disputele dintre sindicate si patroni *
90 Sa scrii reportaje pentru reviste *
91 Sa confectionezi animale din lemn *
92 Sa fii functionarul care pastreaza datele privitoare la castigul lucratorilor *
93 Sa ajuti copii cu tulburari mentale *
94 Sa cercetezi , sa cauti un remediu contra cancerului *
95 Sa fii judecator *
96 Sa pictezi animale sau peisaje *
97 Sa lucrezi ca paznic *
98 Sa operezi intr-un registru de incasari *
99 Sa inveti si sa ajuti oamenii din tarile in curs de dezvoltare *
100 Sa conduci studii stiintifice privind controlul bolilor plantelor *
101 Sa recrutezi si sa angajezi oamenii pentru o companie mare *
102 Sa scrii scenariu de televiziune *
103 Sa conduci un autobuz *
104 Sa fii receptioner al unui hotel *
105 Sa studiezi psihologia *
106 Sa fii medic care ajuta la prevenirea bolilor *
107 sa calatoresti prin tara pentru a vinde produsele companiei *
108 Sa faci scenografia pentru piese de teatru *
109 sa repair lucrurile din jurul casei *
110 sa fii functionar administrativ *
111 sa coordonezi sis a conduci programul sportive pe un teren de sport *
112 sa faci studii stiintifice despre natura *
113 sa organizezi si sa coordonezi afaceri *
114 sa aranjezi muzica de fond pentru un film *
115 sa repari mecanisme *
116 sa operezi cu cifre pe un echipament cu procesare (computer) *
117 sa conduci discutiile de grup pentru copiii delicventi *
118 sa ajuti cercetatorii stiintifici in laboratoarele lor experimentale *
119 sa fii manager de productie *
120 sa faci recenzia unei carti ca un critic literar *
TOTAL
Tipuri de personalitate in functie de interesele profesionale
TIPUL DE PERSONALITATE INTERESE DOMENII OCUPATIONALE
REALIST Forta fizica, coordonare motrica, miscare, Topograf, mecanic, activitati fizice in aer liber,
(motor) agresivitate, concret mestesuguri manule
INTELECTUAL Intelegere, explicare, studiu, rezolvarea de Domenii stiintifice (chimist, fizician, biolog,
(lingvistic) probleme informatica)
ARTISTIC Activitati nestructurate care solicita Muzica, limbi straine, arte plastice, literatura,
(estetic, creativ) creativitate si expresie personala publicitate, decoratiuni interioare, fotografie,
(indirecta) televiziune
SOCIAL Relationare cu ceilalti, a explica altora Profesor, psiholog, terapeut, asistent social,
(a preda), a ajuta, a comunica purtator de cuvant, reporter
INTREPRINZATOR Vanzare / cumparare, negociere, Vanzator, agent de vanzari, manager, mic

organizarea activitatii altora, initiativa, intreprinzator, lider

coordonare si conducere
CONFORMIST Executie, ordonare, finalizare, conservare, Contabil, secretara, functionar, administrator,

loialitate bibliotecar, arhivist
III. STUDIUL DE CAZ
Definitia metodei
Studiul de caz este centrat pe un fenomen contemporan, care poate fi investigat pe viu cu mijloace concrete.
Desigur, nu lipseste din analiza de caz un fragment de istoric a fenomenului, reconstituit pe baza de documente,
materiale de arhiva si relatari personale, dar acestea constituie doar un traseu limitat al evenimentului/individului.
Studiul de caz este una dintre metodele de a realiza o cercetare in domeniul stiintelor sociale. Alte metode de
cercetare in domeniul stiintelor sociale: experimentul, chestionarul, istoricul si analiza informatiilor obtinute.Studiul
de caz este o analiza amanuntita a unei persoane sau a unui grup, in mod special ca model al unui fenomen
medical, pishologic sau social. Din punct de vedere managerial, studiul de caz este o analiza detaliata si intensiva
a unei entitati sau a unei structuri componenta a unei entitati, realizata in vederea determinarii factorilor care stau
la baza succesului sau a insuccesului sau. Un studiu de caz demonstreaza, modul in care problema a fost
identificata, care dintre solutii a fost aleasa si evidentiaza rezultatul final, pentru un domeniu anume. Ca forma si
continut, un studiu de caz se imparte in 3 mari sectiuni, denumite in functie subiect si de domeniul de activitate:
Provocare / problema / ipoteza ; Abordare / solutie / implementare; Beneficiu / rezultat / finalizare
STUDIU DE CAZ
1. date despre subiect (individ) (nume/initiale, varsta /data nastere, clasa/an de studii, provenienta:
localitate, scoala etc)
2. prezentarea subiectului (descriere pe scurt a individului si a persoanelor semnificative din anturaj/familie,
prezentare pe scurt dar fara sa eludam detaliile relevante )
3. carentele educative ale subiectului (referire la aspectele negative observate/sesizate ale
comportamentului in mediu social, scolar, familial; se scot in evidenta spectele asupra carora vrem /trebuie
sa actionam/actioneze)
4. ipoteze si obiective (de la ce plecam ca supozitie, si ce urmarim sa obtinem. Care este situatia actuala ,
cum dorim sa fie situatia in final?!)
5. plan de lucru (plan de interventie)(ce, cum, cine, cand, unde ?! )
6. ipoteze alternative (in caz ca planul a sau aspecte ale lui dau gres sau nu pot fi aplicate , care vor fi
variantele ajutatoare planul b ) ex. Imi propun ca profesor al elevului , sa vorbesc cu parintii lui despre
problema ivita . dar parintii nu raspund solicitarii mele de dialog , refuza , evita ce fac in aceasta
situatie ?! ce alta varianta de lucru pot aborda ?)
7. rezultate obtinute (dupa interventie)

8. concluzii
9. recomandari (pt subiect, pentru familie, scoala)
Exemplificare :
SUBIECTUL: P.V., 7 ani, clasa I
PREZENTAREA CAZULUI : - Inadaptarea colar

- elevul nregistreaz rezultate slabe la nvtur, atingnd cu greu standardele minimale de performan;
- lipsa de respect fa de mama, dezinteres fa de activitatea colar, nervozitate, agitaie, tulburri de
comportament.
ISTORICUL EVOLUIEI PROBLEMEI

Datorit faptului c tata este plecat n Italia el rmnnd n grija mamei, aceasta avnd grave probleme cu
alcoolul, acesta a profitat de lipsa de interes a acesteia pentru evoluia sa colar i ca urmare au nceput s se
manifeste tulburri de comportament i de nvtur.
DESCOPERIREA CAUZELOR GENERATOARE:

V. este tot timpul deprimat, nu are prieteni i nu socializeaz cu elevii din clas; are numeroase absene
nemotivate.
Comportamentul:
- nu vorbete n clas dect atunci cnd i se adreseaz n mod direct o ntrebare;
- rspunde ezitant, cu o voce nesigur, abia auzit, se nroete la fa i evit s priveasc n ochi nvtoarea
cnd i se cere s rspund oral n faa colegilor;
- cnd trebuie s lucreze individual n clas nu-i termin niciodat activitatea, nu rmne linitit i i deranjeaz
colegii;
- V. are capaciti intelectuale de nivel mediu;
- are puini prieteni i ncepe foarte rar o conversaie;
- rmne singur n timpul recreaiilor, ceilali l ocolesc, pentru c are de multe ori, un comportament violent;
- V. spune c, acas nimeni nu-l bruscheaz, dac este linitit.
Dialog cu elevul:
V. pare la prima vedere un biat linitit care evit s vorbeasc.
El declar c acas face numai ceea ce vrea el. Dac mamei lui nu-i place ce face el la un moment dat, el
se supar, iar ea l las n pace.
Cnd trebuie s rspund cu voce tare n clas, mi-e team c vor rde ceilali copii de mine dac voi
grei. Dac cineva i zice ceva, imediat, n pauz, sare la btaie, devine violent.
Dialog cu mama:
- V. este un alt copil acas;
- mama ne spune c i este greu de cnd a plecat tatl in Italia, c lui V i este dor de tatl lui, c biatul i simte
lipsa. De la plecarea tatlui are din ce n ce mai multe probleme cu ceilali i de multe ori refuz s mearg la
coal, dac nu vorbete cu tatl su la telefon, dimineaa, nainte de a pleca;
- are un comportament ostil i agresiv fa de sora lui. Vorbete urt, de multe ori sare la btaie, dac sora lui i
atrage atenia c nu vorbete frumos;

- mama nu-l pedepsete, pentru ceea ce face, considernd c va veni timpul cnd V. i va da seama c greete
i nu va mai fi violent, iar cnd tata se va ntoarce, totul va intra n normal.
ANALIZA DATELOR I STABILIREA IPOTEZELOR

Inadaptarea lui V. la coal este atat expresia certitudinii c el nu este capabil s reueasc, ct i expresia
adevrului conform cruia Cine sunt ei s rd de mine?
Problemele copilului n legtur cu terminarea activitilor la coal pun n lumin problema de motricitate fin i
de motivaie
Dac va avea un numr mai mare de probe orale i va fi ncurajat s le rezolve n timp util, el constata c va reui
n ciuda problemelor sale motorii.
Cu toate acestea exist o contradicie ntre comportamentul biatului de acas (nchis n sine i ostil) i de la
coal (agresiv i ostil) aceste comportamente i permit s stpneasc ambele situaii.
CREAREA UNUI PROGRAM DE SCHIMBARE:
Fixarea obiectivelor
Obiective pe termen lung
1. V. va frecventa regulat toate orele.
2. La coal va lua parte la discuiile structurate i nestructurate cu toi colegii.
3. Activitile scrise vor fi terminate n timp util.
Obiective pe termen scurt
1. Va fi implicat n a-i spune prerea la toate discuiile din clas alturi de colegii si.
2. I se vor da sarcini precise, fiind implicat n diverse aciuni, pentru a fi resposbilizat.
Metode i strategii
Conceperea i punerea n practic a unor metode coerente de lucru cu el.
O strns legtur cu familia, astfel nct prezena sa la coal s fie de aproape 100%.
Ajutarea lui V. de a depi teama de a participa la ore, spunndu-i prerea n faa colegilor si, printr-un sistem
de sprijin i ncurajare din partea nvtoarei.
Mai puin exigen din partea nvtoarei n materie de teme scrise.
I se va da ocazia s-i mreasac ncrederea n sine i s-i mbunteasc aptitudinile n situaiile n care
interacioneaz cu grupul de elevi (clasa), prin responsabilizarea sa n competiii, cocursuri.
Se va cere ajutorul condilierului scolar, data fiind natura cronica a problemelor lui V.
APLICAREA PROGRAMULUI DE SCHIMBARE:
n timpul unei ntlniri la care au participat mama nvtoarea, directorul colii, V. a acceptat s ncerce s
ating obiectivele pe termen scurt.
Responsabiliti
I se cere lui V. s rspund zilnic de creta i buretele pentru tabl, de curenia clasei, explicndu-i ct de
important este sarcina sa. Va lucra o dat pe saptaman cu consilierul colii.
Participarea n clas - nvtoarea l va ajuta n fiecare zi s gseasc rspunsul unei ntrebri care va fi pus
n ziua urmtoare. Acest fapt are ca scop mrirea participrii lui n clas, micorndu-i teama de a rspunde n
faa colegilor.
Rolul jucat de nvtoare va scdea n funcie de progresul nregistrat de elev, astfel nct s-i permit s
participe sau s rspund spontan la discuiile din clas.
Participarea lui V. la discuiile din clas nu va lasa loc unei intensificri speciale. Biatul va fi contient c
rspunsurile corecte date n faa colegilor sunt de fapt o recompens Ceilali vor vedea c nu sunt aa de ru.
Teme scrise:
Se va reduce numrul notielor pe care trebuie s le ia n clas.
Se va face o evaluare oral a materiei, dup fiecare unitate de nvare, inaintea unei evaluri sumative.
Aptitudini sociale
n timpul activitilor de grup, V. va avea ca sarcin s dirijeze sau s coordoneze planul de aciune dup o
consultare cu nvtoarea care trebuie s spun ce s spun i ce s fac n rolul respectiv.
edinte de consiliere
O dat pe sptmn vor avea loc edine de consiliere n cabinetul colar.
O dat pe lun va participa mama lui V.
EVALUAREA PROGRAMULUI DE SCHIMBARE

La interval de dou sptmni, apoi la o lun de la prima ntlnire au avut loc edine cu V., mama i
consilierul colar.
Obiectivele pe termen scurt au fost realizate i se observ progrese rapide n relaiile spontane i convenabile lui
V. cu alte persoane.
Nu mai absenteaz de la ore, dar este bine s fie supravegheat n continuare pe aceast tem.
Numrul mrit de activiti scrise pare s fi mrit puin cte puin sigurana bitului. Spre exemplu,dup perioada
de dou sptmni a obiectivului pe termen scurt, elevul a nceput s participe n clas din ce n ce mai mult, fiind
din ce n ce mai activ.
Atunci cnd a nceput s participe spontan, el a ncercat s afle pn unde putea merge (ntrzia, ddea
rspunsuri nepotrivite, vorbea nentrebat, vorbea n timpul orei cu ali colegi, deranjnd ora i se purta la fel ca
nainte). Dialogul lui V. cu consilierul colar i cu doamna nvtoare au artat c acest comportament reflect
sigurana crescut a copilului i ncrederea sa n relaiile cu ceilali.
REZOLVAREA PROBLEMEI
nvtoarea a hotrt ca acest comportament s fie considerat pozitiv i s aib o atitudine ct mai flexibil.
La sfritul primei luni, acest comportament nu ridicase probleme deosebite n clas.
Randamentul lui V. la nvtur a crescut, dar s-a impus i n continuare ajutorul doamnei nvtoare, prin
program de lucru suplimentar printr-o edin de o or pe sptamn n afara orelor de clas.
Mama continu s ntmpine dificulti n impunerea unor limite acas, dei recunoate c V. depune mai mult
efort pentru a colabora.
CONCLUZII
Teama pe care o manifest V. de a nu se face de rs n faa colegilor, dorina lui de a epata prin comportamentul
agresiv att verbal ct i fizic se datoreaz lipsei de comunicare att cu mama ct i cu tatl. i este team s-i
fac prieteni, s se ataeze emoional de o alt persoan i de aici dificultatea lui de a relaiona cu colegii.
Comportamentul su agresiv, fa de sora lui, fa de mama este datorat lipsei unei persoane de sex masculin din
cas, respectiv tatl, n care copilul are mare ncredere. Momentan, el se simte abandonat de tata.
n continuare i consilierul colar, i doamna nvtoare vor aplica tehnici experimentale pentru a ameliora starea
de team i de inadaptare colar pentru V.

Tema de seminar (PIESA DE PORTOFOLIU NR. 6):

STUDIU DE CAZ - prezentati un studiu de caz real al unui elev definit ca elev problema in clasa/scoala de care
apartine si prezentati un plan de lucru pentru rezolvarea cazului (ipoteze, obiective, rezultate preconizate,
concluzii/ recomandari
IV. FISA PSIHO-PEDAGOGIC SI VALOAREA EI IN PROCESUL INSTRUCTIV-EDUCATIV
Se atribuie denumirea de fis acelui instrument de lucru care serveste organizrii si prezentrii informatiilor
referitoare la o persoan, privit n totalitatea sa, sau mai frecvent la anumite aspecte ale acesteia. Printr-o bun
organizare a informatiei, fisa prezint un avantaj deosebit pentru cunoastere si in acelasi timp ndeplineste un rol
de directionare a activittii de cunoastere a persoanei. Alturi de notiunea de fis se foloseste si notiunea de
diagnostic pedagogic, care se poate defini ca fiind forme de organizare a activittii de cunoastere a elevului,
destinat necesittilor actiunii pedagogice, adic obiectivelor de formare a personalittii copilului, sub multitudinea
aspectelor sale: dezvoltarea fizic, dezvoltarea psihic, fond informational, integrarea social. Fisa destinat
studiului individualittii elevului privit in interdependenta factorilor n care se integreaz poate fi definit ca un
document cu valente practice care permite desfsurarea unei actiuni programate, n scopul desvrsirii
personalittii elevului prin intermediul procesului de invtmnt. Eficienta nu trebuie cutat n valoarea analizei
psihologice sau pedagogice efectuate, ci n rolul ei de factor dinamizant al procesului de nvtmnt.
5. Caracteristicile fisei psiho-pedagogice
Alctuirea fisei se sprijin pe cteva principii, dintre care mentionm: considerarea unitar a personalittii copilului,
cercetarea variabileleor de personalitate n interdependenta lor, distingerea caracterisiticilor dominante de
personalitate, de mediu si de educatie, abandonarea unui punct d vedere dinamic si functional in explicare
aprocesului de formare a elevului. Aceste principii, precum si metodele de studiere a trsturilor de personalitate
ale elevilor au impus unele caracterisitici fisei psiho-pedagogice:
-caracteristica de fis de concluzii, deoarece contine rezultatele prelucrii informatiei, realizeaz cunoasterea
prin trierea si ordonarea datelor, exprim generalul si caracterisiticul din fapte;
-caracterul sintetic, priveste copilul multilateral: fiziologic, psihologic, pedagogic si social,
-evidentiaz elementul caracteristic: scoate n relief ceea ce este diferentiat de ceea ce este comun, ceea ce
este permanent de ceea ce este accidental, explic persoana prin dominantele sale psihologice, pedagogice,
sociologice.
-permite o prezentare dinamic, contine date din analiza procesului de adaptare, integrare, familie, scoal,
societate, urmreste copilul in procesul de formare, sesiznd modul de cristalizare a anumitor trsturi, explic
structura psihologic prin interelatia dintre dominante si realizarea copilului, prin factorii care intervin ( de
sntate, de mediu, de scolaritate).
-are un caracter directional: permite o actiune programat nn formarea copilului, contine indicatii asupra
directiilor de interventie prin procesul instructiv, educativ ct si datele referitoare la orientarea scolar si
profesional;
-are un caracter explicativ; este rezultatul actiunii de ntelegere a copilului, contine motivatii pentru anumite
situatii sau conduite;
-are un caracter de continuitate: oglindeste permanent situatia copilului, urmreste elevul in toate etapele de
nvtmnt, se definitiveaz pe parcurs.-are un caracter de accesibilitate, poate fi completat si utilizat de orice
cadru didactic;

-prezint usurint n parcurgere: contine numai informatii utile, evidentiaz elementele caracterisitice, prezint
o anumit sistematizare a datelor.
-constituie un document secret, comunicarea datelor se face cu grija de a nu crea elevilor conditii de
stres.
ntocmirea fisei de caracterizare psiho-pedagogic. O privire de ansamblu asupra capitolelor fisei ne ofer
posibilitatea de orientare asupra tematicii de investigatie a individualittii elevului:
I.Date personale:
1.Date despre starea civil
2. Scolile frecventate de elev si localittile in care a avut domiciliul
II.Date asupra strii de sntate

1. accidente ereditare si conditii de mediu nocive,
2. antecedente personale, defecte fizice, deficiente senzoriale.
3. starea general a snttii; 4. mentiuni medicale cu important pentru procesul de nvtmnt
III.Date asupra mediului familial

1. Familia (tabel sintetic)
2. Caracterisiticile vietii de familie
3. Gradul de integrare a elevului in familie
4. Atentie acordat formrii copilului
5. Influente extrafamiliale
6. Actiuni de colaborare a scolii cu familia
IV. Date asupra scolarittii

1.Situatia scolar (tabel sintetic)
2. Gradul de integrare a elevului n scoal
3. Locul si rolul n organizatia de tineret
4. Succese deosebite n competitii
5. Activitate n cercurile de elevi
6. Preocupri n afara scolii
7. Factorii explicativi ai reusitei sau nereusitei scolare
8. Recomandri pentru ameliorarea nivelului de pregtire si educatie
V. Date asupra structurii psihologice

1. Caracteristicile proceselor intelectuale
2. Afectivitate, temperament, caracter
3. Aptitudini, interese
4. Aspecte n care este necesar s se intervin
VI. Aprecieri sintetice

1. Biogram (prin aprecieri n raport cu totalitea elevilor)
2. Profil psihopedagogic
VII. Date referitoare la orientarea scolar si profesional

1.Aspiratiile elevului
2. Dorintele printilor
3. Aprecierea profesorului diriginte
4. Actiuni formative directionale

Tema seminar (PIESA DE PORTOFOLIU NR. 7):

Completati fisa psihopedagogica (anexata) pentru o cunostinta aflata in sitemul de invatamanta (gimnazial sau
liceal)
Liceul / Scoala
Localitatea..
Judetul.
FISA PSIHOPEDAGOGICA
I. DATE PERSONALE
1. Numele si prenumele elevului

2. Nascut in anul..luna.ziualocalitatea..
3. Domiciliul .str..nr.
4. este in aceasta scoala din anul (clasa..)
5. s-a transferat de la scoala localitatea..in anul
din motivele ..
6. a absolvit clasele anterioare dupa cum urmeaza :
clasa In anul La scoala Media generala Obs.date, situatii deosebite

la absolvire (gazda, camin, naveta)
7. aprecierea generala asupra elevului din partea scolii de la care s-a transferat sau a dirigintelui clasei
anterioare (daca nu este transferat)

II DATE DESPRE SITUATIA FAMILIALA

8. Parintii
numele varsta profesia Locul de munca
Tatal
Mama
9. Tipul de familie>
Familie obisnuita
Parinti vitregi: mama vitrega tata vitreg ambii parinti vitregi
Alte situatii: familie monoparentala parinti divortati

mama decedata tatal decedat ambii parinti decedati

copil infiat
10. Situatia fratilor

Numar de frati mai mari ..numar de frati mai mici
Sora/frate Anul nasterii Pregatirea scolara Observatii
(resurse materiale, influente
11. alti membrii ai familiei care locuiesc cu copilul

(daca aceste personae au o influenta pozitiva sau negative asupra copilului)

..
12. atmosfera si climatul educativ din familie
a. relatii dintre parinti
.
b. relatia dintre parinti si copil.
.
c. atitudinea parintilor fata de problemele de educatie ale copilului
...............
13. conditiile de viata si de munca ale elevului (camera personala, biblioteca, program sistematic
organizat, studiul particular al limbilor straine, conditii igienico-sanitare)

..
14. influente extrafamiliale (prieteni, anturaj)

III REZULTATELE ACTIVITATII ELEVULUI
15. Situatia scolara
clasa Media anuala Media la clasificare Discipline Discipline cu
purtare preferate rezultate slabe
16. concursuri si cercuri scolare si extrascolare

clasa Concurs/cerc rezultate Alte activitati
17. Activitati preferate in timpul liber si influenta lor asupra elevului

Lectura (domeniul) Matematica Fizica-chimie Lucrul la calculator
Arte plastice Sport Colectii (ce fel?) Tehnica Muzica (ce fel?)
Altele .
18. Factorii explicative ai reusitei sau nereusitei scolare

(capacitate, interes, conditii de studio, starea de sanatate, rezistenta la efort)

IV CARACTERIZAREA ELEVULUI
19. NIVEL DE INTELIGENTA
Foarte bun bun mediocru slab
20. SPIRIT DE OBSERVATIE

Foarte bun bun mediocru slab
21. ATENTIE
Foarte buna mediocra slaba
22. RITMUL ACTIVITATII

Rapid destul de mobil incetinit lent
23. INCREDERE IN FORTELE PROPRII

Increzator destul de increzator mai putin increzator lipsit de incredere
24. INDEPENDENTA
independent manifesta uneori independenta mai mult sablonar dependent
25. ECHILIBRUL EMOTIONAL

calm controlat emotive agitat
26. FIRE
comunicativ foarte sociabil putin sociabil
27. TEMPERAMENT
coleric sangvinic flegmatic melancolic
28. LIMBAJ
vocabular bogat exprimare frumoasa exprimare usoara/corecta
cocabular si redare greoaie vocabular redus, exprimare incomplete
29. alte trasaturi pozitive

.....................................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................
30. alte trasaturi negative

.....................................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................
31 interese profesionale si aptitudini speciale

.....................................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................
32. aprecieri de ansamblu

.....................................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................
33. recomandari pentru scoala si familie

.....................................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................
34. orientare scolara si profesionala
GIMNAZIU LICEU
aspiratiile elevului a)........................................................ a) .............................................................
dorintele parintilor b)....................................................... b) ..............................................................
recomandarea scolii c).................................................... .. c).............................................................
Fisa completata de :
Numele studentului ..
Facultatea ..
Specializarea
Grupa .


Caiet Seminar

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet Seminar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PSIHOLOGIE EDUCATIONALA - SEMINAR - LECT.DR.

2. PROTOCOLUL DE OBSERVATIE - Alegeti un prieten sau o persoana apropiata ca subiect al

4. ANAMNEZA - respectand modelul 2 al Fisei de anamneze psihologica, completati-o pentru un subiect

5. TEMPERAMENTUL - Ghid de temperament (Belov) dupa ce aplicati testul, pe un subiect, elaborati o

7. FISA PSIHOPEDAGOGICA - Completati fisa psihopedagogica (anexata) pentru o cunostinta aflata in

material adaptat pentru seminar de lect.univ. dr. BELDIANU IOLANDA , 1

METODE DE CUNOASTERE A ELEVILOR

Prioritatile de cunoastere a elevilor:

Orientarea si ghidarea vocationala trebuie regandita ca o tatonare si o potentare pe termen lung,

Dificultatile de cunoastere a elevilor:

material adaptat pentru seminar de lect.univ. dr. BELDIANU IOLANDA , 2

Tema seminar (PIESE DE PORTOFOLIU NR. 1 ) :

10. EU SUNT .........................................

11. EU SUNT .........................................

12. EU SUNT .........................................

13. EU SUNT .........................................

14. EU SUNT .........................................

15. EU SUNT .........................................

16. EU SUNT .........................................

17. EU SUNT .........................................

18. EU SUNT .........................................

19. EU SUNT .........................................

20. EU SUNT .........................................

material adaptat pentru seminar de lect.univ. dr. BELDIANU IOLANDA , 3

I. METODE CALITATIVE DE CUNOASTERE

Metoda de cercetare care consta in urmarirea intentionata si inregistrarea sistematica a

Conditiile bunei observatii:

Tema de seminar (PIESA DE PORTOFOLIU NR. 2):

material adaptat pentru seminar de lect.univ. dr. BELDIANU IOLANDA , 4

Activitatea observata .......................................

1. Atitudinea generala fata de sarcina de lucru

2. Capacitatea de adaptare la situatii noi

3. Maniera de raportare la probe

a) progresiv, autodepasire,ambitie , competitivitate :

material adaptat pentru seminar de lect.univ. dr. BELDIANU IOLANDA , 5

c) lent (la inceput) constant (la sfarsit )

6. Atitudinea fata de eroare (autocontrol, autodepasire)

Se va asocia cu ritmul de lucru indicand structura temperamentala

material adaptat pentru seminar de lect.univ. dr. BELDIANU IOLANDA , 6

Convorbirea este o discutie desfasurata intre profesor si elevul/elevii investigat(i) cu scopul de a

avantaj : acces la subiectivitatea elevului (faa nevazuta)

Alte tipuri de convorbire:

Tema de semina (PIESA DE PORTOFOLIU NR. 3):

GHID DE INTERVIU (model)

Lista cu potentiale intrebari pe care le voi adresa tanarului:

1.Cat de des mergi la petreceri?

material adaptat pentru seminar de lect.univ. dr. BELDIANU IOLANDA , 8

3. METODA BIOGRAFICA SI ANAMNEZA

- Termen preluat din medicina,

- este un interviu dirijat asupra trecutului celuilalt in legatura cu:

- utilizata in literatura, metoda biografica este decriptiva si evenimentiala

- in educatie, biografia se integreaza in orele de consiliere ca o pedagogie a faptelor exemplare

Tema de seminar (PIESA DE PORTOFOLIU NR. 4 ):

material adaptat pentru seminar de lect.univ. dr. BELDIANU IOLANDA , 9

1. date obiective (de identificare):

2. date privitoare la mediul familial

3. date privind sanatatea :

4. situatia familiala (daca exte cazul)

5. date referitoare la perioada scolaritatii

6. integrarea in mediul social

8 referitoir la timpul liber: preocupari, hobby-uri

9.. date obtinute din observatie directa in timpul derularii interviului

* doar pentru studentii de la EFS

Fi de anamnez psihologica (modelul 2 )

Nume: _______ Prenume: _ Varsta (ani):_ Data examinarii:_____________