Caiet Seminar

PSIHOLOGIE EDUCATIONALA - CAIET DE SEMINAR - LECTOR DR.
BELDIANU IOLANDA
CAIET DE SEMINAR
PSIHOLOGIA
EDUCATIONALA
(PORTOFOLIU)
Nume si prenume student …………………………………………………………..
Facultatea ……………………………………………………………………………….
Specializarea ………………………………………………………………………….
Anul universitar …………………………
Portofoliu seminar
PSIHOLOGIE EDUCATIONALA
material adaptat pentru seminar de lect. dr. BELDIANU IOLANDA , 1

dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2011 – editura UNITBV
PSIHOLOGIE EDUCATIONALA - CAIET DE SEMINAR - LECTOR DR.BELDIANU IOLANDA
Piese de portofoliu:
1. AUTOCUNOASTEREA - „CINE SUNT EU?”

a. instructaj : scrieti 20 de propozitii care incep cu „EU SUNT....”si se continua cu o caracteristica
personala care va defineste
b. cerinta: identificati categoriile de caracteristici: fizice, psihice, sociale, filosofia de viata si
specificati numarul celor pozitive /negative. Identificati o caracteristica pe care doriti sa o
schimbati, raspunzand la trei inrtebari: daca TREBUIE, daca VRETI, daca PUTETI sa faceti
schimbarea
2. PROTOCOLUL DE OBSERVATIE - Alegeti un prieten sau o persoana apropiata ca „subiect” al

observatiei dv. Fara sa interveniti in context, observati persoana respectiva intr-o situatie in care i s-a
trasat o sarcina de lucru (ex. sa efectueze un desen, sa elaboreze un program, sa faca ordine la locul de
munca/camera etc.). Pe baza acestui episod, completati protocolul de observatie care sa surprinda
atitudinea manifestata de subiect in executarea sarcinii, atat in ceea ce priveste comoportamentul non-
verbal, cat cel verbal insotite de semnificatia relevanta (recomandare: folositi tabelul analizei
comportamentale (1) si (2) din anexa
3. CONVORBIREA - Elaborati un scurt ghid de interviu (convorbire) pe care sa-l puteti aplica intr-o
situatie in care parintele unui elev, va solicita ajutorul, intrucat banuieste ca baiatul sau este consumator
de droguri (sau orice alta problema a adolescentei), problema care il ingrijoreaza, dar pentru care nu este
capabil sa gaseasca singur o solutie. Dialogul trebuie sa se desfasoare intre dv. in calitate de diriginte si
elevul suspectat. Formulati 5 -10 intrebari relevante, astfel incat sa determinati colaborarea elevului si
aflarea cat mai multor informatii cu privire la situatia concreta.
4. ANAMNEZA - respectand modelul 2 al Fisei de anamneze psihologica, completati-o pentru un subiect

ales din anturajul dv incercand sa fiti cat mai precis in consemnarea informatiilor colectate din diverse
surse.
5. TEMPERAMENTUL - Ghid de temperament (Belov) – dupa ce aplicati testul, pe un subiect, elaborati o

profilul temperamental al subiectului testat, cu accent pe temperamentului dominant si cel secundar
(unde este cazul)
6. STUDIU DE CAZ - prezentati un studiu de caz real al unui elev definit ca “elev problema” in clasa/scoala
de care apartine si prezentati un plan de lucru pentru rezolvarea cazului (ipoteze, obiective, rezultate
preconizate, concluzii/ recomandari )
7. FISA PSIHOPEDAGOGICA - Completati fisa psihopedagogica (anexata) pentru o cunostinta aflata in

sistemul de invatamanta (gimnazial sau liceal)
Punctajul de portofoliu reprezinta 4 puncte din nota finala (examen+portofoliu) si este compus din:
- 7 piese x 0,5 p = 3,5 ( o piesa din portofoliu elaborata corect si complet va fi cotata cu 0,5 puncte)
- 0,5 pct pt. prezenta/activism (minim 10 din 14 saptamani) si prezentarea conform cerintelor.
Portofoliile se vor preda/ prezenta in cadrul seminarului din prima saptamana de dupa vacanta de iarna.
Pentru evaluare se vor prezenta doar cele 7 piese /teme de portofoliu, intr-un dosar cu sina (plastic, carton
etc) avand un cuprins, paginile numerotate si pe coperta caruia se vor mentiona citet, urmatoarele date:
 PORTOFOLIU - PSIHOLOGIE EDUCATIONALA
 NUMELE / PRENUMELE STUDENTULUI
 FACULTATEA / ANUL / GRUPA
 Titlul didactic - Numele / prenumele titularului de curs si/sau a seminaristului
METODEDEPrima CUNOASTERE A ELEVILOR
pagina: CUPRINSUL PORTOFOLIULULUI
METODE DE CUNOASTERE A ELEVILOR

Nevoia cunoasterii detaliate a elevilor de catre profesori, pleaca din conditia profesiunii sale care presupune
elaborarea unui sistem si metode de cunoastere proprii, prin care datele de diagnostic, obtinute in situatia de
invatare sa permita prognosticul si proiectarea celor mai potrivite stratergii didactice in raport cu fiecare
individualitate implicata in procesul de formare. Probleme intampinate de profesor sunt:
- cum poate sa dobandeasca cunostinte valide in legatura cu fiecare elev
- de ce metod, cunostinte, calitati are nevoie pentru aceasta
- ce utilitate sa dea datelor obtinute pentru ca ele sa contribuie la decizii educationale
Prioritatile de cunoastere a elevilor:
 Depistarea nivelului actual al clasei si al fiecarui elev in parte, la inceput de an sau de ciclu, pentru a
trasa linia de baza prin care incearca sa armonizeze obiectivele programei cu datele reale si nivelul de
cunoastere atins de elevi
 Identificarea dificultatilor de invatare particularizate la fiecare elev, prin depistarea tipurilor de sarcini,
operatii pe care un elev nu le stapaneste si din care cauza nu poate progresa (porneste de la conceptia ierarhica
asupra procesului invatarii prin care sarcinile actuale sunt coroborate cu cele anterioare – „diagrama instruirii”
 Esecurile scolare simple si multiple sunt in egala masura esecuri individuale si colective, amenintarea
cu iesirea din sistem sau cu o evolutie trenanta necesita o interventie urgenta, de adancime si pluridisciplinara.
 Integrarea copiilor cu deficiente in invatamantul de masa impune crearea unor oferte pedagogice
diferentiate (obiective, stil, metode, strategii)
 Copilul cu carente mari de mediu, la care balansul invatarii scolare cu cel de acasa nu se mai poate
realiza din cauza nonimplicarii familiei. Scoala poate gasi modalitati de compensare a unor asemenea situatii, fie
prin implicare personala , fie prin potentarea invatarii sociale.
 Starile de criza care marcheaza pe durate variabile componenta afectiva (divortul parintilor, familii
monoparentale, decesul parintilor, accidente, graviditate, boli etc.) creaza probleme care depasesc cu mult
perspectiva clasica asupra scolii (nu transmite doar cunostinte, ci formeaza deprinderi. Cand familia lipseste ca
partener, scoala trebuie sa devina un substitut al acesteia, profesorul devine si mentor si suport afectiv pentru
copilul aflat in dificultate
 Stimularea nevoilor de crestere si autorealizare este posibila prin plasarea timpurie a elevilor in
activitati instructive care sa faciliteze progresul personal; informatiile si deprinderile formate sunt particularizate in
functie de epoca istorica traversata dar si de ecuatia interna a fiecaruia (aptitudini, aspiratii, interese)
 Orientarea si ghidarea vocationala trebuie regandita ca o tatonare si o potentare pe termen lung,

interdisciplinara, in vederea devenirii lumii dincolo de portile scolii.
Dificultatile de cunoastere a elevilor:
 DIFICULTATI SUBIECTIVE
 Cliseele pedagogice rezultat al comoditatii in evaluare si preluarea opiniilor prefabricate;
 folosirea constructelor polare, reducand spectrul de nuante al aprecierii la categorii simpliste;
 raportarea informatiilor la propria disciplina predata (optica profesionala ingusta);
 eludarea aspectelor de personalitate (anxietate, emotivitate, nivel de expectante, aspiratii, sentiment
de sine, universul familiei, lumea interna)
 DIFICULTATI OBIECTIVE
 Prezenta simultana a unui numar mare de elevi in campul perceptiv
 Scoala reduce mult repertoriul situatiilor semnificative
 Necesitatea de a completa tabloul cu informatii extrascolare
 obiectivitate este influentata de: rutina, varsta inaintata, contactului afectiv cu lumea tanara
Tema seminar (PIESE DE PORTOFOLIU NR. 1 ) :

Autocunoasterea „CINE SUNT EU?” – scrieti 20 de propozitii care incep cu „EU SUNT....”si continua cu o
caracteristica personala care va defineste. identificati categoriile de caracteristici: fizice, psihice, sociale, filosofia
de viata si specificati numarul celor pozitive /negative. Identificati o caracteristica pe care doriti sa o schimbati,
raspunzand la trei inrtebari filtru: daca TREBUIE, daca VRETI, daca PUTETI sa faceti schimbarea
1. EU SUNT .........................................
2. EU SUNT .........................................
3. EU SUNT .........................................
4. EU SUNT .........................................
5. EU SUNT .........................................
6. EU SUNT .........................................
7. EU SUNT .........................................
8. EU SUNT .........................................
9. EU SUNT .........................................
10. EU SUNT .........................................
11. EU SUNT .........................................
12. EU SUNT .........................................
13. EU SUNT .........................................
14. EU SUNT .........................................
15. EU SUNT .........................................
16. EU SUNT .........................................
17. EU SUNT .........................................
18. EU SUNT .........................................
19. EU SUNT .........................................
20. EU SUNT .........................................
Prelucrarea
caracteristici fizice caracteristici psihice caracteristici sociale SCHIMBAREA

pozitive negative pozitive negative pozitive negative

I. METODE CALITATIVE DE CUNOASTERE
1. METODA OBSERVATIEI
Metoda de cercetare care consta in urmarirea intentionata si inregistrarea sistematica a

manifestarilor elevului in contextul situational in care ele apar.
Observatia consta in surprinderea, urmarirea si examinarea modificarilor comportamentale,
considerate ca indicatori ai starilor psihice, in conditii normale de desfasurare a activitatii
subiectului; este o perceptie planificata, organizata, care conduce la stabilirea legaturilor intre fapte
si dezvaluie semnificatia acestora.
Conditiile bunei observatii:

o elaborarea unui plan riguros de observatie
o observatia exacta a fenomenelor asa cum apar ele in realitate
o ingustarea campului de observatii cu referire doar la obiectul studiat
o alegerea unui numar optim de observatii, in conditii variate
o stabilirea unor mijloace de verificare a observatiei ( repere de control)
o consemnarea exacta/imediata a datelor observate si eliminarea datelor de prisos
o eliminarea surselor de eroare si distorsiune
Caracteristici individuale observabile in scoala (indicatori):

 Simptomatica stabila: trasaturi bioconstitutionale (inaltime, greutate, conformatie etc.)
 Simptomatica labila (facies, mimica, gestica, comportamentul expresiv)
 Conduita motorie (motricitatea fina:desen, scris, modelaj, dans etc.)
 Conduita verbala (intonatie, fluenta, ritm, particularitati ale comunicarii)
 Conduita mnezica , inteligenta
 Trasaturi temperamentale si atitudinale care contureaza profilul caracterial
Limitele obs.:
- prezenta observatorului modifica modul de reactie al subiectului
- tendinta subiectilor de a simula stari psihice neconforme cu realitatea
- din caracterul selectiv decurge riscul de a observa doar ceea ce este in concordanta cu
ipozezele noastre („miopia ipotezei”)
Pasii in observatie:
1. stabilirea exacta a obiectivului
2. documentarea prealabila
3. alcatuirea documentului (protocolul de observatie)
 Observatia trebuie precedata de elaborarea unui ghid de observatie, care va cuprinde toti
indicatorii comportamentului studiat.
 Prelucrarea datelor poate evidentia punctele tari si punctele slabe ale elevului, tendintele sale
de manifestare, aspecte supra carora trebuie lucrat, abilitati care pot fi valorificate
 In functie de scop, informatiile obtinute pot face obiectul analizei impreuna cu subiectul sau pot
fi coroborate cu informatiile obtinute din alte surse (anamneze, teste, chestionare)
 Rezultatul poate fi consemnat in fisa psiho-pedagogica a elevului, alaturi de datele factuale si
de evolutie scolara

CARACTERISTICI ALE OBSERVĂRII SISTEMATICE:

1. Permite urmărirea intenţionată şi înregistrarea concretă a diferitelor manifestări comportamentale
ale copilului, precum şi a contextului comportamentului.
2. Asigură resurse extinse de cunoaştere a preocupărilor elevului, a motivaţiei pentru studiu şi a
potenţialului acestuia raportat la cerinţele şcolare.
3. Spre deosebire de toate celelalte metode de evaluare, observaţia evidenţiază în mod direct
interesul şi atitudinea elevului faţă de învăţare.
4. Este indispensabilă pentru orice diagnostic pedagogic sau psihologic, atât ca metodă de sine
stătătoare cât şi ca etapă în cadrul altor metode.
5. Este o practică utilă în situaţia în care informaţiile vizate privesc nu doar abilităţile motrice, ci şi
obiceiurile şi personalitatea elevului, atitudinile sociale sau comportamentul în public.
6. Este necesară atunci când evaluarea scrisă sau orală furnizează informaţii incomplete.
7. Se realizează de obicei asupra unor realităţi educaţionale complexe, care implică:
 derulare în timp
 Existenţa anumitor faze
 Un plan de desfăşurare.
Exemple de ghiduri de observatie folosite in educatie
1.
Comportament Dată Comentarii / interpretare
2.
Comportament Dată Frecvenţă Durată Intensitate Context
3.
Itemii din fişă Descrierea detaliată a Momentul aproximativ al
comportamentului apariţiei/frecvenţă
4.
Domeniu de dezvoltare Comportament Dată
Tema de seminar (PIESA DE PORTOFOLIU NR. 2):

Alegeti un prieten sau o persoana apropiata ca „subiect” al observatiei dv. Fara sa interveniti in context, observati persoana
respectiva intr-o situatie in care i s-a trasat o sarcina de lucru (ex. sa efectueze un desen, sa elaboreze un program, sa faca
ordine la locul de munca/camera etc.). Pe baza acestui episod, completati protocolul de observatie care sa surprinda
atitudinea manifestata de subiect in executarea sarcinii, atat in ceea ce priveste comoportamentul non-verbal, cat cel verbal
insotite de semnificatia relevanta

Data …………………. Locul………………………Subiectul……………………………………
Activitatea observata …………………………………………………….......................................
Numele observatorului …………………………………………………….

Facultatea ………………….......Sectia/grupa ……………an de studii…..
PROTOCOL DE OBSERVATIE
1. Atitudinea generala fata de sarcina de lucru
5 4 3 2 1
Siguranta de sine Ezitant, nesigur
Echilibru emotional Hiperemotivitate
Aroganta , agresivitate Supunere, docilitate
Cooperare Necooperare
Calm, stapanire de sine Instabil, agitat
Supramotivat Submotivat
Relaxat Crispat
2. Capacitatea de adaptare la situatii noi
5 4 3 2 1
Adaptare rapida Adaptare greoaie
Progres rapid Progres lent
3. Maniera de raportare la probe
5 4 3 2 1
Intelegere rapida a indicatiilor Deficit de intelegere
Invatare rapida Invatare lenta
Strategie mintala anticipativa Haotic, incercare si eroare
Rigurozitate in executie Superficialitate
rezistenta la oboseala fatigabilitate
Rezistenta la monotonie Plictiseala
4. Evolutia randamentului :
a) progresiv, autodepasire,ambitie , competitivitate :

b) stationar, consecventa, rigiditate :.......... ridicata (capacitate de mobilizare)
.......... scazuta (deficit de mobilizare)
c) fluctuant, instabil
d) regresiv (energie nervoasa insuficienta, lipsa de motivatie, superficialitate, oboseala )
5. Ritmul de lucru :
a) alert (la inceput) – constant (la sfarsit)
b) constant, mediu
c) lent (la inceput) – constant (la sfarsit )

6. Atitudinea fata de eroare (autocontrol, autodepasire)

a) mobilizare pentruevitarea erorilor
b) constientizarea erorii si redresare rapida
c) persistenta in eroare (deficit de concentrare, reactie in lant)
d) deruta de eroare (miscari haotice, dezordonate, agresivitate verbala sau gestica)
e) erori in lant
f) blocaje ca urmare a erorii
g) frecventa mai mare a erorilor : - la inceput , - la mijloc, - la final
Se va asocia cu ritmul de lucru indicand structura temperamentala
7. Capacitatea decizionala
a) promtitudine
b) latenta
c) ezitari (frecvente sau rare )
d) blocaje (frecvente sau rare)
8. Aspecte temperamentale
5 4 3 2 1
Energie Lipsa de energie
Reactii sigure si prompte Reactii ezitante
Prudenta si autocenzura (maximizarea Imprudenta, atractie catre risc
riscului) (minimalizarea riscului)
Nervozitate, agitatie, instabilitate Calm, concentrare, constanta
Expresivitate , exteriorizare Inexpresivitate, neexteriorizare
9. Aspecte generale :
5 4 3 2 1
Seriozitate Neseriozitate
Perseverenta Delasare, tendinta spre abandon
Rabdare Nerabdare
Constiinciozitate Superficialitate
10. Evaluarea globala a subiectului (utilizati tabelul analizei comportamentului din anexa distribuita la seminar ):

2. METODA CONVORBIRII
Convorbirea este o discutie desfasurata intre profesor si elevul/elevii investigat(i) cu scopul de a

obtine informatii in legatura cu atitudinea, opiniile, credintele, motivatiile prin care se precizeaza
sistemul sau de valori, convingeri, filozofia de viata.
Conditii de aplicare:
- aplicarea metodei presupune o relatie directa de tipul „faţa in faţa”
- pozitiile profesor – subiect pot fi intersanjabile
- conversatia depinde in mod egal de cei implicati in relatie
- implica o buna capacitate de a se autoanaliza retrospectiv si introspectiv
- necesita un nivel sporit al expresivitatii verbale, fluenta verbala, vocabular
Surse de distorsiune:
- tendinta de a face o buna impresie, respectul fata de autoritate, nesinceritatea
- statutul de autoritate al profesorului poate genera asimetria relatiilor de comunicare (daca
profesorul nu asigura o atmosfera relaxata, elevul poate manifesta mecanisme de aparare:
negare, respingere, rezistenta etc.)
avantaj : acces la subiectivitatea elevului („faţa nevazuta”)

dezavantaj : faptele fundamentale pot ramane nedepistate/insuficient clarificate
Tipuri de convorbire :
- c. Libera – apropiata de psihologia simtului comun, se poate centra pe o tema, dar cursul
discutiei si rolurile se pot schimba, face greu sortabila/cuantificabila informatia; e importanta
capacitatea prof. de a intra in ritmul elevului
- c. Semidirijata – precizeaza tema si obiectivele precum si inlantuirea lor intr-o secventa,
chiar daca nu sunt atinse in ordinea preconizata; criteriile urmarite pot fi gandite
independent sau intercorelat; presupune un inceput de standardizare
- c. Dirijata - este stricta, cu grad redus de libertate, toti partenerii trebuie sa raspunda la
aceleasi intrebari, formulate la fel si in aceeasi ordine; este structurata, tematica, permite o
buna masurare si ordonare a informatiilor
- c. Situationala – presupune o discutie cu toti participantii la un eveniment relevant,
evidentiaza motivatii, opinii, contributii prin care faptul social poate fi reconstituit; riguros,
obiectiv, operationabil; se poate cere subiectului sa spuna cum s-ar comporta el in situatia
descrisa
- c. Libera de grup – scoate la suprafata caracteristici atitudinale, comportamentale, de
gnadire, creativitate, dar si modul de structurare a grupului in vederea rezolvarii unor sarcini
comune (valorificare superioara prin brainstorming)
Alte tipuri de convorbire:

- psihoterapeutice: psihanalitica, nondirectiva, clinica
- ancheta pe baza de interviu – relevanta in evidentierea realizarilor, operator de interviu
poate fi un coleg sau profesorul
Tema de semina (PIESA DE PORTOFOLIU NR. 3):

Elaborati un scurt ghid de interviu (convorbire) pe care sa-l puteti aplica intr-o situatie in care parintele unui elev, va solicita
ajutorul, intru-cat banuieste ca baiatul sau este consumator de droguri (sau orice alta problema a adolescentei), problema
care il ingrijoreaza, dar pentru care nu este capabil sa gaseasca singur o solutie. Dialogul trebuie sa se desfasoare intre dv. in
calitate de diriginte si elevul suspectat. Formulati 5-10 intrebari relevante, astfel incat sa determinati colaborarea elevului si
aflarea cat mai multor informatii cu privire la situatia concreta.

GHID DE INTERVIU (model)
Consider ca ar trebui sa adopt tipul de convorbire libera, astfel imi va fi mai usor sa aflu
daca elevul consuma intradevar droguri; prin urmare ii voi permite tanarului sa-mi puna
intrebari la care voi incerca sa raspund cu sinceritate atata timp cat acesta nu incalca valorile
unei discutii normale (voi fi cat se poate de flexibila).
Lista cu potentiale intrebari pe care le voi adresa tanarului:
1.Cat de des mergi la petreceri?

2.Parintii iti dau voie sa iesi cu prietenii de fiecare data cand iti doresti acest lucru?
3.In ce cantitate ti se dau bani de buzunar?
4.In ce scopuri ii folosesti/ai bani stransi la pusculita?
5.Anul trecut a fost mai bun decat anul acesta?
6.Esti fumator? Ai incercat vreodata sa te lasi de fumat? Cum ai reactionat?
7.Ai anumite curiozitati pe care nu ai reusit sa le descoperi? Care sunt acestea?
8.Cum te simti in preajma colegilor de clasa? Ti se pare ca faci parte dintr-un colectiv potrivit
tie?
9. Descrie-mi modul in care va « distrati » cand te intalnesti cu prietenii ?
10. Ce stare iti da consumul de ........(nominalizezi drogul pe care il foloseste) ?
11. Cum crezi (sau crezi.....) ca ai putea obtine aceeasi stare fara sa utilizezi drogurile ?
12. Care crezi ca e opinia parintilor despre ceea ce faci ? Ai vorbit despre asta cu ei ?
Etc.
Nota :
Se lucreaza dupa metoda „acvariul” dandu-se astfel posibilitatea tuturor participantilor sa exerseze rolul
de „consilier” si de „consiliat” si sa experimenteze multiple modalitati de dirijare a dialogului/convorbirii
intre cei doi participanti in functie de reactia caracteristica fiecaruia..

3. METODA BIOGRAFICA SI ANAMNEZA
3.1. A N A M N E Z A
- Termen preluat din medicina,
- Investigarea trecutului unei persoane pentru a afla detalii importante care ar putea explica
evolutia si situatia actuala:
o Bolile mai importante din copilarie
o Datele dezvoltarii generale (fizica si psihica)
o Evenimentele majore care le-ar fi putut marca evolutia incolectivitatile (pre)scolare
- este un interviu dirijat asupra trecutului celuilalt in legatura cu:

o fie o stare de fapt (insucces scolar, tulburari de conduita etc.)
o fie o afectiune (tulburari instrumentale, traumatisme etc.)
BIOGRAFIA
- utilizata in literatura, metoda biografica este decriptiva si evenimentiala

- isi propune sa reconstruiasca istoria unei persoane prin strangerea de informatii relevante
despre cele mai importante evenimente de viata, care au avut semnificatie pentru persoana
formata, sau in curs de formare
-
o incearca sa evidentieze faptele ca pe o succesiune care sa surprinda relatia dintre
acestea dupa o chrema cat mai apropiata de determinarea cauzala
o este importanta valoarea si utilitatea evenimentelor / informatiilor
o se asociaza cu analiza cursului vietii, interviul, analiza produselor activitatii
o permite insertia in:
 planul motivational, al intereselor, convingerilor, aspiratiilor,
 a modului de organizare a timpului,
 vizeaza un cadru general (viata) sau restrans (faptul)
- cand evolutia formarii Eu-lui este surprinsa de insusi subiectul descrierii – biografia se
transforma in autobiografie (jurnal intim)
- in educatie, biografia se integreaza in orele de consiliere ca o pedagogie a faptelor exemplare

si are relevanta dubla:
o pune in evidenta si popularizeaza realizarile de exceptie ale fostilor elevi ai scolii
o reliefeaza realizarile actuale ale elevilor, care s-au remarcat
(cercuri de creatie, olimpiade, concursuri etc.)
Tema de seminar (PIESA DE PORTOFOLIU NR. 4 ):

Dupa ce analizati continutul standar al unei fise de anamneza:
1. respectand modelul 2 al Fisei de anamneze psihologica, completati-o pentru un subiect ales din anturajul dv
incercand sa fiti cat mai precis in consemnarea informatiile colectate din diverse surse.
sau
2. concepeti o lista de intrebari care sa va ajute sa obtineti de la un elev toate informatiile continute in fisa de
anameza

FISA DE A N A M N E Z A (model 1)
1. date obiective (de identificare):

 numele si prenumele
 data si locul nasterii
 domeniul de activitate (ocupatia)
2. date privitoare la mediul familial

o parintii : numele, data nasterii / varsta , ocupatia
o fratii: numele, data nasterii / varsta , ocupatia
o conditii de locuit, resurse financiare, climatul familial
3. date privind sanatatea :

– antecenente heredo-colaterale
– boli, interventii chirurgicale
– accidente, traumatisme
4. situatia familiala (daca exte cazul)

o starea civila
o varsta si profesia sotului(sotiei)
o copiii : varsta, sex
5. date referitoare la perioada scolaritatii

 evolutia scolara
 performante (materii preferate)
 preocupari extrascolare
6. integrarea in mediul social

o integrarea in familie,
o integrarea in mediul pofesional
o integrarea in mediul social
o integrarea sportiva* :
 la ce cluburi a activat,
 ce sporturi a practicat,
 relatia cu antrenorii
 relatia cu sportivii din echipa
7. aspiratii
 profesionale : ce doreste sa devina sau daca e satisfacut de profesia aleasa
 familiale : cum isi creioneaza viitorul, sau daca este multumit de situatia actuala
 social: in ce domenii vrea sa se implice, sau sadiul actual al implicarii
 sportive : la ce nivel vrea sa practice sportul
8 referitoir la timpul liber: preocupari, hobby-uri
9.. date obtinute din observatie directa in timpul derularii interviului

(comportament, tinuta, limbaj, atitudini, dominante ale personalitatii)
 * doar pentru studentii de la EFS

Fişă de anamneză psihologica (modelul 2 )
Numele şi prenumele: …………………………………………………………........

Data, an naştere, localitate: …………………………………………………………
Domiciliul stabil al părinţilor: ………………………………………………………
Profesia:......................................................................................................................
Studii anterioare: .......................................................................................................
1. Date asupra mediului familial – structura familiei
a. Familia
Varsta Data Pregătirea

Numele membrilor parintilor naşterii şcolară Profesia Venituri Observaţii
familiei la nastere
Tata
Mama
Fraţi
b. Atmosfera în familie (relaţiile de familie cu persoane ce dispun de functii importante; regim şi climat educativ,
climat afectiv etc.): .............................................................................................................................
c. Ordinea in fratrie: ……………………………………………………………….
d. Proiectele părinţilor privind viitorul copilului( influenta parintilor va arata gradul de sugestibilitate,de
dependenta sau de maturizare)
2. Date privind activitatile de joaca:

a. Grupul de joaca (varsta 3-5 ani) – existenta si structura grupului (detalii despre calitatile
relationale si
comunicationale): ...............................................................................................................................
b. Preferinta pentru anumite meserii in timpul jocului: ...........................................................................
c. Pozitia subiectului fata de lider (fata de autoritate): ............................................................................
3. Date asupra şcolarităţii (perioada adolescentei 16-18 ani) – afirmarea Eului, structurarea liniei si a
idealului de viata
a. Situaţia şcolară in urma studiului fisei scolare:
Obiecte cu rezultate Repetenţe,

Clasa Specializarea Media anuală corigenţe
Mai bune Mai slabe
a IX-a
a X-a
a XI-a
a XII-a
b. Succese deosebite la concursuri:………………………………………………………………………………

c. Manifestări în timpul lecţiei (atenţie, receptivitate, participare la discuţii,frecvenţa şi valoarea intervenirii
etc.): .............................................................................................................................................................
d. Modul de pregătire a lecţiilor (cu regularitate, din proprie iniţiativă, prin efort propriu etc.):................................
e. Eficienta scolara (comportamentul invatarii, cu sau fara strategii de invatare): ...................................................
f. Chiulul (absenta sau prezenta lui): .......................................................................................................................
g. Factorii explicativi ai succesului sau ai insuccesului (aptitudini, sârguinţă, interes, deprinderi de muncă, lacune
în pregătirea şcolară, aspiraţii profesionale, stare de sănătate, condiţii de mediu etc.):.......................................
4. Integrarea socială a elevului ( adaptarea si integrarea scolara)
A. Conduita în familie:
a. faţă de părinţi (ascultare, ataşament, independenţă, nesupunere etc.)............................................
b. relaţiile cu fraţii (ocrotire, înţelegere, dominare etc.):.......................................................................
c. participare la activitatea familiei (autoservire, ajutorare etc.):..........................................................
B. Conduita în şcoală:
a. Relaţiile elev – profesori (disciplinat, politicos, docil, rezervat, impertinent etc.):.........................................
b. Atitudinea pozitiva/ negativa fata de acea perioada: ...................................................................................
c. Relatia cu persoanele importante (primul invatator, primul diriginte): .........................................................
d. Relaţiile cu colegii (solidaritate, colegialitate, prietenie, rezervă, tendinţă de dominare sau de supunere,
egoism, apreciere, influenţa lui în cadrul colectivului etc.):.........................................................................
e. Interese manifestate pentru anumite meserii: .................................................................................
C.. Conduita între prieteni (natura prietenilor, rolul în grup, influenţe asupra elevului etc.):
………………………………………………………………………………………………………………………………\
5. Caracteristicile personalităţii
a. Procese intelectuale (nivel de dezvoltare intelectuală, memorie, gândire, imaginaţie, limbaj etc.):
b. Trăsături de afectivitate (sentimente legate de personalitate, reacţii faţă de succes şi insucces,
sensibilitate, timiditate, echilibru emotiv etc.):
c. Aptitudini, interese, aspiraţii – evidenţiate prin activităţile şcolare şi preocupările din timpul liber:
Increderea in sine (inalta capacitate de evaluare, autoreglare si actiune, stare de spirit optimista, stenica,
siguranta in reusita proprie si colectiva
6. Trăsături de temperament:
a. Energie (capacitate de efort, rezistenţă la oboseală), mobilitate (ritm de activitate, adaptare la situaţii noi)
şi echilibru psihic (stăpânire de sine impulsivitate): ...................................................................................
b. Introversiune (închis, retras) – extraversiune (deschis, sociabil): - deschis – disponibilitatea de a-si relata
obiectiv si sincer trecutul.............................................................................................................................
c. Atitudine faţă de societate şi de oameni ( comportare civilizată, solicitudine, ataşament faţă de colectiv,
onestitate etc.):............................................................................................................................................
d. Atitudine faţă de sine (demnitate, modestie, spirit autocritic etc.):...............................................................
7.. Aprecieri de ansamblu

a. Pregătirea raportată la aptitudini, starea de sănătate şi condiţii de muncă: .........................................
b. Gradul de maturizare psihică (intelectuală, afectivă, temperamentală):.............................................
Intocmit de : ..................................................
STRUCTURA ŞI DINAMICA PERSONALITĂŢII

Personalitatea este un sistem supraordonat cu funcţie integrativ-adaptativă a omului, care presupune existenţa
structurilor biologice şi fiziologice dar nu-i o prelungire a acestora.
Personalitatea este un produs calitativ distinct care se elaborează în cadrul evoluţiei social-istorice a omului, al
interacţiunii acestuia cu situaţiile sociale.
Structura şi dinamica personalităţii umane este dată de existenţa şi de interacţiunea subsistemelor acesteia :
 Subsistemul sau latura dinamico-energetică a personalităţii – temperamentul;
 Subsistemul/latura instrumental-operaţională a personalităţii – aptitudinile;
 Subsistemul/latura relaţional valorică a personalităţii – caracterul
TEMPERAMENTUL – SUBSISTEMUL DINAMICO-ENERGETIC AL PERSONALITĂŢII
Temperamentul exprimă dinamica generală a personalităţii dată de proprietăţile generale ale SNC ale
individului Tipul de activitate nervoasă superioară (ANS) formează baza neurofuncţională a temperamentului.
Temperamentul se exprimă în:
 impresionabilitate – adâncimea şi tăria cu care sunt trăite fenomenele psihice, îndeosebi cele senzoriale
şi afective; după capacitatea de recepţie a stimulărilor şi profunzimea impresiilor produse, precum şi după
ecoul lor în întrega fiinţă a subiectului, unele persoane sunt mai adânc impresionabile iar altele doar
superficial, puţin impresionabile, cu variantele posibile între cele două extreme;
 impulsivitate – care se referă la caracterul brusc al răspunsurilor, la descărcări sacadate în desfăşurarea

proceselor ori, dimpotrivă, înregistrând perioade de latenţă mărite, desfăşurări domoale cu intensitate
redusă;
 ritmul reacţiilor şi al trăirilor interioare ne înfăţişează alternarea lor uniformă sau neuniformă,
modificările accelerate sau încetinite, o anumită regularitate;
 tempoul – frecvenţa fenomenelor într-o anumită unitate de timp; sub acest aspect, există indivizi cu
modificări abundente, cu frecvenţă mare în unitatea de timp şi având, deci, un tempou tumultos, ridicat, şi
indivizi cu o frecvenţă de evenimente psihice şi trări reduse, manifestând un tempou scăzut pe aceeaşi
unitate de timp;
 indicele expresivităţii psihice – care, în descifrarea temperamentului apare în intonaţia vorbirii, în

debitul şi viteza limbajului, în mişcări, în expresiile emoţionale şi mimice, în scris, în actele voluntare
complexe etc.
Încercări de explicare a temperamentului şi de stabilire a unor tipologii temperamentale:
- Galenus şi Hipocrates considerau că diferenţele de manifestare dinamico-energetică s-ar datora

predominanţei uneia din cele 4 umori organice (sânge, limfă, bila galbenă şi bila neagră) care se întâlnesc şi
se amestecă (temperament = amestec) în organismul uman. Predominanţa uneia sau alteia în acest amestec
a generat ceea ce se numesc tipurile temperamentale: sanguinic, limfatic (flegmatic), coleric şi melancolic.
- I.P.Pavlov, manifestările temperamentale trebuie raportate la specificul activităţii nervoase superioare a

creierului. În baza unei laborioase cercetări neurofiziologice pe animale şi oameni, acesta pune în evidenţă trei
însuşiri fundamentale ale sistemului nervos, însuşiri ce se exprimă în activitatea nervoasă superioară:
- forţa sau energia, dependentă de substanţe funcţionale constitutive neuronului;
- mobilitatea, exprimată în viteza cu care se consumă şi se regenerează respectivele substanţe
funcţionale;
- echilibrul constând în repartiţia egală sau inegală a forţei între cele două procese nervoase de bază –
excitaţia şi inhibiţia, în caz de neechilibru neputând să intervină decât predominarea forţei excitative
Concret, la fiecare individ cele trei însuşiri de bază prezintă gradaţii între extremele: puternic – slab,
echilibrat – neechilibrat, mobil – inert

- C.G.Jung introduce şi anumite particularităţi psihologice în delimitarea tipurilor temperamentale ca tipuri de

personalitate. Este vorba de orientarea predominantă spre lume externă sau internă, ceea ce a generat
cele trei tipuri: introvertit, ambivert, extravertit.
- H.J.Eysenck, adăugând acestor caracteristici gradul de nevrotism (instabilitate şi stabilitate), integrează

într.o structură unitară cele patru tipologii, evidenţiind corelaţiile dintre ele. Astfel, el demonstrează că, de
regulă, flegmaticii şi melancolicii sunt introvertiţi iar colericii şi sangvinicii sunt extravertiţi, după cum
melancolicii şi colericii au un înalt nivel de nevrotism sau instabilitate , iar sangvinicii prezintă un nivel scăzut
de nevrotism, deci sunt stabili.

PORTRETE TEMPERAMENTALE
COLERICUL - tip de ANS - puternic, neechilibrat-excitabil;

 „tipul coleric este un tip combativ prin excelenţă, lesne şi repede excitabil” (Pavlov);
 este excitabil şi inegal în toate manifestările sale, cu oscilaţii între cele două extreme – fie năvalnic,
nestăpânit, fie deprimat sau cuprins de teamă şi panică (evoluţie ciclotimică);
 din copilărie este zburdalnic, neastâmpărat, preferă jocurile dinamice care implică competiţie şi multă
mişcare;
 copii sunt „prea vioi”, agitaţi, dispun de multă energie pe care o consumă neeconomicos, îi caracterizează
o vorbire explozivă, gândirea lor se poate concentra mai greu, mişcările sunt abrupte, ei sunt cei care pun
cele mai multe probleme de disciplină în educaţie;
 starea de exaltare care îl caracterizează pe coleric este întreţinută mult şi de încrederea deosebită pe
care o are în sine, de valoriziraea pozitivă cu tendinţă spre supraevaluare;
 înclinaţia spre exagerare într-un sens sau altul periclitează echilibrul emoţional, reacţiile („exploziile”) sale
afective fiind puternice şi greu de stăpânit, indiferent dacă este vorba de bucurie sau furie;
 are sentimente puternice şi durabile dar este inegal în manifestări, se lasă uşor cuprins de stări de alarmă
sau furie;
 în general este sociabil şi are relaţii durabile şi intense în prietenie şi dragoste dar şi în duşmănie;
 învaţă uşor dar are dificultăţi în a se concentra şi a-şi menţine stabilă atenţia în sarcini monotone;
 la coleric predomină fantezia şi intuiţiei asupra logicii şi activităţii analitice;
 în dependenţă de semnificaţiile activităţii sale, de idealul de viaţă, se poate afirma ca om al marilor
iniţiative, capabil de mari angajări în acţiuni de lungă durată;
 activitatea voluntară domină cu caractere variate, unii prezentând o energie neobosită şi continuă, alţii
sunt autoritari, alţii luptători, opzanţi, combativi;
 ardoarea permanentă a colericului îl face curajos şi mândru iar starea de neechilibru-excitabil îl face ca
întâi să reacţioneze şi apoi să gândească;
 limitele sale majore sunt mânia şi orgoliul;
 fără o bună educaţie şi o armonizare a unor tendinţe, colericul este de multe ori susceptibil, iritabil, sectar,
brutal;
 dacă are superiorităţi mentale şi morale, el apare ca un organizator neobosit, creator de ordine şi armonie
;
 colericii sunt extravertiţi, foarte comunicativi, sunt orientaţi mai mult spre prezent şi viitor:
 exemple de mari personalităţi ce se încadrează în acest tip: Casanova, Beaumarchais, Danton, L.
Beethoven, iar la noi N.Lupu, T.Arghezi, I.L.Caragiale, L. Rebreanu etc.
Dominanta pedagogică trebuie să fie orientată pe formarea capacităţii de autocontrol, pe formarea unor
interese cognitive stabile, care să-l orienteze, să-i canalizeze şi să-i consume eficient energia, pe
conştientizarea tendinţei de a se pripi şi pe formarea răbdării, pe contracararea tendinţei de a se manifesta
dominator şi agresiv, pe controlul prin conştientizare a reactivităţii pentru a evita conduitele inadecvate.
SANGVINICUL - tip de ANS - puternic, echilibrat, mobil;

 „sangvinicul este un creator infierbântat, un element foarte activ, dar numai când are mult de lucru şi este
interesat de acesata, adică atunci când există o excitaţie permanentă; cînd acestă condiţie lipseşte el devine
plictisit, indolent”(Pavlov);
 în copilărie a fost ceea ce se chiamă un „copil bun”, echilibrat, adaptabil, care nu a dat prea multă bătaie de
cap părinţilor;
 este volubil, hiperactiv, cu mentalitate în genere concret analitică şi în unele variante cu dezvoltare optimă a
activităţii fantastice şi creatoare;

 se caracterizează prin ritmicitate, echilibru şi acestea în condiţiile vioiciunii, rapidităţii mişcărilor şi vorbirii,
printr-o mare efervescenţă emoţională;
 este temperamentul bunei dispoziţii, al adaptabilităţii promte şi economicoase;
 stabileşte cu mare uşurinţă contacte cu alte persoane pentru că are tehnici sociale variate şi eficiente;
 se integrează rapid şi bine în grup, îi place să lucreze cu alţii, cooperează eficient;
 dincolo de vioiciunea şi exuberanţă, se descoperă stăpânirea de sine; sangvinicul poate aştepta fără o
încordare chinuitoare şi poate să renunţe fără a suferi
 este viguros, exagerator, imaginativ, optimist, entutiast, jovial;
 îi place să „circule”, să se mişte , să comunice, să se dezvolte;
 este amabil, binevoitor, satisfăcut de el însuşi;
 are o bună imagine de sine, realistă şi are încredere în forţele sale de a duce la bun sfârşit o sarcină;
 este generos, sincer dar unora le lipseşte profunzimea;
 are uşurinţă în toate şi posibilităţi de adaptare;
 extrema mobilitate sangvinică îngreuează uneori fixarea scopurilor, consolidare intereselor şi prejudiciază
persistenţa în acţiuni şi relaţii;
 ca şi colericii, sangvinicii sunt extravertiţi, orientaţi mai mult spre prezent şi viitor;
 exemple de mari personalităţi ce se încadrează în acest tip: Fr. Rabelais, Fr. Bacon, Voltaire, Goethe, Balzac,
iar la noi I. Teodoreanu, G. Enescu, N. Grigorescu, G. Coşbuc etc.
Dominanta pedagogică în relaţiile cu sangvinicul trebuie să fie orientată pe fixarea scopurilor, pe formarea
unor interese cognitive stabile şi, în mod deosebit pe persistenţa în relaţii.
FLEGMATICUL - tip de ANS - puternic, echilibrat, inert;

 „flegmaticul este în viaţă un muncitor liniştit, totdeauna egal, insistent şi perseverent ”(Pavlov);
 este înainte de toate un om lent în tot ceea ce face şi totodată neobişnuit de calm; dispune de ceea ce se
numeşte răbdare naturală şi, de aceea, prin educaţie, poate atinge performanţe în perseverenţă voluntară,
meticulozitate şi temeinicie;
 nu se pierde prea uşor cu firea;
 gesturile sunt rare, măsurate, egale şi lente, vorbirea tărăgănată şi monotonă, mersul liniştit, mişcări puţine,
mimică inexpresivă;
 inteligenţa este analitică şi raţională, imaginaţia „rece”;
 opus colericului, flegmaticul mai întâi gândeşte şi apoi reacţionează;
 dacă personalitatea este slabă, flegmaticul tinde către inacţiune, neprevedere, desfrâu, lene; dacă posedă
superiorităţi mentale şi morale atunci va evidenţia exactă posedare de sine însuşi, prevedere, fidelitate,
metodă, eficienţă;
 este mai puţin sociabil, se adaptează mai greu unor schimbări (este conservator) şi, în general nu manifestă
iniţiativă în relaţiile interpersonale;
 deşi pare indiferent afectiv, el ajunge la sentimente extrem de consistente şi durabile;
 flegmaticul este caracterizat de fidelitate, regularitate, sobrietate şi răbdare;
 este prudent şi conştiincios în tot ceea ce face, de la modul de angajare în sarcină la maniera în care
abordează o relaţie interpersonală; nu stabileşte repede şi uşor prietenii dar pe cele pe care le are le
păstrează pentru mult timp, unele toată viaţa;
 are un simţ al datoriei dezvoltat şi, de regulă, duce lucrurile la bun sfârşit;
 sunt persoane onorabile pe care se poate conta;
 stabilitatea şi concentrarea sunt calităţile atenţiei tipice flegmaticului, de aceea va rezolva mai bine sarcinile
care implică rezistenţă la monotonie, izolare şi ritm mai lent ;
 este mai greoi, are o cadenţă lentă în învăţare dar este prudent şi conştiincios, de aceea face puţine greşeli,
inclusiv în activităţile psiho-motorii;

 de regulă sunt introvertiţi, închişi în sine, puţin comunicativi (din ei se delimitează taciturnii) şi orientaţi mai
mult spre trecut;
 exemple de mari personalităţi ce se încadrează în acest tip: Erasmus din Roterdam, I.Kant, J.Locke, A.
France, iar la noi M. Sadoveanu etc.
Dominanta pedagogică în relaţiile cu flegmaticii trebuie să fie orientată spre dezvoltarea sociabilităţii şi a
flexibilităţii. La acestă categorie temperamentală, profesorul trebuie să dea dovadă de multă răbdare mai ales
în fazele de adaptare la sarcini noi, să încurajeze perseverenţa şi calitatea muncii flegmaticilor şi să nu le
reproşeze şi să nu-i sancţioneze pentru faptul că nu sunt promţi în răspunsurile orale pentru că ei au un ritm
mai lent al reactivităţii generale.
MELANCOLICUL - tip de ANS - slab;

 „temperamentul melancolic reprezintă tipul de sistem nervos evident inhibabil; se vede că pentru melancolic
fiecare fenomen din viaţă devine un agent inhibitor, din moment ce el nu crede în nimic, nu speră nimic, peste
tot vede şi aşteaptă numai răul şi pericolul ”(Pavlov);
 melancolicul este temperamentul hipotonic care vădeşte un tonus scăzut şi reduse disponibilităţi energetice,
de unde, pe de o parte, sensibilitatea şi emotivitatea deosebită, iar, pe de altă parte, înclinarea spre
depresiunea în condiţii de solicitare crescută;
 are mari dificultăţi în adaptarea socială, aceasta şi datorită unor exagerate exigenţe faţă de sine şi a redusei
încrederi în forţele proprii;
 este timid şi inhibat, stângaci în relaţiile cu ceilalţi, cu atât mai mult în prezenţa unor persoane pe care nu le
cunoaşte sau de care se teme;
 nu-şi manifestă intens reacţiile afective dar este înclinat spre interiorizare;
 neechilibrat emoţional, reacţionează la situaţiile neprevăzute prin retragere, descurajare, panică;
 este hipoinstinctiv dar hipersensibil, schizoid, romantic, sugestibil, schimbător, nestatornic, cu frecvente crize
de depresiune;
 inteligenţa poate fi bine şi mult dezvoltată, dar duce uşor la crize de epuizare şi la obsesii;
 nu are mare rezistenţă la stările de încordare şi suprasolicitare, în schimb este capabil de acţiuni analitice de
mare fineţe şi care necesită multă răbdare şi grijă pentru detalii;
 învaţă mai greu, cu multe greşeli, având în permanenţă nevoie de încurajare din partea celor apropiaţi;
 exemple de mari personalităţi ce se încadrează în acest tip: Fr. Chopin, J.J.Rousseau, N. Gogol,
P.I.Ceaikovski, Aristotel, Galileo Galilei, iar la noi M. Eminescu, Al. Vlahuţă, L.Blaga etc.
Dominanta pedagogică trebuie orientată pe dezvoltarea încrederii în forţele proprii, a stimei de sine şi a
abilităţilor sociale; încurajările şi climatul psihologic optim dau rezultate mult mai bune decât atitudinea
exigentă şi atmosfera încordată.
Tema seminar (PIESA DE PORTOFOLIU NR. 5) :
1. „CINE SUNT EU?” – scrieti 20 de propozitii care incep cu „EU SUNT....”si continua cu o caracteristica
personala care va defineste.
In paralel cu
2. Ghid de temperament (Belov) – dupa ce aplicati testul, pe un subiect, elaborati o profilul temperamental
al subiectului testat, cu accent pe temperamentului dominant si cel secundar (unde este cazul)

GHID DE IDENTIFICARE A TEMPERAMENTULUI (BELOV)
Nume: _____________________ Prenume: ___________________ Varsta (ani):_________ Data examinarii:_________________
Cititi fiecare enunt . si notati in dreptul lui, casuta cu punct , raspunsul dv dupa cum urmeaza :
2 puncte – sunt de acord/ acest comportament ma defineste
1 punct - partial de acord / sunt asa uneori dar nu intotdeauna
0 puncte – nu sunt de acord / nu ma defineste acest comportament
NR. DESCRIEREA COMPORTAMENTULUI C S F M

1. Fara astampar, agitat 
2. Vesel, optimist 
3. Calm, cu sange rece 
4. Timid 
5. Impulsiv, irascibil 
6. Energic si intreprinzator 
7. Consecvent si serios in ceea ce face 
8. Se pierde cu firea in relatiile cu necunoscutii 
9. Nerabdator 
10. Nu duce un lucru la bun sfarsit 
11. Prudent si echilibrat 
12. Dificultati in stabilirea relatiilor cu oamenii 
13. Aspru si sincer in relatiile cu oamenii 
14. Inclinat sa se supraaprecieze 
15. Stie sa astepte (rabdator) 
16. Neincrezator in propriile forte 
17. Hotarat si plin de initiativa 
18. Capabil sa sesizeze noul 
19. Tacut 
20. Suporta usor singuratatea 
21. Incapatanat 
22. Nestatornic in interese si inclinatii 
23. Vorbeste calm, cu opriri, fara mimica 
24. Deprimat si dezorientat dupa esec 
25. Ingenios in discutii 
26. Suporta usor neplacerile si esecurile 
27. Suporta ironiile la adresa sa 
28. Are tendinta de a se inchide in sine 
29. Lucreaza in salturi 
30. Se adapteaza usor la diferite imprejurari 
31. Nu-si cheltuieste inutil fortele 
32. Oboseste repede 
33. Inclinat spre risc 
34. Manifesta receptivitate fata de nou 
35. Respecta cu strictete un anumit regim de viata 
36. Vorbeste incet si rar, pana la soapta 
37. Neranchiunos, nesuparacios 
38. Se calmeaza usor cand ii scade interesul pentru activitate 
39. Isi reprima usor pornirile 
40. Se adapteaza greu la caracterul interlocutorului 
41. Vorbeste repede, cu intonatie si cu pasiune 
42. Se deprinde usor cu o munca noua 
43. Este putin sensibil la laude si mustrari 

44. Foarte impresionabil 

45. Inclinat spre actiuni hazarde (riscante) 
46. Suporta greu monotonia, activitatile migaloase 
47. Constant in relatii si interese 
48. Exagerat de receptiv la laude si dojeni 
49. Scandalagiu si agresiv 
50. Comunicativ si serios 
51. Se incadreaza lent intr-o activitate noua 
52. Exigent fata de el si fata de cei din jur 
53. Neintelegator fata de lipsuri 
54. Rabdator si muncitor 
55. Egal in raporturile cu cei din jur 
56. Predispus la neincredere si suspiciuni 
57. Are o mimica agresiva 
58. Vorbeste cu glas tare, repede, cu intonatie, gesticuleaza 
59. Punctual si ordonat 
60. Foarte sensibil 
61. Capabil sa gandeasca si sa gaseasca solutii rapide 
62. Isi pastreaza calmul in situatii limita 
63. Se adapteaza greu la o situatie noua 
64. Foarte vulnerabil 
65. Nazuieste spre nou 
66. Totdeauna este plin de viata 
67. Este inert, greoi, indiferent 
68. Inchis si necomunicativ, nu-si impartaseste gandurile 
69. Face miscari violente, bruste 
70. Adoarme si se trezeste usor 
71. Stie sa se stapaneasca 
72. Nu prea activ si cam fricos 
73. Perseverent in realizarea scopului propus 
74. Se pricepe cand trebuie sa ia o hotarare 
75. Isi controleaza pornirile 
76. Docil, ascultator 
77. Isi schimba brusc dispozitia 
78. Trateaza lucrurile cu superficialitate 
79. Duce pana la capat o treaba inceputa 
80. Tinde sa starneasca compasiunea celor din jur 
TOTAL
NOTE STANDARD
Cotare :
Se face totalul pe fiecare coloana in parte.
totalul cel mai mare indica temperamentul dominant
c- coleric , s- sangvinic , f-flegmatic, m- melancolic
Pana la o diferenta de maxumum 5 puncte fata de dominanta, putem intalni temperamentul
secundar.
Conturati schita de portret a temperamentului dominant a subiectului vostru, care a rezultat ca

urmare a aplicarii testului Belov
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
II. METODE CANTITATIVE DE CUNOASTERE
5. METODA TESTELOR
Testul – cel mai elaborat instrument folosit de psihodiagnostician, este o proba standardizata din punct
de vedere al:
- sarcinii identice propuse spre rezolvare,
- al instructajului,
- al conditiilor de aplicare
- al conditiilor de interpretare a rezultatelor obtinute
 este printre cele mai larg folosite metode de cunoastere a copiilor
 utilizarea lor implica profesionalism si prudenta in interpretarea rezultatelor
 elaborarea unui test presupune: constructie, (re)etalonare, studii de validare
 standardele de elaborare a testelor cuprind: discriminare, validitate, fidelitate
Avantaje:
- se obtine o cantitate importanta de informatii intr-un timp scurt
- informatiile sunt consistente, precise, cuantificabile si obiective
- informatiile se refera la caracteristicile psihologice ale persoanei investigate
- faciliteaza trasarea unui profil psihologic si elaborarea unui prognostic
- evalueaza diferentele individuale prin raportarea la un etalon
Tipuri de teste:
 de inteligenta si de dezvoltare mintala – masoara potentialul cognitiv general
 de aptitudini si capacitati
 de personalitate (obiective, tehnici proiective, de expresie) – surprind dimensiunea de
profunzime a personalitatii
 de cunostinte (docimologice) evaluaza nivelul atins in achizitia de cunostinte si deprinderi
specifice unui obiect de studiu – asigura feed-back obiectiv asupra eficientei activitatii didactice
Profesorul poate apela la psiholog pentru a clarifica informatii referitoare la elevii:

- cu dificultai scolare: esec, demisie (abandon), delicventa
- cu tulburari somatoforme (dureri de cap, oboseala cronica etc.)
- cu tulburari de personalitate (anxietate, dizarmonie, tulburari de conduita, probleme de
comunicare sau de integrare scolara si sociala)

Domenii de competenta ale psihologului/consilierului scolar:

- orientarea spre clasele speciale (de copii lenti sau supradotati)
- scoli ajutatoare pentru copii cu handicapuri senzoriale/motrice
- alegeea celui mai potrivit nivel de educatie
- depasirea unor probleme de invatare, adaptare, integrare
Reactii antitest:
- invazie in subiectivitate, intimitatea oamenilor
- etichetarea persoanelor cu consecinte in perceptia si atitudinea sociala
- sporeste riscul de „profetie autoimplinita”
- faciliteaza discriminarea pe criterii de: rasa, sex, cultura, clasa sociala
Orientarea actuala:
– rafinarea puterii lor diagnostice,
– fixarea de standarde etice corespunzatoare,
– evaluarea potentialului de invatare (psihometrie formativa)
6. METODA CHESTIONARULUI
Chestionar: - set de intrebari structurate pentru a obtine o cantitate de informatie foarte extinsa, pe un
numar mare de persoane, ale caror raspunsuri sunt consemnate in formularele special elaborate
 metoda cantitativa, ce presupune probleme speciale de constructie, aplicare, prelucrare,
interpretare
 sunt singurele instrumente care produc date cunatificabile si pot fi utilizate de nespecialist
Caracteristici tehnice :
- reprezentativitatea esantionului
- constructia chestionarului
- tipurile de intrebari (itemii)
- formularea si ordinea intrebarilor
- anchetarea cu sau fara operator
Tipuri de chestionare:
- de opinie – metoda de raportare a datelor care se bazeaza pe autoraportarile subiectilor la
propriile perceptii, atitudini, compoirtamente pentru a evidentia opinii, atitudini, pareri despre ei,
depre lume sau situatii specifice
- de interese – relevante in orientarea si selectia profesionala, printr-o lista de intrebari optiunile
se cristalizeaza in fubnctie de aspiratii si interese (se coroboreaza cu teste de aptitudini)
- factuale – formularistica folosita in scoli pentru evaluarea psihopedagogica
Avantaje:
- releva o cantitate mare de informatii de la un esantion reprezentativ, pe un numar mic de
domenii
- foloseste autoraportarea- valorizeaza introspectia (importanta sinceritatii)
- standardizarea faciliteaza cuantificarea si analiza statistica
Dezavantaje:
- poate genera reactii de prestigiu:
 tendinta de fatada (ceea ce vrea sa arate persoana)
 efecte de halo (imagine difuza asupra propriei personalitati)
 negativism (nu raspunde la toate intrebarile)
 originalitate (incearca sa ghiceasca scopul si sa iasa in evidenta)
- daca chestionarul este rau alcatuit:

- sugereaza raspunsuri,
- stimuleaza raspunsuri dezirabil,
- intrebarile se induc reciproc
Pentru realizarea unui chestionar este importanta identificarea indicatorilor fenomenului studiat. Ex.
stilul de conducere evaluat prin indicatori:
 orientarea (spre sarcina, spre individ, neprecizat)
 luarea de decizii(unilateral, in consens, la intamplare)
 ritm de lucru (sustinut, suprasolicitare, ritmic, la voia intamplarii)
 calitatea relatiilor interpersonale (tensionate, pozitive, indiferenta)
Seminar:
- prezentarea unor modele de:
 teste de atentie, memorie, inteligenta nonverbala, intelegere verbala, intuitie tehnica etc.
 chestionar de autoevaluare, de stres, de opinie etc.
 teste de personalitate, de temperament etc.
A. ExercitiI de seminar: Autoevluarea stresului
CHESTIONAR DE EVALUARE A STRESULUI
Cote
NR. 1. 2. 3. 4 5.
CRT. niciodată rareori uneori de totdeauna
obicei
1. Mâinile îmi sunt reci şi umede.
2. Simt o tensiune (apăsare) în jurul capului.
Îmi sint gâtul înţepenit şi mă doare când mişc
3.
capul.
4. Simt o durere în partea de jos a spinării.
5. Simt că nu am suficient aer.
6. Muşchii pieptului sunt încordaţi.
7. Mă simt ameţit şi împrăştiat.
Îmi simt maxilarele încleştate şi / sau scrâşnesc
8.
din dinţi.
9. Am crampe şi dureri la stomac.
Am de multe ori senzaţia că îmi creşte
10.
tensiunea.
11. Mă supăr pentru orice nimic.
12. Am dificultăţi să-mi amintesc nume, adrese, etc.
13. Mă simt deseori trist, deprimat.
14. Nu-mi amintesc ce-am citit.
15. Îmi tot spun ce-ar trebui să fac dar nu fac.
16. Îmi amintesc eşecurile dar uit repede succesurile.
17. Simt că nu mă por debarasa de obiceiurile rele.
18. Mă simt obosit şi epuizat.
Mă simt responsabil pentru lucrurile rele care se
19.
întâmplă altora.
20. Mă irită când planurile mele nu se realizează.
21. Strig la alţii fără nici un motiv.
22. Mă simt tulburat(ă) când sunt între oameni străini.
23. Am dificultăţi să spun altora ce doresc.
24. Mă simt jenat când sunt lăudat de alţii.
25. Mă simt înstrăinat de famifia mea.
Prietenii mei par a avea mai mult succes decât
26.
mine.

Nu ştiu niciodată cum să reacţionez faţă de oameni

27.
agresivi.
Mă simt neliniştit în legătură cu modul în care ceilalţi
28.
îmi percep (interpretează) reacţiile.
Am dificultăţi în exprimarea diferenţelor de opinie
29.
faţă de alţii.
30. Sunt nerăbdător cu ceilalţi oameni.
Din însumarea notelor la înrebările 1 – 10 rezultă Nota F = indicatorii fiziologici ai stressului.

Din însumarea notelor la întrebările 11 – 20 rezultă Nota P = indicatorii psihoemoţionali ai stressului.
Din însumarea notelor la întrebările 21 – 30 rezultă Nota S = indicatorii comportamentului social.
Etalon
I. 10 – 12 = normal, echilibrat;
II. 13 – 22 = stress minor;
III. 23 – 37 = stress moderat;
IV. 38 – 47 = stress accentuat;
V. 48 – 50 = stress major.
B. Exercitiu de seminar : Fereastra JOHARI
Subiect: Percepţia interpersonală în situaţia de grup: imagine de sine şi imagine de altul.
Obiectiv: Participanţii vor fi capabili să analizeze diferenţele dintre imaginea de sine şi imaginea altora despre ei şi
să identifice aspectele comune, ignorate şi ascunse.
Condiţii prealabile: Participanţii se vor servi de autoportretul făcut anterior ("Testul CSE - cine sunt eu?")
Desfăşurare:
 Se constituie grupurile de câte 5 persoane. Se cere fiecărui participant să rupă una din foi în 4 sferturi şi să
scrie pe fiecare petic de hârtie numele câte unuia din ceilalţi 4 membri ai grupului. Fiecare participant scrie pe
foaia cu numele colegului un "portret" format din 5 atribute. Fiecare participant remite celorlalţi 4 "portretul"
astfel realizat şi primeşte, la rândul său, portretul pe care i l-a focut fiecare coleg.
 Profesorul desenează pe tablă schema "Ferestrei Johari", explică semnificaţia fiecărei arii (deschisă, oarbă,
ascunsă, necunoscută) şi dă instrucţiuni despre modul de completare al ariilor. Participanţii desenează,
fiecare pe foaia sa, aceeaşi schemă şi completază ariile ferestrei proprii prin confruntarea "autoportretului"
realizat în testul "Cine sunt eu" cu "portretele" făcute de colegi.
 După completarea ferestrei, fiecare membru al grupului poate cere lămuriri colegilor în privinţa ariei oarbe
("Ce anume din înfăţişarea / comportamentul meu te-a făcut să mă vezi aşa?"). Participanţii vor fi stimulaţi să
reflecteze la aria oarbe ("de ce nu-mi dau seama de aceste trăsături?", "De ce le văd altfel decât ceilalţi?").
Participanţii vor fi stimulaţi să-şi analizeze aria ascunsă ("Ce motive am să ascund aceste îsuşiri?", "Cât de
transparent / opac sunt?"). Participanţii vor face o analiză calitativă a ariilor: deschisă, oarbă, ascunsă,
conform schemei din analiza testului "cine sunt eu" (calităţi / defecte / fizice, psihologice, sociale).
Autoevaluare pe baza conţinutului celor trei arii ("Cine sunt eu şi cum mă văd alţii?").
Fereastra JOHARI (interpretare)

Scopul general al acestui exerciţiu este de a spori obiectivitatea percepţiei de sine şi a percepţiei celuilalt prin
conştientizarea tendinţelor de distorsiune în formarea impresiei. În percepţia interpersonală, fiecare "actor" al
procesului este centrat pe receptarea / expunerea unor caracteristici şi ignorarea altora.
EU ŞTIU EU NU ŞTIU
Aria deschisă cuprinde însuşirile Aria oarbă cuprinde însuşiri de care
evidente atât pentru subiect cât şi pentru nu suntem conştienţi, dar care sunt
ceilalţi; atunci când ea are o suprafaţă evidente pentru ceilalţi. Existenţa
redusă (număr mic de însuşiri pe care le acestora este explicabilă prin faptul că
prezentăm celorlalţi în mod explicit), fie că avem tendinţa de a ignora acele
CEILALŢI ŞTIU percepem situaţia ca "nesigură", informaţii care ne ameninţă imaginea
"ameninţătoare" şi avem tendinţa de a ne de sine, ceea ce afectează
"expune" cât mai puţin pentru a ne obiectivitatea percepţiei pe care o

proteja, fie că nu avem abilităţi sociale avem despre noi înşine. În condiţii
care să favorizeze o bună comunicare speciale suntem dispuşi să admitem
(stângăcie în relaţionare). Mărirea astfel de informaţii, dar numai de la
suprafeţei se poate realiza prin dezvăluire persoane pe care le cunoaştem bine şi
(oferirea de informaţii despre noi înşine şi cărora nu le atribuim reavoinţă.Un
reducerea ariei ascunse) şi prin feedback- număr mare de însuşiri cuprinse în
ul celorlalţi (acceptarea / receptivitatea această arie indică necunoaşterea de
faţă de informaţia furnizată de ceilalţi şi sine şi subiectivitatea.
reducerea ariei oarbe).
Aria ascunsă Fiecare dintre noi are Aria necunoscută există însuşiri pe
aspecte ale personalităţii pe care nu le care nu ni le cunoaştem şi pe care nici
CEILALŢI
dezvăluie cu uşurinţă pentru că le ceilalţi nu le văd, dar care pot "ieşi la
NU ŞTIU
consideră ca ţinând de intimitatea sa. suprafaţă" în situaţii limită.
7. METODA SOCIOMETRICA
Din punct de vedere situational, omul este analizat sub aspectul actiunii lui asupra altora si a
influentelor reciproce pe care le suporta din perspectiva interactiunii:
 A actioneaza asupra lui B
 B are un comportament de raspuns care se rasfrange asupra lui A si/sau C
Suportul actiunii sociale il constituie trebuinta umana fundamentala – afilierea si socializarea - care se
manifesta in trei forme:
 trebuinta de incluziune – nevoia de contact, de comunicare, de a fi ingrijit, de a atrage atentia
(asociata cu teama de a nu fi respins)
 trebuinta de control – de a isi exercita autoritatea si de a fi protejat
 trebuinta de afectiune – regasita la nivelul diadelor si reclama reciprocitate
Interinfluentarea si apropierea dintre oameni pot fi anlizate la nivel macroscopic (comunitate) sau
microscopic (grup mic)
Sociometria studiaza matricea sociometrica, care reprezinta principiul activ al performarii si devenirii
vietii sociale. Prin matricea sociometrica se masoara domeniul social si sfera relatiilor interpersonale
preferentiale care se stabilesc intr-un grup (simpatie, antipatie, indiferenta)
Metoda sociometrica desemneaza un ansamblu de tehnici experimentale si matematice, destinate sa

masoare intensitatea si itinderea curentelor afective in cadrul unui grup.
Testul sociometric este un instrument de baza care determina pozitia unui individ in campul relatiilor
interpersonale si structura psihologica globala a grupului (detectarea subgrupurilor, a centrelor de
infuenta, a liderilor, a gradului de coeziune etc.)
Tehnica aplicarii testului - se cere subiectilor sa exprime preferinta sau respingerea fata de ceilalti
membrii ai grupului (actual sau de perspectiva) in legatura cu perticiparea la o actiune comuna
Conditii de aplicare :
1. crearea unui climat favorabil (pentru a elimina sentimentul penibil al subiectului ca urmare a
constientizarii pozitiei sale reale in grup, tteama de a-si exprima preferinta sau respingerea si
teama de a constientiza sentimentelor celorlalti fata de el

2. subiectii trebuie sa se simta direct implicati in experiment, motivatia pentru participare si

adeziunea la un proiect comun trebuie sa constituie interesul fata de problemele celorlalti
3. autenticitatea criteriilor dupa care se face optiunea (sa raspunda unor motivatii reale, sa
reprezinte cauze comune care sa antreneze indivizii spre un scop comun)
4. numarul criteriilor poate creste in functie de complexitatea lor, de marimea colectivitatilor si de
varsta subiectilor
5. numarul de alegeri poate fi:
 nelimitat – mai veridic si mai spontan, dar mai greu de evaluat si interpretat
 limitat – inhiba spontaneitatea
6. componenta afectiva si cea cognitiva – testul se poate adresa relatiilor si perceptiilor
interpersonale
ex. intrebari:
1. numeste doi colegi pe care-i consideri cei mai potriviti pentru a conduce grupul
2. numeste doi colegi pe care-i consideri cei mai nepotriviti pentru a conduce grupul
1. cu cine doresti sa lucrezi in grupa de practica?

2. cu cine nu doresti sa lucrezi in grupa de practica?
1. alege trei colegi cu care ti-ai dori sa pleci in excursie

2. alege trei colegi cu care nu ti-ai dori sa pleci in excursie
- fiecare preferinta este cotata dupa o grila de intensitate care merge de la minus(-) pana la plus(+)
la care se adauga indicativul cerut prin intrebare (ex. 1,2,3 colegi)
- notarea se face astfel :
+2 (cea mai mare atractie)
+1 (atractie mai redusa)
-1 (respingere mai redusa)
-2 (cea mai mare respingere)
- se poate lucra si cu culori
Subiectii supusi testului sunt inscrisi intr-un tabel cu dubla intrare
SUBIECTII 
A B C D E F

A +2 -2 -1 +1
B +2 -1 +1 -2
C -1 -2 +2 +1
D -2 +1 +2 -1
E -1 +2 -2 +1

F -2 +2 -1 +1
Total 1(2) 2(4) 2(3) - 4(6) 3(3)

alegeri
Total 3(5) 1(1) 1(1) 4(7) 1(1) 2(3)
respingeri
- pe orizontala (randuri) se trec atractiile si respingerile emise de fiecare subiect cu referire la

ceilalti membrii ai grupului
- pe verticala (coloane= se totalizeaza alegerile si respingerile primite de fiecare subiect
ex. 1 (2) – o alegere/respingere cu intensitatea 2 (adica punctajul cumulat al alegerilor sau

respingerilor)
Calcule (prelucarea datelor)
a. INDICELE DE STATUT PREFERENTIAL
ALEGERI - RESPINGERI
ISP =
N–1
ISP – poate fi : pozitiv, negativ, nul
b. INDICELE DE COEZIUNE
alegeri reciproce x 2
Ic =
N(N–1)
Unde N este numarul total al subiectilor (membrilor grupului)

1 – este indicele ideal, cu cat se indeparteaza de 1 scade gradul de coeziune
AVANTAJE.
- permite evidentierea: lanturilor, perechilor, triunghiurilor
- indica rapid : liderii, exclusii, izolatii
- prin repetare in timp permite surprinderea dinamicii dar si configuratia stabila a grupului
DEZAVANTAJE:
- surprinde structura grupului la un moment dat
- are valoare doar in masura in care se finalizeaza prin reorganizarea grupului conform structurii
informale

SOCIOGRAMA - figura grafica prin care se reda tipul si sensul relatiilor existente intre membrii
grupului
 Preferinte unilaterale ( A il prefera pe B)
 Preferinte reciproce ( A il prefera pe B si invers)
 Respingeri unilaterale
 Respingeri reciproce
Tema de seminar :
Formati un grup din 6 persoane si stabiliti o actiune comuna, in cadrul careia trebuie sa va exprimati optiunile
in ceea ce priveste colaborarea (doua alegeri, doua respingeri) dupa modelul anterior. Elaborati
sociomatricea si sociograma pentru grupul constituit si calculati indicele de coeziune
8. MODALITATI DE ORIENTARE SCOLARA SI PROFESIONALA
a. prin continutul materiilor din programa de invatamant, tanarul vine in contact cu omenii de
activitate diverse si isi formeaza o serie de interese de cunoastere, preferinte etc.; disciplinele
scolare contribuie la dezvoltarea cunostintelor, aptitudinilor si capacitatilor individului
b. in orele de dirigentie sau in actiunile distincte de popularizare, se realizeaza o informare cat

mai complexa despre lumea profesiilor: domenii de activitate, forme de calificare in reteaua
scolara si alte forme post-scolare, perspectivele carierei
c. vizite de documentare ale elevilor in diferite intreprinderi si institutii ocazioneaza un contact

direct, intuitiv, cu continutul concret sl profesiilor, despre aspecte specifice unor munci
d. practica in productie este nu numai modalitate de formare a deprinderilor profesionale ci si un

prilej pentru tanar de a-si confrunta reprezentarile despre profesie, aspirartiile si motivatiile cu
realitatea concreta a propriilor performante
e. psihodiagnosticul este o actiune complexa de ghidare a autocunoasterii prin mijloace

specifice psihologiei; sunt evaluate aptitudinile si intreaga personalitate a elevului, potentialul lui
de dezvoltare, de catre psihologi specializati in domeniu si sunt oferite sfaturi si indrumari care
sa-l ajute pe tanar in alegerea sa
f. evaluarea pedagogica (concretizata in fisa psihopedagogica) cuprinde atat aspectele

psihologice susmentionate cat si interpretarea evolutiei scolare si a comportamentului elevului
in ansamblul sau cu scopul de a furniza tanarului si familiei o imagine cat mai completa a
posibilitatilor sale.
INVENTARUL DE PREFERINTE VOCATIONALE (HOLLAND)
Grupeaza profesiile /mediile de munca dupa 6 dimensiuni:

- R - realiste (stiinte exacte)
- I - intelectuale
- A - artistice
- S - sociale
- E - antreprenoriale
- C - conventionale
fiecare profesiune avand 1-3 dimensiuni preponderenta

(ex. vanzatorul este situat in categoria ESC – antreprenorial, social, conventional)
Holland considera ca alegerea profesiei este o expresie a personalitatii: „fiecare persoana tinde sa-si
aleaga o ocupatie/profesie concordanta cu structura sa de personalitate si in special cu interesele
sale”, o profesie in care:
 sa-si valorifice aprtitudinile si deprinderile,
 sa-si exprime atitudinile si valorile,
 sa joace roluri agreabile
 sa le ocoleasca pe cele dezagreabile,
 sa le ocazioneze reusita profesionala si sociala.
Personalitatile pot fi grupate in functie de domeniile de interes in aceleasi categorii
CHESTIONAR DE INTERESE VOCATIONALE (HOLLAND)
In chestionarul care urmeaza sunt date mai multe activitati. Va trebui sa treci in dreptul fiecaruia dintre acestea, in
casuta cu punct, o cifra care semnifica daca activitatea respectiva iti place, iti displace sau iti este indiferenta,astfel:
2 puncte – imi place sa fac asta;
1 punct - imi este indiferent;
0 puncte – imi displace
NR. DESCRIEREA COMPORTAMENTULUI 1 2 3 4 5 6

1. Sa repari ceasuri si bijuterii *
2. Sa fii numarator de bani (casier la banca) *
3. Sa intervievezi persoane in legatura cu problemele comunitatii *
4. Sa faci experiente stiintifice *
5. Sa conduci un department administrative *
6. Sa canti pe o scena *
7. Sa repari motoare de automobile *
8. Sa inregistrezi dátele financiare ale unei companii *
9. Sa ajuti persoanele handicapate fizic sa se pregateasca pentru o meserie *
10. Sa folosesti microscopul pentu a studia celulele si bacteriile *
11. Sa cumperi marfa pentru un magazin mare *
12. Sa fii artist *
13. Sa faci mobilier *
14. Sa lucrezi cu masini de calculate si de copiat intr-un birou *
15. Sa fii lucrator social *
16. Sa citesti carti si reviste stiintifice *
17. Sa fii un manager de vanzari *
18. Sa scrii istorii scurte *
19. Sa lucrezi pe o macara *
20. Sa faci rezervari pentru zboruri de avioane, hoteluri, intr-un birou de voiaj *
21. Sa fii professor sau invatator *
22. Sa faci munca de cercetare intr-un laborator fizic *
23. Sa intervievezi muncitorii care au nemultumiri la locul de munca *
24. Sa faci desene animate *
25. Sa fii dulgher *
26. Sa fii expert contabil care stabileste taxele si returnarea acestora *
27. Sa studiezi sociologia, adica modul cum traiesc oamenii impreuna *
28. Sa faci studii stiintifice despre soare, luna, planete, stele *
29. Sa faci bani prin comert sau prin bursa de valori *
30. Sa predai cursuri de muzica in scoli *
31. Sa asamblezi componentele unui echipament stereo *

32. Sa examinezi bugetul unei companii *
33. Sa dai sfaturi oamenilor sariaci privind legislatia *
34. Sa studiezi cauzele bolilor de inima *
35. sa conduci un mare restaurant *
36. Sa scrii un roman *
37. Sa fii electrician *
38. Sa tii evident marfurilor, rechizitelor *
39. Sa ai grija de oamenii bolnavi *
40. Sa utilizezi matematica pentru a rezolva problemele tehnice si stiintifice *
41. Sa te ocupi de política administrativa *
42. Sa organizezi/regizezi piese de teatru *
43. Sa conduci un tractor cu remorca *
44. Sa lucrezi cu cifre intr-un birou de afaceri *
45. Sa ajuti persoanele care au iesit din inchisoare sa-si gaseasca un loc de munca *
46. Sa fii medic chirurg *
47. Sa fii vicepresedinte la banca *
48. Sa fii muzician de jazz *
49. Sa refaci, repari, refinisezi mobile *
50. Sa studiezi o companie si sa elaborezi un sistem contabil pentru nevoile sale financiare *
51. Sa-i inveti si sa-i califici pentu o meserie pe adulti *
52. Sa fii biolog maritim *
53. Sa fii juristconsultul unei companii *
54. Sa citesti articole despre muzica si arta *
55. Sa utilizezi si sa repari echipamente de radio *
56. Sa supraveghezi personalul administrativ al unui birou *
57. Sa ajuti oamenii la alegerea unei cariere *
58. Sa examinezi efectul aerului poluat asupra mediului *
59. As ocupi o pozitie de lider *
60. Sa faci designul reclamelor pentu reviste sau televiziune *
61. Sa instalezi sau sa repari un telefon *
62. Sa urmezi un curs de matematica pentru afaceri *
63. Sa supravehezi persoane care au incalcat legea *
64. Sa inventariezi un nou tip de echipament tehnic *
65. Sa fii agent imobiliar *
66. Sa asculti mari muzicieni *
67. Sa lucrezi in constructii *
68. Sa controlezi declaratiile bancilor pentru a descoperi greseli *
69. Sa ajuti la cresterea fondului de caritate (binefaceri) *
70. Sa faci cercetari stiintifice asupra utilizarii energiei solare pentru incalzirea caselor *
71. Sa lucrezi pentu a convinge guvernul sa voteze o lege *
72. Sa scrii o piesa de teatru *
73. Sa montezi dispozitive electrice *
74. Sa folosesti calculatorul pentru a pastra dátele contabile *
75. Sa planifici activitatea altora *
76. Sa lucrezi la realizarea unei inimi artificial *
77. Sa promovezi dezvoltarea unei piete de aprovizioanare a populatiei *
78. Sa compui sau sa faci aranjamente muzicale *
79. Sa construiesti etajere pentru carti *
80. Sa urmezi un curs pentru contabilitate *
81 Sa dai primul ajutor *
82 Sa fii asistent medical de laborator *
83 Sa faci o afacere , sa faci comert *
84 Sa dirijezi o orchestra simfonica *
85 S construiesti case ca atreprenor de cladiri *
86 Sa utilizezi tastatura unui calculator pentru a introduce informatii *
87 Sa lucrezi in calitate de consilier familial *
88 Sa urmezi un curs de biologie la scoala sau la universitate *
89 Sa fi legiuitorul care sa medieze disputele dintre sindicate si patroni *
90 Sa scrii reportaje pentru reviste *

91 Sa confectionezi animale din lemn *

92 Sa fii functionarul care pastreaza datele privitoare la castigul lucratorilor *
93 Sa ajuti copii cu tulburari mentale *
94 Sa cercetezi , sa cauti un remediu contra cancerului *
95 Sa fii judecator *
96 Sa pictezi animale sau peisaje *
97 Sa lucrezi ca paznic *
98 Sa operezi intr-un registru de incasari *
99 Sa inveti si sa ajuti oamenii din tarile in curs de dezvoltare *
100 Sa conduci studii stiintifice privind controlul bolilor plantelor *
101 Sa recrutezi si sa angajezi oamenii pentru o companie mare *
102 Sa scrii scenariu de televiziune *
103 Sa conduci un autobuz *
104 Sa fii receptioner al unui hotel *
105 Sa studiezi psihologia *
106 Sa fii medic care ajuta la prevenirea bolilor *
107 sa calatoresti prin tara pentru a vinde produsele companiei *
108 Sa faci scenografia pentru piese de teatru *
109 sa repair lucrurile din jurul casei *
110 sa fii functionar administrativ *
111 sa coordonezi sis a conduci programul sportive pe un teren de sport *
112 sa faci studii stiintifice despre natura *
113 sa organizezi si sa coordonezi afaceri *
114 sa aranjezi muzica de fond pentru un film *
115 sa repari mecanisme *
116 sa operezi cu cifre pe un echipament cu procesare (computer) *
117 sa conduci discutiile de grup pentru copiii delicventi *
118 sa ajuti cercetatorii stiintifici in laboratoarele lor experimentale *
119 sa fii manager de productie *
120 sa faci recenzia unei carti ca un critic literar *
TOTAL
Tipuri de personalitate in functie de interesele profesionale
TIPUL DE PERSONALITATE INTERESE DOMENII OCUPATIONALE
REALIST Forta fizica, coordonare motrica, miscare, Topograf, mecanic, activitati fizice in aer liber,
(motor) agresivitate, concret mestesuguri manule
INTELECTUAL Intelegere, explicare, studiu, rezolvarea de Domenii stiintifice (chimist, fizician, biolog,
(lingvistic) probleme informatica)
ARTISTIC Activitati nestructurate care solicita Muzica, limbi straine, arte plastice, literatura,
(estetic, creativ) creativitate si expresie personala publicitate, decoratiuni interioare, fotografie,
(indirecta) televiziune
SOCIAL Relationare cu ceilalti, a explica altora Profesor, psiholog, terapeut, asistent social,
(a preda), a ajuta, a comunica purtator de cuvant, reporter
INTREPRINZATOR Vanzare / cumparare, negociere, Vanzator, agent de vanzari, manager, mic

organizarea activitatii altora, initiativa, intreprinzator, lider
coordonare si conducere
CONFORMIST Executie, ordonare, finalizare, conservare, Contabil, secretara, functionar, administrator,

loialitate bibliotecar, arhivist

III. STUDIUL DE CAZ
Definitia metodei
Studiul de caz este centrat pe un fenomen contemporan, care poate fi investigat pe viu cu mijloace concrete.
Desigur, nu lipseste din analiza de caz un fragment de istoric a fenomenului, reconstituit pe baza de documente,
materiale de arhiva si relatari personale, dar acestea constituie doar un traseu limitat al evenimentului/individului.
Studiul de caz este una dintre metodele de a realiza o cercetare in domeniul stiintelor sociale. Alte metode de
cercetare in domeniul stiintelor sociale: experimentul, chestionarul, istoricul si analiza informatiilor obtinute.Studiul
de caz este o analiza amanuntita a unei persoane sau a unui grup, in mod special ca model al unui fenomen
medical, pishologic sau social. Din punct de vedere managerial, studiul de caz este o analiza detaliata si intensiva
a unei entitati sau a unei structuri componenta a unei entitati, realizata in vederea determinarii factorilor care stau
la baza succesului sau a insuccesului sau. Un studiu de caz demonstreaza, modul in care problema a fost
identificata, care dintre solutii a fost aleasa si evidentiaza rezultatul final, pentru un domeniu anume. Ca forma si
continut, un studiu de caz se imparte in 3 mari sectiuni, denumite in functie subiect si de domeniul de activitate:
Provocare / problema / ipoteza ; Abordare / solutie / implementare; Beneficiu / rezultat / finalizare
STUDIU DE CAZ
1. date despre subiect (individ) (nume/initiale, varsta /data nastere, clasa/an de studii, provenienta:
localitate, scoala etc)
2. prezentarea subiectului (descriere pe scurt a individului si a persoanelor semnificative din anturaj/familie,
prezentare pe scurt dar fara sa eludam detaliile relevante )
3. carentele educative ale subiectului (referire la aspectele negative observate/sesizate ale
comportamentului in mediu social, scolar, familial; se scot in evidenta spectele asupra carora vrem /trebuie
sa actionam/actioneze)
4. ipoteze si obiective (de la ce plecam ca supozitie, si ce urmarim sa obtinem. Care este situatia actuala ,
cum dorim sa fie situatia in final?!)
5. plan de lucru (plan de interventie)(ce, cum, cine, cand, unde ?! )
6. ipoteze alternative (in caz ca planul a sau aspecte ale lui dau gres sau nu pot fi aplicate , care vor fi
variantele ajutatoare – planul b ) ex. Imi propun ca profesor al elevului , sa vorbesc cu parintii lui despre
problema ivita . dar parintii nu raspund solicitarii mele de dialog , refuza , evita …ce fac in aceasta
situatie ?! ce alta varianta de lucru pot aborda ?)
7. rezultate obtinute (dupa interventie)
8. concluzii
9. recomandari (pt subiect, pentru familie, scoala)

Exemplificare :
SUBIECTUL: P.V., 7 ani, clasa I
PREZENTAREA CAZULUI : - Inadaptarea şcolară

- elevul înregistrează rezultate slabe la învăţătură, atingând cu greu standardele minimale de performanţă;
- lipsa de respect faţă de mama, dezinteres faţă de activitatea şcolară, nervozitate, agitaţie, tulburări de
comportament.

ISTORICUL EVOLUŢIEI PROBLEMEI
Datorită faptului că tata este plecat în Italia el rămânând în grija mamei, aceasta având grave probleme cu
alcoolul, acesta a profitat de lipsa de interes a acesteia pentru evoluţia sa şcolară şi ca urmare au început să se
manifeste tulburări de comportament şi de învăţătură.

DESCOPERIREA CAUZELOR GENERATOARE:
V. este tot timpul deprimat, nu are prieteni şi nu socializează cu elevii din clasă; are numeroase absenţe
nemotivate.
Comportamentul:
- nu vorbeşte în clasă decât atunci când i se adresează în mod direct o întrebare;
- răspunde ezitant, cu o voce nesigură, abia auzită, se înroşeşte la faţă şi evită să privească în ochi învăţătoarea
când i se cere să răspundă oral în faţa colegilor;
- când trebuie să lucreze individual în clasă nu-şi termină niciodată activitatea, nu rămâne liniştit şi îşi deranjează
colegii;
- V. are capacităţi intelectuale de nivel mediu;
- are puţini prieteni şi începe foarte rar o conversaţie;
- rămâne singur în timpul recreaţiilor, ceilalţi îl ocolesc, pentru că are de multe ori, un comportament violent;
- V. spune că, acasă nimeni nu-l bruschează, dacă este liniştit.
Dialog cu elevul:
V. pare la prima vedere un băiat liniştit care evită să vorbească.
El declară că acasă face numai ceea ce vrea el. Dacă mamei lui nu-i place ce face el la un moment dat, el
se supară, iar ea îl lasă în pace.
“Când trebuie să răspund cu voce tare în clasă, mi-e teamă că vor râde ceilalţi copii de mine dacă voi
greşi.” Dacă cineva îi zice ceva, imediat, în pauză, sare la bătaie, devine violent.
Dialog cu mama:
- V. este un alt copil acasă;
- mama ne spune că îi este greu de când a plecat tatăl in Italia, că lui V îi este dor de tatăl lui, că băiatul îi simte
lipsa. De la plecarea tatălui are din ce în ce mai multe probleme cu ceilalţi şi de multe ori refuză să meargă la
şcoală, dacă nu vorbeşte cu tatăl său la telefon, dimineaţa, înainte de a pleca;
- are un comportament ostil şi agresiv faţă de sora lui. Vorbeşte urât, de multe ori sare la bătaie, dacă sora lui îi
atrage atenţia că nu vorbeşte frumos;
- mama nu-l pedepseşte, pentru ceea ce face, considerând că va veni timpul când V. îşi va da seama că greşeşte
şi nu va mai fi violent, iar când tata se va întoarce, totul va intra în normal.


ANALIZA DATELOR ŞI STABILIREA IPOTEZELOR

Inadaptarea lui V. la şcoală este atat expresia certitudinii că el nu este capabil să reuşească, cât şi expresia
adevărului conform căruia ”Cine sunt ei să râdă de mine?”
Problemele copilului în legătură cu terminarea activităţilor la şcoală pun în lumină problema de motricitate fină şi
de motivaţie
Dacă va avea un număr mai mare de probe orale şi va fi încurajat să le rezolve în timp util, el constata că va reuşi
în ciuda problemelor sale motorii.
Cu toate acestea există o contradicţie între comportamentul băiatului de acasă (închis în sine şi ostil) şi de la
şcoală (agresiv şi ostil) aceste comportamente îi permit să stăpânească ambele situaţii.
CREAREA UNUI PROGRAM DE SCHIMBARE:
Fixarea obiectivelor
Obiective pe termen lung
1. V. va frecventa regulat toate orele.
2. La şcoală va lua parte la discuţiile structurate şi nestructurate cu toţi colegii.
3. Activităţile scrise vor fi terminate în timp util.
Obiective pe termen scurt
1. Va fi implicat în a-şi spune părerea la toate discuţiile din clasă alături de colegii săi.
2. I se vor da sarcini precise, fiind implicat în diverse acţiuni, pentru a fi resposbilizat.
Metode şi strategii
Conceperea şi punerea în practică a unor metode coerente de lucru cu el.
O strânsă legătură cu familia, astfel încât prezenţa sa la şcoală să fie de aproape 100%.
Ajutarea lui V. de a depăşi teama de a participa la ore, spunându-şi părerea în faţa colegilor săi, printr-un sistem
de sprijin şi încurajare din partea învăţătoarei.
Mai puţină exigenţă din partea învăţătoarei în materie de teme scrise.
I se va da ocazia să-şi măreasacă încrederea în sine şi să-şi îmbunătăţească aptitudinile în situaţiile în care
interacţionează cu grupul de elevi (clasa), prin responsabilizarea sa în competiţii, cocursuri.
Se va cere ajutorul condilierului scolar, data fiind natura cronica a problemelor lui V.
APLICAREA PROGRAMULUI DE SCHIMBARE:
În timpul unei întâlniri la care au participat mama învăţătoarea, directorul şcolii, V. a acceptat să încerce să
atingă obiectivele pe termen scurt.
Responsabilităţi
I se cere lui V. să răspundă zilnic de creta şi buretele pentru tablă, de curăţenia clasei, explicându-i cât de
importantă este sarcina sa. Va lucra o dată pe saptamană cu consilierul şcolii.
Participarea în clasă - Învăţătoarea îl va ajuta în fiecare zi să găsească răspunsul unei întrebări care va fi pusă
în ziua următoare. Acest fapt are ca scop mărirea participării lui în clasă, micşorându-i teama de a răspunde în
faţa colegilor.
Rolul jucat de învăţătoare va scădea în funcţie de progresul înregistrat de elev, astfel încăt să-i permită să
participe sau să răspundă spontan la discuţiile din clasă.
Participarea lui V. la discuţiile din clasă nu va lasa loc unei intensificări speciale. Băiatul va fi conştient că
răspunsurile corecte date în faţa colegilor sunt de fapt o recompensă “Ceilalţi vor vedea că nu sunt aşa de rău.”

Teme scrise:
Se va reduce numărul notiţelor pe care trebuie să le ia în clasă.
Se va face o evaluare orală a materiei, după fiecare unitate de învăţare, inaintea unei evaluări sumative.
Aptitudini sociale
În timpul activităţilor de grup, V. va avea ca sarcină să dirijeze sau să coordoneze planul de acţiune după o
consultare cu învăţătoarea care trebuie să spună ce să spună şi ce să facă în rolul respectiv.
Şedinte de consiliere
· O dată pe săptămână vor avea loc şedinţe de consiliere în cabinetul şcolar.
· O dată pe lună va participa mama lui V.
EVALUAREA PROGRAMULUI DE SCHIMBARE

La interval de două săptămâni, apoi la o lună de la prima întâlnire au avut loc şedinţe cu V., mama şi
consilierul şcolar.
Obiectivele pe termen scurt au fost realizate şi se observă progrese rapide în relaţiile spontane şi convenabile lui
V. cu alte persoane.
Nu mai absentează de la ore, dar este bine să fie supravegheat în continuare pe această temă.
Numărul mărit de activităţi scrise pare să fi mărit puţin câte puţin siguranţa băitului. Spre exemplu,după perioada
de două săptămâni a obiectivului pe termen scurt, elevul a început să participe în clasă din ce în ce mai mult, fiind
din ce în ce mai activ.
Atunci când a început să participe spontan, el a încercat să afle până unde putea merge (întârzia, dădea
răspunsuri nepotrivite, vorbea neîntrebat, vorbea în timpul orei cu alţi colegi, deranjând ora şi se purta la fel ca
înainte). Dialogul lui V. cu consilierul şcolar şi cu doamna învăţătoare au arătat că acest comportament reflectă
siguranţa crescută a copilului şi încrederea sa în relaţiile cu ceilalţi.
REZOLVAREA PROBLEMEI
Învăţătoarea a hotărât ca acest comportament să fie considerat pozitiv şi să aibă o atitudine cât mai flexibilă.
La sfârşitul primei luni, acest comportament nu ridicase probleme deosebite în clasă.
Randamentul lui V. la învăţătură a crescut, dar s-a impus şi în continuare ajutorul doamnei învăţătoare, prin
program de lucru suplimentar printr-o şedinţă de o oră pe săptamână în afara orelor de clasă.
Mama continuă să întâmpine dificultăţi în impunerea unor limite acasă, deşi recunoaşte că V. depune mai mult
efort pentru a colabora.
CONCLUZII
Teama pe care o manifestă V. de a nu se face de râs în faţa colegilor, dorinţa lui de a epata prin comportamentul
agresiv atât verbal cât şi fizic se datorează lipsei de comunicare atât cu mama cât şi cu tatăl. Îi este teamă să-şi
facă prieteni, să se ataşeze emoţional de o altă persoană şi de aici dificultatea lui de a relaţiona cu colegii.
Comportamentul său agresiv, faţă de sora lui, faţă de mama este datorat lipsei unei persoane de sex masculin din
casă, respectiv tatăl, în care copilul are mare încredere. Momentan, el se simte abandonat de tata.
În continuare şi consilierul şcolar, şi doamna învăţătoare vor aplica tehnici experimentale pentru a ameliora starea
de teamă şi de inadaptare şcolară pentru V.
Tema de seminar (PIESA DE PORTOFOLIU NR. 6):

STUDIU DE CAZ - prezentati un studiu de caz real al unui elev definit ca “elev problema” in clasa/scoala de care
apartine si prezentati un plan de lucru pentru rezolvarea cazului (ipoteze, obiective, rezultate preconizate,
concluzii/ recomandari )
IV. FISA PSIHO-PEDAGOGICĂ SI VALOAREA EI IN PROCESUL INSTRUCTIV-EDUCATIV
Se atribuie denumirea de fisă acelui instrument de lucru care serveste organizării si prezentării informatiilor
referitoare la o persoană, privită în totalitatea sa, sau mai frecvent la anumite aspecte ale acesteia. Printr-o bună
organizare a informatiei, fisa prezintă un avantaj deosebit pentru cunoastere si in acelasi timp îndeplineste un rol
de directionare a activitătii de cunoastere a persoanei. Alături de notiunea de fisă se foloseste si notiunea de
diagnostic pedagogic, care se poate defini ca fiind forme de organizare a activitătii de cunoastere a elevului,
destinată necesitătilor actiunii pedagogice, adică obiectivelor de formare a personalitătii copilului, sub multitudinea
aspectelor sale: dezvoltarea fizică, dezvoltarea psihică, fond informational, integrarea socială. Fisa destinată
studiului individualitătii elevului privită in interdependenta factorilor în care se integrează poate fi definită ca un
document cu valente practice care permite desfăsurarea unei actiuni programate, în scopul desăvîrsirii
personalitătii elevului prin intermediul procesului de invătămînt. Eficienta nu trebuie căutată în valoarea analizei
psihologice sau pedagogice efectuate, ci în rolul ei de factor dinamizant al procesului de învătămînt.
5. Caracteristicile fisei psiho-pedagogice
Alcătuirea fisei se sprijină pe cîteva principii, dintre care mentionăm: considerarea unitară a personalitătii copilului,
cercetarea variabileleor de personalitate în interdependenta lor, distingerea caracterisiticilor dominante de
personalitate, de mediu si de educatie, abandonarea unui punct d vedere dinamic si functional in explicare
aprocesului de formare a elevului. Aceste principii, precum si metodele de studiere a trăsăturilor de personalitate
ale elevilor au impus unele caracterisitici fisei psiho-pedagogice:
-caracteristica de fisă de concluzii, deoarece contine rezultatele prelucării informatiei, realizează cunoasterea
prin trierea si ordonarea datelor, exprimă generalul si caracterisiticul din fapte;
-caracterul sintetic, priveste copilul multilateral: fiziologic, psihologic, pedagogic si social,
-evidentiază elementul caracteristic: scoate în relief ceea ce este diferentiat de ceea ce este comun, ceea ce
este permanent de ceea ce este accidental, explică persoana prin dominantele sale psihologice, pedagogice,
sociologice.
-permite o prezentare dinamică, contine date din analiza procesului de adaptare, integrare, familie, scoală,
societate, urmăreste copilul in procesul de formare, sesizînd modul de cristalizare a anumitor trăsături, explică
structura psihologică prin interelatia dintre dominante si realizarea copilului, prin factorii care intervin ( de
sănătate, de mediu, de scolaritate).
-are un caracter directional: permite o actiune programată înn formarea copilului, contine indicatii asupra
directiilor de interventie prin procesul instructiv, educativ cît si datele referitoare la orientarea scolară si
profesională;
-are un caracter explicativ; este rezultatul actiunii de întelegere a copilului, contine motivatii pentru anumite
situatii sau conduite;
-are un caracter de continuitate: oglindeste permanent situatia copilului, urmăreste elevul in toate etapele de
învătămînt, se definitivează pe parcurs.-are un caracter de accesibilitate, poate fi completată si utilizată de orice
cadru didactic;
-prezintă usurintă în parcurgere: contine numai informatii utile, evidentiază elementele caracterisitice, prezintă
o anumită sistematizare a datelor.
-constituie un document secret, comunicarea datelor se face cu grija de a nu crea elevilor conditii de
stres.
Întocmirea fisei de caracterizare psiho-pedagogică. O privire de ansamblu asupra capitolelor fisei ne oferă
posibilitatea de orientare asupra tematicii de investigatie a individualitătii elevului:
I.Date personale:
1.Date despre starea civilă
2. Scolile frecventate de elev si localitătile in care a avut domiciliul

II.Date asupra stării de sănătate
1. accidente ereditare si conditii de mediu nocive,
2. antecedente personale, defecte fizice, deficiente senzoriale.
3. starea generală a sănătătii; 4. mentiuni medicale cu importantă pentru procesul de învătămînt

III.Date asupra mediului familial
1. Familia (tabel sintetic)
2. Caracterisiticile vietii de familie
3. Gradul de integrare a elevului in familie
4. Atentie acordată formării copilului
5. Influente extrafamiliale
6. Actiuni de colaborare a scolii cu familia
IV. Date asupra scolaritătii

1.Situatia scolară (tabel sintetic)
2. Gradul de integrare a elevului în scoală
3. Locul si rolul în organizatia de tineret
4. Succese deosebite în competitii
5. Activitate în cercurile de elevi
6. Preocupări în afara scolii
7. Factorii explicativi ai reusitei sau nereusitei scolare
8. Recomandări pentru ameliorarea nivelului de pregătire si educatie
V. Date asupra structurii psihologice

1. Caracteristicile proceselor intelectuale
2. Afectivitate, temperament, caracter
3. Aptitudini, interese
4. Aspecte în care este necesar să se intervină

VI. Aprecieri sintetice
1. Biogramă (prin aprecieri în raport cu totalitea elevilor)
2. Profil psihopedagogic
VII. Date referitoare la orientarea scolară si profesională

1.Aspiratiile elevului
2. Dorintele părintilor
3. Aprecierea profesorului diriginte
4. Actiuni formative directionale
Tema seminar (PIESA DE PORTOFOLIU NR. 7):Completati fisa psihopedagogica (anexata) pentru o
cunostinta aflata in sitemul de invatamanta (gimnazial sau liceal), folosind toate informatiile relevante obtinute prin
utilizarea a cat mai multe metode invatate anterior (interviu, protocol de observatie, test de temperament, fisa de
anamneza, chestionarul de orientare vocationala, etc)

Liceul / Scoala……………………………
Localitatea………………………………..
Judetul…………………………………….
FISA PSIHOPEDAGOGICA
I. DATE PERSONALE
1. Numele si prenumele elevului……………………………………………………………………………

2. Nascut in anul……………..luna………………….ziua………localitatea……………………………..
3. Domiciliul ………………….str………………………………………..nr………………………………….
4. este in aceasta scoala din anul ………………(clasa……………..)
5. s-a transferat de la scoala ………………………localitatea………………………..in anul……………
din motivele ………………………………………………………………………………………………..
6. a absolvit clasele anterioare dupa cum urmeaza :
clasa In anul La scoala Media generala Obs.date, situatii deosebite

la absolvire (gazda, camin, naveta)
7. aprecierea generala asupra elevului din partea scolii de la care s-a transferat sau a dirigintelui clasei
anterioare (daca nu este transferat)
…………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
II DATE DESPRE SITUATIA FAMILIALA

8. Parintii
numele varsta profesia Locul de munca
Tatal
Mama
9. Tipul de familie>
Familie obisnuita □
Parinti vitregi: mama vitrega □ tata vitreg □ ambii parinti vitregi □
Alte situatii: familie monoparentala □ parinti divortati □

mama decedata □ tatal decedat □ ambii parinti decedati □
copil infiat □
10. Situatia fratilor

Numar de frati mai mari ………………………..numar de frati mai mici……………………

Sora/frate Anul nasterii Pregatirea scolara Observatii

(resurse materiale, influente
11. alti membrii ai familiei care locuiesc cu copilul

(daca aceste personae au o influenta pozitiva sau negative asupra copilului)
………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………..
12. atmosfera si climatul educativ din familie
a. relatii dintre parinti
………………………………………………………………………………………………………………….
b. relatia dintre parinti si copil.
………………………………………………………………………………………………………………….
c. atitudinea parintilor fata de problemele de educatie ale copilului
…………………………………………………………………………….…………………………..............
13. conditiile de viata si de munca ale elevului (camera personala, biblioteca, program sistematic
organizat, studiul particular al limbilor straine, conditii igienico-sanitare)
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………..
14. influente extrafamiliale (prieteni, anturaj)
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
III REZULTATELE ACTIVITATII ELEVULUI
15. Situatia scolara
clasa Media anuala Media la clasificare Discipline Discipline cu
purtare preferate rezultate slabe
16. concursuri si cercuri scolare si extrascolare

clasa Concurs/cerc rezultate Alte activitati
17. Activitati preferate in timpul liber si influenta lor asupra elevului
Lectura (domeniul) □ Matematica □ Fizica-chimie □ Lucrul la calculator □
Arte plastice □ Sport □ Colectii (ce fel?) □ Tehnica □ Muzica (ce fel?) □
Altele □ ……………………………………………………………………………………………….

18. Factorii explicative ai reusitei sau nereusitei scolare

(capacitate, interes, conditii de studio, starea de sanatate, rezistenta la efort)
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
IV CARACTERIZAREA ELEVULUI
19. NIVEL DE INTELIGENTA
Foarte bun □ bun □ mediocru □ slab □
20. SPIRIT DE OBSERVATIE

Foarte bun □ bun □ mediocru □ slab □
21. ATENTIE
Foarte buna □ mediocra □ slaba □
22. RITMUL ACTIVITATII

Rapid □ destul de mobil □ incetinit □ lent □
23. INCREDERE IN FORTELE PROPRII

Increzator □ destul de increzator □ mai putin increzator □ lipsit de incredere □
24. INDEPENDENTA
independent □ manifesta uneori independenta □ mai mult sablonar □ dependent □
25. ECHILIBRUL EMOTIONAL

calm □ controlat □ emotive □ agitat □
26. FIRE
comunicativ □ foarte sociabil □ putin sociabil □
27. TEMPERAMENT
coleric □ sangvinic □ flegmatic □ melancolic □
28. LIMBAJ
vocabular bogat □ exprimare frumoasa □ exprimare usoara/corecta □
cocabular si redare greoaie □ vocabular redus, exprimare incomplete □
29. alte trasaturi pozitive

.....................................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................
30. alte trasaturi negative

.....................................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................
31 interese profesionale si aptitudini speciale

.....................................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................
32. aprecieri de ansamblu

.....................................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................
33. recomandari pentru scoala si familie

.....................................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................
34. orientare scolara si profesionala
GIMNAZIU LICEU
aspiratiile elevului a)........................................................ a) .............................................................
dorintele parintilor b)....................................................... b) ..............................................................
recomandarea scolii c).................................................... .. c).............................................................
Fisa completata de :
Numele studentului …………………………………………..

Facultatea ……………………………………………………..
Specializarea ……………………………………
Grupa …………………………………………….


Caiet Seminar

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet Seminar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PSIHOLOGIE EDUCATIONALA - CAIET DE SEMINAR - LECTOR DR.

Nume si prenume student …………………………………………………………..

Anul universitar …………………………

material adaptat pentru seminar de lect. dr. BELDIANU IOLANDA , 1

1. AUTOCUNOASTEREA - „CINE SUNT EU?”

2. PROTOCOLUL DE OBSERVATIE - Alegeti un prieten sau o persoana apropiata ca „subiect” al

4. ANAMNEZA - respectand modelul 2 al Fisei de anamneze psihologica, completati-o pentru un subiect

5. TEMPERAMENTUL - Ghid de temperament (Belov) – dupa ce aplicati testul, pe un subiect, elaborati o

7. FISA PSIHOPEDAGOGICA - Completati fisa psihopedagogica (anexata) pentru o cunostinta aflata in

METODE DE CUNOASTERE A ELEVILOR

material adaptat pentru seminar de lect. dr. BELDIANU IOLANDA , 2

Prioritatile de cunoastere a elevilor:

 Orientarea si ghidarea vocationala trebuie regandita ca o tatonare si o potentare pe termen lung,

Dificultatile de cunoastere a elevilor:

Tema seminar (PIESE DE PORTOFOLIU NR. 1 ) :

material adaptat pentru seminar de lect. dr. BELDIANU IOLANDA , 3

10. EU SUNT .........................................

11. EU SUNT .........................................

12. EU SUNT .........................................

13. EU SUNT .........................................

14. EU SUNT .........................................

15. EU SUNT .........................................

16. EU SUNT .........................................

17. EU SUNT .........................................

18. EU SUNT .........................................

19. EU SUNT .........................................

20. EU SUNT .........................................

caracteristici fizice caracteristici psihice caracteristici sociale SCHIMBAREA

material adaptat pentru seminar de lect. dr. BELDIANU IOLANDA , 4

I. METODE CALITATIVE DE CUNOASTERE

Metoda de cercetare care consta in urmarirea intentionata si inregistrarea sistematica a

Conditiile bunei observatii:

Caracteristici individuale observabile in scoala (indicatori):

material adaptat pentru seminar de lect. dr. BELDIANU IOLANDA , 5

CARACTERISTICI ALE OBSERVĂRII SISTEMATICE:

Exemple de ghiduri de observatie folosite in educatie

Tema de seminar (PIESA DE PORTOFOLIU NR. 2):

material adaptat pentru seminar de lect. dr. BELDIANU IOLANDA , 6

Data …………………. Locul………………………Subiectul……………………………………

Activitatea observata …………………………………………………….......................................

Numele observatorului …………………………………………………….

1. Atitudinea generala fata de sarcina de lucru

2. Capacitatea de adaptare la situatii noi

3. Maniera de raportare la probe

a) progresiv, autodepasire,ambitie , competitivitate :

material adaptat pentru seminar de lect. dr. BELDIANU IOLANDA , 7

6. Atitudinea fata de eroare (autocontrol, autodepasire)

Se va asocia cu ritmul de lucru indicand structura temperamentala

material adaptat pentru seminar de lect. dr. BELDIANU IOLANDA , 8

Convorbirea este o discutie desfasurata intre profesor si elevul/elevii investigat(i) cu scopul de a

avantaj : acces la subiectivitatea elevului („faţa nevazuta”)

Alte tipuri de convorbire:

Tema de semina (PIESA DE PORTOFOLIU NR. 3):

material adaptat pentru seminar de lect. dr. BELDIANU IOLANDA , 9

GHID DE INTERVIU (model)

Lista cu potentiale intrebari pe care le voi adresa tanarului:

1.Cat de des mergi la petreceri?

material adaptat pentru seminar de lect. dr. BELDIANU IOLANDA , 10

3. METODA BIOGRAFICA SI ANAMNEZA

- Termen preluat din medicina,

- este un interviu dirijat asupra trecutului celuilalt in legatura cu:

- utilizata in literatura, metoda biografica este decriptiva si evenimentiala

- in educatie, biografia se integreaza in orele de consiliere ca o pedagogie a faptelor exemplare

Nume: _______ Prenume: _ Varsta (ani):_ Data examinarii:_____________