FACULTATEA DE LITERE

SECTIA ENGLEZA-GERMANA
ANUL I

Fundamentele pedagogiei.Teoria i
metodologia curriculumului

EDUCATIA INTELECTUALA

STUDENT:RALUCA NASTASIA

EDUCATIA INTELECTUALA
Educatia intelectuala reprezinta activitatea de formare-dezvoltare a
personalitatii umane "prin stiinta pentru stiinta". Ea este, angajata, mai
ales, dar nu exclusiv, la nivelul procesului de invatamant, cadrul principal
de realizare a obiectivelor sale generale si specifice.In acceptia sa de
"educatie stiintifica", educatia intelectuala avanseaza premisele
pedagogice, informative si formative, necesare pentru realizarea calitativa
a tuturor dimensiunilor educatiei.
Definirea educatiei intelectuale, la nivelul unui concept pedagogic
fundamental, concentreaza functia esentiala a acestei dimensiuni a
activitatii de formare-dezvoltare a personalitatii: "adaptarea la realitatea
obiectiva" prin cunostintele stiintifice acumulate "nu prin juxtapunere" ci
prin strategii de integrare graduala, posibile si necesare la nivel didactic si
extradidactic, in plan general, particular si individual.
Educatia intelectuala marcheaza activitatea de formare-dezvoltare a
unei personalitate umane rationale prin informatiile si capacitatile
stiintifice dobandite in cadrul fiecarei etape de varsta scolara/postscolara
si psihologica.
Forta educatiei intelectuale exprima unitatea pedagogica existenta
intre:
a) "informarea logica", asigurata ia nivelul
diferitelor cunostinte stiintifice acumulate in mediul scolar si extrascolar;
b) "formarea logica",
asigurata la nivelul capacitatilor intelectuale acumulate in mediul scolar si
extrascoiar, capacitati intelectuale angajate strategic in evolutia
permanenta a personalitatii umane.
Principiile educatiei intelectuale indica regularitatea normativa a
activitatii de formare-dezvoltare a personalitatii umane, proiectata si
realizata "prin stiinta si pentru stiinta".
A) Principiul unitatii si diversitatii educatiei intelectuale evidentiaza
raportul pedagogic existent intre:
- baza comuna a activitatii de formare-dezvoltare a personalitatii, care
include ansamblul de aptitudini si atitudini intelectuale general-umane,
necesare pentru adaptarea rationala a acestora la realitatea obiectiva; si
baza specifica de evolutie a acesteia;
- baza specifica a activitatii de formare-dezvoltare a personalitatii care
respecta acele "inegalitati aptitudinale" si atitudinale care asigura fiecarui
om "sansa de a primi ceva care ii confera sentimentul loialitatii fata de
realitate, fata de altii, fata de sine"
B) Principiul ponderii formative a educatiei intelectuale irt raport cu toate
celelalte dimensiuni ale educatiei evidentiaza corelatia pedagogica
existenta intre:
- capacitatile intelectuale dobandite de
personalitatea umana, la diferite niveluri de evolutie psihologica si sociala
(scolara, profesionala etc);
- efectele specifice stabile, declansate in plan moral, tehnologic, estetic si
fizic, "fondate pe cunostinte intelectuale sigure"

C) Principiul corelatiei dintre continutul cultural al educatiei intelectuale si

necesitatile formative ale fiecarei varste psihologice si sociale (scolare,
profesionale etc.) care evidentiaza calitatea necesara "procesului de
adaptare evolutiva a omului"
Obiectivele educatiei intelectuale pot fi prezentate in cadrul unui model
pedagogic centrat pe continuitatea general-particular, exprimata la nivel
informativ-formativ.
I) Obiectivele generale ale educatiei intelectuale.
A) Obiective informative, care proiecteaza pedagogic actiuni educationale
cu scop prioritar de informare intelectuala generala: a) asimilarea
cunostintelor stiintifice fundamentale: trunchiul de baza al culturii
generale, existent la nivelul fiecarei stiinte, respectiv al fiecarei discipline
de invatamant; b) dobandirea deprinderilor si a strategiilor intelectuale
fundamentale, bazate pe: tipuri de rationamente deductive-analogice;
tipuri de organizare a gandirii convergen-te-divergente; tipuri de
instrumente ale gandirii euristice-algoritmice; c) cultivarea atitudinilor
intelectuale superioare care ofera cai de cunoastere eficiente, respectiv
modalitati adecvate de perfectionare a cunostintelor, deprinderilor si
strategiilor intelectuale dobandite; d) integrarea cunostintelor,
deprinderilor, strategiilor si atitudinilor intelectuale dobandite intr-o
conceptie stiintifica generala, deschisa (auto)perfectionarii activitatii
umane.
B) Obiective formative care proiecteaza pedagogic actiuni cu scop prioritar
de formare intelectuala generala: a) dezvoltarea capacitatilor intelectuale
cu valoare de aplicabilitate pedagogica si sociala ridicata: competenta de
cunoastere, competenta de comunicare, competenta de creatie; b)
dezvoltarea capacitatilor cognitive de maxima eficienta pedagogica si
sociala: aptitudini cognitive generale si specifice, atitudini cognitive cu o
larga sustinere afectiva, motivationala, caracteriala; c) dezvoltarea
capacitatilor creative in sens integrativ: epistemic Aintra, inter, trans disciplinaritate) - etic (deschiderea cunostintelor spre lume, in conditii de
schimbare sociala rapida).
II) Obiectivele specifice ale educatiei intelectuale, operabile, mai ales, la
nivelul procesului de invatamant:
A) Obiective informative, care proiecteaza pedagogic actiuni educationale
cu scopuri prioritar informative: a) dobandirea deprinderilor si strategiilor
intelectuale specifice unor domenii de cunoastere stiintifica/discipline de
invatamant si unor etape de evolutie a personalitatii: instrumentale (scris,
lectura, calcul, studiu independent, stocare-procesare calculator...) operationale (documentare, observatie, experimentare, exprimare...) creative (perfectionare, cercetare ...); b) stapanirea cunostintelor
fundamentale, de cultura generala, valabile la nivelul fiecarui
domeniu/disciplina de invatamant, deschise spre cultura de profil si cultura

de specialitate si spre toate formele de (auto)instruire permanenta;c)

cultivarea atitudinilor cognitive superioare, legate de:
- aplicarea sociala a cunostintelor-deprinderilor-strategiilor-atitudinilor
intelectuale;
- integrarea cunostintelor-deprinderilor-strategiilor-atitudinilor intelectuale
in structuri cognitive superioare (intra, inter, trans - disciplinare).
B) Obiective formative, care proiecteaza pedagogic actiuni educationale cu
scopuri prioritar formative: a) dezvoltarea capacitatilor cognitive: spirit de
observatie; gandire operationala (analiza-sinteza; generalizareabstractizare; comparatie, concretizate logic in sisteme de notiunijudecati-rationamente; principii, modele, paradigme etc); memorie
(memo-rare-pastrare-actualizare) logica - rapida; imaginatie reproductiva creatoare; inteligenta generala, verbala; aplicata in diferite domenii de
cunoastere stiintifica/discipline de invatamant; b) dezvoltarea resurselor
afectiv-motivationale ale invatarii, interese cognitive, interiorizate valoric;
sentimente superioare, stabilizate valoric; c) dezvoltarea creativitatii prin:
orientarea valorica a activitatii spre "nou" (creativitatea ca trasatura
general-umana); stimularea activitatii in directia "aparitiei noului"
(creativitatea ca proces); validarea noului pe criterii relevante social
(creativitatea ca produs).
Continutul si metodologia educatiei intelectuale reflecta
dimensiunea generala si specifica a obiectivelor asumate, care pot fi
operationalizate in functie de conditiile concrete ale fiecarui domeniu al
cunoasterii stiintifice/discipline de invatamant si ale fiecarei etape de
varsta psihologica si sociala (scolara, profesionala etc).
Continutul educatiei intelectuale concentreaza resursele de formare
a personalitatii "prin stiinta si pentru stiinta", realizabile, in mod gradat. in
raport cu evolutiile functional-structurale ale gandirii: o educatie
intelectuala concreta (in invatamantul general); o educatie intelectuala
abstracta (in invatamantul secundar superior); o educatie intelectuala
spiritualizata (in invatamantul superior).
Valorificarea varstelor psihologice si a ciclurilor vietii (copilarie,
adolescenta, tinerete, maturitate, batranete) asigura continuitatea
educatiei postscolare deschisa (au-to)perfectionarii intelectuale
permanente.
Metodologia educatiei intelectuale respecta particularitatile fiecarei
varste psihologice si sociale (scolara, profesionala etc.) care solicita
strategii pedagogice angajate special pentru adaptarea interesului cognitiv
la un obiect real. reflectat prin diferite sisteme si circuite valorice.
Ca "strategii ale culturii intelectuale" metodele si procedeele
educatiei intelectuale formeaza nu numai "achizitii de cunostinte", ci. in
primul rand, "obisnuinte ale gandirii sanatoase", exprimate ca atitudini
superioare care dezvolta efectiv "dorinta de a sti intotdeuna mai mult si
mai bine"