Despre copii si modul de invatare - predare,

Oprișanu Alexandru – Master GDE, anul 1, FEAA.

i. Dezvoltarea umană este un proces complex și continuu, care implică o serie de modificări
calitative în diferite domenii ale vieții. Iată câteva dintre aceste modificări:
a. Dezvoltarea fizică: în timpul primelor luni de viață, copiii tind să crească și să se
dezvolte fizic rapid. Mai târziu, creșterea încetinește, iar organismul începe să se
dezvolte într-un ritm mai constant, cu creșterea în greutate și înălțime. Pe măsură
ce copilul ajunge la adolescență, organismul începe să se schimbe într-un mod
dramatic, cu dezvoltarea caracteristicilor sexuale secundare și schimbări ale
compoziției corpului.
b. Dezvoltarea cognitivă: abilitățile cognitive ale copilului se dezvoltă pe parcursul
vieții sale, începând cu procesele de bază cum ar fi atenția, percepția și memoria.
Copiii încep să învețe să comunice și să gândească logic, iar apoi dezvoltă abilități
mai complexe cum ar fi raționamentul abstract și rezolvarea problemelor.
c. Dezvoltarea socială și emoțională: copiii învață cum să interacționeze cu ceilalți și
să-și dezvolte relații sociale, începând cu familia și continuând cu prietenii,
colegii și partenerii romantici. În același timp, copiii învață să își gestioneze
emoțiile și să-și dezvolte inteligența emoțională.
d. Dezvoltarea morală: copiii dezvoltă o înțelegere a normelor sociale și a valorilor
morale, învățând să judece ceea ce este corect și ceea ce este greșit. Pe măsură ce
se dezvoltă, aceștia ajung să înțeleagă și să adopte valori etice și morale mai
complexe, cum ar fi egalitatea, justiția și responsabilitatea socială.
e. Dezvoltarea lingvistică: copiii încep să învețe limbajul de la o vârstă fragedă,
dezvoltând abilități lingvistice și de comunicare pe parcursul vieții lor. Aceste
abilități încep cu cooing-ul și balbutierea și progresează către vorbirea cuvintelor
simple, frazele și conversațiile complexe.
Autorul care este cunoscut pentru teoria "tabula rasa" este filozoful englez John Locke. În
conformitate cu această teorie, copilul se naște fără cunoștințe sau idei preconcepute și este gol
sau "tabula rasa" în ceea ce privește experiențele și cunoștințele. Locke a afirmat că mediul
social și experiențele pe care le are copilul în timpul dezvoltării sale sunt cruciale în formarea și
dezvoltarea personalității și a capacităților sale cognitive. El a susținut că învățarea și educația
sunt procese prin care cunoștințele și experiențele sunt încorporate în mintea copilului și îi
formează personalitatea.

ii. Şcolar mijlociu (10/11-14 ani) - În această perioadă, copiii se află în stadiul de dezvoltare
psihologică numit "perioada de vârstă mijlocie".

Masuri educative:

a. Oferiți feedback constructiv: În această perioadă, copiii încep să se compare cu

ceilalți și să își formeze o imagine de sine mai clară. Oferiți feedback constructiv
 pentru a-i ajuta să își îmbunătățească abilitățile și să își dezvolte încrederea în
sine.
b. Încurajați interacțiunea socială: Copiii în vârstă de 10-14 ani încep să își dezvolte
abilitățile sociale și își formează prietenii semnificative. Încurajați interacțiunea
socială prin activită

Școlarul mare (14-20 ani) - Pentru un adolescent de vârstă şcolară mare, conform teoriei
dezvoltării psihosociale a lui Erik Erikson, stadiul de dezvoltare psihologică este identitatea vs.
confuzia rolurilor.

a) Creșterea autonomiei: Adolescenții târzii și tinerii din vârsta adultă timpurie au nevoie să
dobândească independență și autonomie în ceea ce privește deciziile și acțiunile lor.
Aceștia trebuie să aibă ocazia să ia decizii importante cu privire la educație, carieră și
stilul de viață, pentru a-și dezvolta încrederea în propria capacitate de a lua decizii.
b) Dezvoltarea abilităților de comunicare: Este important ca adolescenții târzii și tinerii din
vârsta adultă timpurie să învețe să comunice eficient cu ceilalți. Aceștia trebuie să fie
învățați cum să-și exprime opiniile și sentimentele într-un mod constructiv și să-și
dezvolte abilitățile de ascultare activă pentru a înțelege punctele de vedere ale altora.
c) Promovarea gândirii critice: Adolescenții târzii și tinerii din vârsta adultă timpurie trebuie
să învețe să gândească critic și să ia decizii informate. Aceștia trebuie să fie încurajați să
examineze mai multe perspective asupra problemelor și să ia în considerare mai multe
surse de informații atunci când iau decizii.
d) Încurajarea dezvoltării sociale: Adolescenții târzii și tinerii din vârsta adultă timpurie au
nevoie să dezvolte abilitățile sociale pentru a interacționa cu alți oameni. Aceștia trebuie
să fie încurajați să participe la activități sociale, cum ar fi sporturile de echipă sau
voluntariatul, pentru a-și dezvolta abilitățile sociale și de comunicare.
e) Sprijinirea dezvoltării emoționale: Adolescenții târzii și tinerii din vârsta adultă timpurie
trec prin schimbări emoționale și psihologice importante. Este important ca aceștia să
primească sprijin emoțional și să fie învățați cum să facă față stresului și problemelor.
Psihologii școlari pot fi utili în această privință, oferind sprijin și intervenții specifice în
cazul unor probleme emoționale.

III.

Desi exista o mare diversitate in dezvoltarea cognitiva si a dificultatilor de invatare intalnite

de catre copii in cadrul aceleiasi grupe de varsta, iata o descriere generala pentru fiecare dintre
etapele mentionate:

1. Şcolarul mijlociu (10/11-14 ani):

Dezvoltarea cognitivă: În această etapă, copiii încep să dezvolte abilități cognitive mai
avansate, cum ar fi gândirea abstractă și raționamentul logic. Ei pot rezolva probleme mai
complexe și încep să înțeleagă relațiile cauză-efect. Ei încep, de asemenea, să-și dezvolte
memoria pe termen lung și capacitatea de a învăța prin auto-reglare.

Dificultățile de învățare: Copiii din această etapă pot întâmpina dificultăți în înțelegerea
conceptelor abstracte și în aplicarea logică a gândirii la problemele reale. De asemenea, pot fi
dificultăți în urmărirea instrucțiunilor complexe și în organizarea timpului pentru a îndeplini
sarcinile.

2. Şcolarul mare (14-18/19 ani):

Dezvoltarea cognitivă: În această etapă, adolescenții își dezvoltă abilități cognitive

superioare, cum ar fi gândirea abstractă, capacitatea de a face planuri și a-și organiza activitățile,
precum și gândirea critică și reflectivă. Aceștia pot analiza și evalua informațiile cu o mai mare
precizie și pot dezvolta o mai mare înțelegere a lumii din jurul lor.

Dificultățile de învățare: Adolescenții pot întâmpina dificultăți în organizarea și planificarea

sarcinilor de învățare, întrucât aceștia se confruntă adesea cu o mulțime de responsabilități și
sarcini. Ei pot întâmpina probleme în prioritizarea sarcinilor, în menținerea concentrării și în
înțelegerea subtilităților de limbaj și a sarcinilor complexe.

Este important să reținem că acestea sunt doar câteva exemple de dezvoltare cognitivă și
dificultăți de învățare întâlnite în aceste etape. Fiecare copil este unic, iar dezvoltarea sa poate
diferi în funcție de mediu, experiențe și alte factori individuali.

IV

a) Raționamentul lui Dan sugerează o preocupare crescută pentru consecințele acțiunilor

sale și o evaluare a riscurilor și beneficiilor. Aceasta sugerează că Dan se încadrează în stadiul
formal operațional, conform teoriei lui Piaget despre dezvoltarea cognitivă.

În stadiul formal operațional, adolescenții și adulții pot raționa logic și abstract și își pot
imagina consecințele acțiunilor lor. Ei sunt capabili să planifice și să evalueze soluții posibile și
să ia în considerare perspectiva altor persoane. Dan pare să aibă o abordare calculată și analitică
în luarea deciziilor, care este specifică acestui stadiu de dezvoltare.

În plus, faptul că Dan a avut grijă să evite să fure din standul de electrice sugerează că el
a început să dezvolte un simț moral și o conștiință a normelor sociale. În stadiul formal
operațional, indivizii încep să își dezvolte valori și moralitatea lor se bazează pe raționamente și
înțelegerea rațională a normelor sociale.

În concluzie, raționamentul lui Dan sugerează că el se încadrează în stadiul formal

operațional al dezvoltării cognitive conform teoriei lui Piaget.
 b) Astfel, un alt răspuns posibil din partea lui Dan ar putea fi: "Nu am furat din standul de
electrice pentru că nu aș fi vrut să dezamăgesc persoanele din jurul meu sau să pierd respectul
lor. Mi-ar fi fost rușine să fiu prins făcând ceva neetic și îmi este important să fiu văzut ca o
persoană corectă și de încredere."

Acest răspuns se încadrează în stadiul al III-lea al dezvoltării morale conform teoriei lui
Kohlberg, deoarece se concentrează pe aprobarea socială și pe îngrijorarea față de impactul
acțiunilor asupra relațiilor sociale și a imaginii de sine. În acest stadiu, indivizii încep să se
gândească la ceea ce este bine și rău în funcție de aprobarea sau dezaprobarea celor din jurul lor
și își însușesc valorile și moralitatea comunității din care fac parte.

V.

Copilul din acest dialog se încadrează în stadiul de dezvoltare cognitivă preoperatoriu (2-
7 ani), conform teoriei lui Piaget despre dezvoltarea cognitivă.

Acest lucru este evident din răspunsurile copilului, care își bazează judecățile și deciziile
pe preferințele și dorințele personale, fără a lua în considerare perspectiva celorlalți și fără a lua
în calcul cantitatea totală de jucării disponibile. Copilul are o înțelegere limitată a perspectivelor
celorlalți și a conceptelor matematice precum cantitatea și conservarea.

În plus, copilul nu pare să aibă o preocupare profundă pentru consecințele sau impactul
acțiunilor sale asupra altora. El se concentrează în principal pe satisfacerea propriilor dorințe și
nevoi, chiar și dacă acest lucru înseamnă că Dan va primi mai puține jucării decât ar dori.

În concluzie, comportamentul și răspunsurile copilului din acest dialog indică faptul că

acesta se încadrează în stadiul preoperatoriu al dezvoltării cognitive conform teoriei lui Piaget.

VI.

Perioada adolescenței este caracterizată prin schimbări importante în dezvoltarea psihică

și socială a individului, comparativ cu etapa anterioară, preadolescența. În timp ce
preadolescenții se concentrează în principal pe dezvoltarea abilităților cognitive și a identității
personale, adolescenții trec prin transformări fizice și hormonale semnificative, care adesea
conduc la schimbări în comportament și emoții.

Exemple de amplificări psihice specifice pentru adolescenți, comparativ cu etapa anterioară:

1. Dezvoltarea gândirii abstracte: Adolescenții încep să gândească mai abstract și să

abordeze problemele mai complexe. Ei sunt capabili să ia în considerare perspective
diferite și să ia decizii mai sofisticate.
 2. Creșterea interesului pentru relațiile sociale: Adolescenții încep să se concentreze mai
mult pe relațiile cu prietenii și membrii familiei, iar aceste relații devin mai importante
pentru ei.
3. Schimbări emoționale și comportamentale: Adolescenții experimentează schimbări
semnificative în comportament și emoții. Ei pot fi mai impulsivi și pot avea dificultăți în
gestionarea stresului și a anxietății.
4. Dezvoltarea identității personale: Adolescenții încep să exploreze și să-și definească
identitatea personală, inclusiv valorile, credințele și obiectivele lor.
5. Interesul pentru activități noi și diverse: Adolescenții sunt mai deschiși la noi experiențe
și activități, cum ar fi participarea la sporturi sau încercarea unor hobby-uri noi.

În general, adolescenții sunt într-o perioadă de tranziție importantă între copilărie și

maturitate. Aceștia experimentează o gamă largă de schimbări și transformări fizice, cognitive și
sociale, care îi ajută să își formeze identitatea și să se pregătească pentru viața adultă.

VII.

Specificul gândirii adulților de a filtra problemele și situațiile prin prisma experienței lor
de viață poate avea implicații în conflictul dintre generații, care apare frecvent în societate. În
general, adulții tind să fie mai conservatori și să aibă atitudini și valori mai tradiționale, bazate pe
experiența lor de viață. Aceste atitudini pot fi diferite de cele ale tinerilor, care sunt mai deschiși
și mai predispuși să adopte valori și idei noi și inovatoare.

În contextul unui conflict între generații, gândirea adultă poate fi implicată în două
moduri principale. Pe de o parte, experiența lor îi poate ajuta să înțeleagă și să împărtășească mai
bine perspectivele tinerilor, astfel încât să se ajungă la o soluție comună și benefică pentru
ambele părți. Pe de altă parte, însă, gândirea adultă bazată pe experiența de viață poate duce și la
o rezistență la schimbare și la un refuz de a accepta idei și valori noi și diferite, ceea ce poate
duce la un conflict între generații.

Pentru a evita sau a gestiona conflictul între generații, este important ca adulții să încerce
să-și îmbunătățească empatia și să înțeleagă mai bine perspectiva tinerilor, iar tinerii să învețe să
aprecieze și să ia în considerare experiența și înțelepciunea adulților. Comunicarea deschisă,
respectul reciproc și acceptarea diferențelor pot contribui la soluționarea conflictelor și la crearea
unei societăți mai armonioase și mai incluzive.

VIII

In cazul prietenului meu, există anumite comportamente sau atitudini care pot indica o posibilă
neadaptare în această perioadă de dezvoltare.
Acestea includ:

 Lipsa de stabilitate în viață, cum ar fi schimbarea frecventă a locului de muncă sau a

mediului de viață fără un motiv întemeiat;
 Dificultăți în relațiile interpersonale, cum ar fi lipsa de prieteni apropiați sau relații
conflictuale cu membrii familiei sau colegii;
 Consumul excesiv de alcool sau droguri, care poate indica o lipsă de control asupra
propriului comportament;
 Lipsa de direcție sau scop în viață, cum ar fi lipsa de obiective clare sau de perspectivă pe
termen lung.

IX.

Valorile adolescenţilor din prezent şi cele ale adolescenţilor din trecut pot fi influenţate de
diferenţele culturale, sociale, economice şi politice. De asemenea, valorile pot fi influenţate de
schimbările din societate şi de evoluţia tehnologică.

Iată câteva exemple de valori asociate adolescenţilor din prezent şi adolescenţilor din trecut,
pentru a compara cele două:

Valorile adolescenţilor din prezent:

 Libertatea individuală şi autonomia

 Inovarea şi schimbarea
 Comunitatea şi interconectarea prin social media
 Accesul la informaţie şi la tehnologie
 Toleranţa şi diversitatea
 Respectul pentru mediu şi protejarea lui
 Autenticitatea şi exprimarea de sine

Valorile adolescenţilor din trecut:

 Respectul pentru autoritate şi tradiţie

 Respectul pentru familie şi valori religioase
 Munca şi responsabilitatea
 Onestitatea şi integritatea morală
 Protejarea comunităţii şi a naţiunii
 Solidaritatea şi loialitatea faţă de grupul de apartenenţă
 Respectul pentru proprietate şi economisirea
Este important de reţinut că aceste liste sunt doar câteva exemple şi nu se aplică tuturor
adolescenţilor din prezent sau din trecut. De asemenea, valorile adolescenţilor pot varia în
funcţie de mediul socio-economic, cultură, educaţie şi alţi factori.

X.

O diagramă a trebuințelor și necesităților adolescenților contemporani ar putea include

următoarele elemente:

1. Nevoia de a fi acceptat și integrat în grupurile sociale relevante pentru adolescenți

(familia, prietenii, colegii de școală sau de activități extracurriculare).
2. Nevoia de autonomie și independență, de a lua decizii și de a fi responsabil pentru
propriile acțiuni.
3. Nevoia de a explora și de a experimenta lumea, de a descoperi noi interese și pasiuni.
4. Nevoia de a avea o identitate clară și coerentă, de a ști cine sunt și ce valori îi definesc.
5. Nevoia de a fi apreciat și respectat pentru ceea ce sunt și pentru realizările lor.
6. Nevoia de siguranță și de protecție, inclusiv protecția împotriva violenței, abuzului și
discriminării.
7. Nevoia de a fi conectat la tehnologie și la informații relevante pentru intereselor și
nevoilor lor.

În opinia mea, nevoia de a fi acceptat și integrat în grupurile sociale este cea mai importantă
pentru adolescenți, deoarece aceasta le poate influența pozitiv stima de sine, relațiile
interpersonale și dezvoltarea lor generală. Cu toate acestea, toate nevoile enumerate sunt
importante și interconectate între ele.