Bine ati venit la cursul „Partide politice europene”, pe care am plăcerea să vi-l prezint

– sunt prof.univ.dr. Alexandru RADU – pe parcursul acestui semestru, probabil în totalitate în

varianta on-line.
Întâlnirea de astăzi este una, s-o numim, tehnică, cu un caracter mai degrabă
pregătitor. Astfel, mai întâi, voi face o prezentare generală a cursului – obiective, structură,
instrumente teoretice și metode analitice, bibliografie etc. În al doilea rând, care probabil vă
interesează mai mult, vă voi peciza condițiile promovării disciplinei.
1.
Cursul „Partide politice europene”, care face parte din domeniul științelor politice,
înrudit cu cel în care funcționează masterul vostru, își propune să vă introducă în sfera
teoretică și analitică a disciplinei numită partidologie sau stasiologie (cf. lui Maurice Duverger,
fondatorul acestei discipline științifice, în anii 50 ai secolului trecut). Studiul partidelor politice
este fundamental pentru înțelegerea funcționării societăților democratice contemporane, fie
și numai pentru faptul că principiul pluripartidismului este unul dintre pilonii democrației
reprezentative. Altfel spus, într-un limbaj mai degrabă popular, partidele politice se confundă
cu însăsi democrația, căci acolo unde funcționează partide politice putem spune că există
democrație; învers, lipsa partidelor politice este semnul indubitabil al societăților
nedemocratice, al regimurilor politice autoritare, dictatoriale sau totalitare.
Desigur, prin acest curs nu îmi propun să vă transform în specialiști ai domeniului –
obiectiv care ar depăși specificul acestui master –, ci, așa cum deja am precizat, să vă ofer
instrumentele teoretice și analitice generale pentru înțelegerea fenomenului partidist
contemporan. În mod particular, vă veți familiariza cu metodele științei politice empirice, care
presupun un anumit nivel al modelării matematice.
Concret, cursul va cuprinde următoarele teme:
I. Aspecte teoretice generale
- Introducere în studiul fenomenului partidist. Partidele politice și democrația
reprezentativă.
- Geneza și istoricul partidelor politice.
- Conceptul de partid politic.
- Tipologia partidelor politice.
- Partidele politice – actori ai comunicării
- Sistemele partidiste.
- Analiza sistemelor partidiste. Modelul Blondel. Indicele N
- Configurații partidiste esteuropene
- Sisteme electorale – sisteme partidiste
II. Studiu de caz: România
- Partidismul românesc. Geneză și istorie.
- Contextul juridic al organizării funcționării partidelor politice.
- Testul răsturnării liderului fondator.
- Sistemul partidist.
- Afilierea europeană.
Ca orice curs, și acesta are o listă bibliografică, cu care trebuie să vă familiarizați. Vă voi
indica, pentru inceput, câteva surse bibliografice cu caracter general. Mai întâi, două lucrări
ale mele – una care reprezintă suportul acestui curs: Alexandru Radu, Partide și sisteme
partidiste, București, Ed. ProUniversitaria, 2010; cealaltă, o lucrare în care este analizat
fenomenul românesc postcomunist: Alexandru Radu, România partidelor politice, Ed. ISPRI,
2015. Apoi, alte două lucrări: Daniel-Louis Seiler, Partidele politice din europa (trad. de E.
Zăinescu), Iași, Ed. Institutul European, 1999 și Pierre Bréchon, Partidele politice (trad. de M.N.
Țărnea și A. Barvinschi), Cluj-Napoca, Ed. Eikon, 2004.
2.
Finalizarea activității se va concretiza într-o lucrare care va conține analiza sistemului
de partide din doua țări ale Uniunii Europene, una din Vest, cealaltă din Est.
Condiții de redactare:
- 8-10 pagini, redactate în limba română (cu diacritice), font 12 la un rând și
jumătate sau font 14 la un rând; fără pagină de titlu (copertă);
- Fiecare pagina trebuie să includă cel puțin două (2) note de subsol cu trimiteri la
bibliografia consultată;
- Separat de cele 8-10 pagini, lucrarea va include o pagină cu bibliografia consultată
(cărți/articole științifice, documente și surse de internet), precum și anexe, unde vor fi
redate rezultatele electorale și calculele indicelui N;
Cuprinsul lucrării:
- Introducere (circa o jumătate de pagină);
- Primul capitol: prezentarea, pe scurt, a sistemului politic din cele două țări alese
(cf. Constituțiilor acestor țări – vezi Codex Constituțional on-line) (1-2 pagini);
- Al doilea capitol: prezentarea fenomenului partidist din cele două țări (2-3 pagini);
- Al treilea capitol: analiza sistemelor partidiste din cele două țări alese, conform
tipologiei lui J. Blondel; analiza indicelui N, pe baza a două alegeri parlamentare
consecutive din fiecare din cele două țări alese (2-3 pagini);
- Al patrulea capitol: afilierea europeană a partidelor din cele două țări ales, cu
exemplificarea ultimului scrutin europarlamentar, din 2019 (1 pagină);
- Concluzii (circa o jumătate de pagină).
Bibliografie minimală
date electorale generale:
• ipu.org data base
• partied-and-elections.eu
• surse oficiale ale țărilor analizate
sistem politic:
• codex constituțional (on-line)
teorie:
• Jean Blondel, ”Party Systems and Patterns og Government in Western
Democracies”, in Canadian Journal of Political Sciencies, 1, no. 2 (June), 1968.
• Domenico Fisichella, Știința politică, Iași, Polirom, 2007.
• M. Laakso, R. Taagepera, ”Efectiv Number or Parties: A Measure with Application
to West Europe”, in Comparative Political Studies, 12, no. 1 (April) 1979.
• Arend Lijphart, Modele ale democrației. Forme de guvernare și funcționare în
treizeci și șase de țări, Iași, Institutul European, 1996; Polirom, 2000 (ediția a II-a).
• Cristian Preda, Introducere în știința politică, ediția a III-a, Iași, Polirom, 2019.
• Alexandru Radu, Partide și sisteme partidiste, București, ProUniversitaria, 2010.
• Giovanni Sartori, Parties and Party Systems. A Framewark for Analysis, Cambridge,
Cambridge University Press, 1976.