Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Descrierea disciplinei:
Cursul Teorie politică contemporană are ca obiectiv introducerea unora dintre direcţiile
cele mai importante de dezvoltare ale teoriei politice contemporane, în scopul
familiarizării studenţilor cu principalele cadre conceptuale în care s-a format gîndirea
politică a secolului 20. Ideea fundamentala a cursului este aceea de a arata relatia,
legatura si interdependenta dintre teoretizarea si filosofarea, reflectarea asupra politicului
ca domeniu de activitate umana si mediul politic, actiunea politica propriu-zisa. Ca atare,
sint surprinse cu precadere acele directii de devoltare ale teoriei politice din secolul 20 si
inceputul secolului 21, care sint relevante pentru variatele tipuri de intelegere si de
explicare stiintifica a fenomenului politic. Complementarre sau competitive, aceste
orientari s-au dezvoltat in interactiunea intelectuala, discursiva si stiintifica a studierii
politicului din segmentul de timp pe care cursul il observa, constituituindu-se ca
marcatori ai teoriei politice contemporane. Cursul are ca punct de pornire analiza
progresiv-eclectica a istoriei stiintei politice propusa de Gabriel Almond din seminalul
sau studiu Stiinta politica: Istoria disciplinei, publicat in volumul Manual de stiinta
politica, in care autorul puncteaza momentele de virf din evolutia specifica secolului 20 a
stiintei politice.Vor fi analizate următoarele curente, directii, scoli din teoria politică
contemporană, subliniindu-se semnificaţia şi importanţa contribuţiilor acestora la
dezvoltarea ştiinţei politice precum si relatia dintre ele: 1. Pozitivismul şi corespondenţa
1
acestuia cu teoria politică de la începutul secoului 20; 2. Filosofia politică şi perspectiva
Anti-ştiinţă din teoria politică contempoarnă.Tradiţii şi tendinţe în filosofia politică
contempoarnă. 3. Marxism, neomarxism, post marxism. Postmodernism. 4. Teoria
Critică. 5. Abordarea alegerii raţionale.
Scopul cursului este formarea abilitaţilor de a reflecta, analiza şi discuta
independent şi critic în formă orală şi scrisă subiectele prezentate în curs. Aceasta implică
formarea şi exersarea unor abilităţi precum identificarea problematicii dezbătute în text,
urmărirea dezvoltării liniilor de argumentare în susţinerea ideiilor, ca şi în formularea
poziţiilor critice, deprinderea folosirii adecvate a conceptelor, comunicarea activă şi
critică, participarea la subiectele dezbătute, capacitate de analiză a textului ştiinţific. La
incheierea cursului studentii vor cunoaste si folosi in analiza stiintifica urmatoarele teorii,
concepte, termeni, sintagme din teoria politica contemporana:
Abordarea progresiv-eclectica
Abordarea post-empirica
Abordarea post-comportamentală
Pozitivism, pozitivism logic, Neopozitivism
Istoricism
Cauzalitate, modele cauzale, deductie, inductie, inferenta, evidenta, falsicabilitate,
testabilitate
Distinctia fapte – valori, este si trebuie: neutralitate etica, tipuri ideale, leadership,
etica convingerii si etica raspunderii, etica deontologica si etica consecutionalista,
rationalizare, intelectualizare.
Realism, rationalism; legea de fier a oligarhiei, circulatia elitelor; machtpolitic,
democratie rationala, democratie empirica.
Teorii moderne ale dreptatii; dreptate, egalitate, libertate; dreptatea distributiva,
criteriile distributiei; principiile distributiei; utilitarism si neokantianism in teoria
dreptatii.
Neomarxism; hegemonie, identitate, agent, structura; aparat de stat birocratic,
putere, ideologie, imagerie.
Postmodernism: subiectivizare, obiectivizare, putere, genealogii, arheologii ale
puterii; drept-adevar-puetre
2
Teoria critică; cunoastere emancipatoare; spatiul public: viata cotidiana, sistem,
refeudalizarea puterii, publicitate manipulativa.
Ştiinţa politică comportamentală; metode deductive şi matematice; modele
economice
Alegerea raţională; Individualismul metodologic
Bibliografia obligatorie:
Brian Barry. Is Democracy Special? In vol. Democracy and Power. Clarendon Press
Oxford 1991.
R.E. Goodin şi H.-D. Klingemann, ed., Manual de ştiinţă politică. Iaşi: Polirom. 2005
Michel Foucault. The Subject and the Power. În vol. Readings in Contemporary Political
Sociology. Kate Nash ed. Oxford. Blackwell Publishers
Jurgen Habermas. The Public Sphere. În vol.Contemporary Political Philosophy.An
Anthology. Robert E. Goodin şi Philip Pettit, editori. Blackwell Publishers. Oxford. 1997.
Gaetano Mosca, The Rulling Class. Elementi di Scienza Politica 1939. McGraw –Hill
Book Company.New York, Toronto London
Ludwig von Mises. Money, Method and the Market Process. Cap. 2 The Treatment of
“Irrationality” in the Social Sciences. Cap. 3 Epistemological Relativism in the Sciences
of Human Action. Sciences 2003. http://www.mises.org/http://www.mises.org/ Human Action.
http://www.mises.org/http://www.mises.org/
Michels, Robert. 2001. Political Parties. Batoche Books. Kitchener.
Robert Nozick.Distributive Justice. În vol.Contemporary Political Philosophy.An
Anthology. Robert E. Goodin şi Philip Pettit, editori. Blackwell Publishers. Oxford. 1997.
John Rawls.Justice as Fairness. În vol.Contemporary Political Philosophy.An
Anthology. Robert E. Goodin şi Philip
Sartori, Giovanni 1999, Teoria democraţiei reinterpretată. Iaşi. Editura Polirom
Leo Strauss. Que’est – ce que la philosophie politique ? Presses universitaires de France
1992
Michael Walzer. Complex Equality. În vol.Contemporary Political Philosophy.An
Anthology. Robert E. Goodin şi Philip Pettit, editori. Blackwell Publishers. Oxford. 1997
Max Weber. Caracterul “obiectiv” al cunoaşterii în domeniul ştiinţelor sociale şi politice
(1904). În vol. Teorie şi metodă în ştiinţele culturii. Polirom 2001. Pp. 9-66.
Evaluare:
3
Performanţele studenţilor vor fi evaluate în mod regulat după participarea şi
activitaţile de la fiecare seminar şi curs..Fiecare student va avea de tinut un jurnal in care
1 sa isi realizeze conspectele; si 2. Sa noteze intr-un tabel cu doua coloane: A) in prima
coloana citatele sau observatiile care i-au retinut atentia din texte?curs/seminarii; B)
in coloana a doua comentariile proprii la aceste citate. Activitatile studentilor la cursuri
si seminarii se vor desfasura atit pe baza bibliografiei anuntate cit si pe baza jurnalelor
individuale. Studentii vor avea de citit, studiat, rezumat si discutat, individual si in grup,
textele anuntate. Fiecare activitate va fi punctata, ponderea în nota finală a acestora fiind
30% (Acest procent, ce revine activitatii de seminar, va fi acordata in felul urmator: 30%
prezenta, 30% conspecte si 40% actvitate). Vor avea loc doua examinari intermediare
care vor consta in redactarea a doua eseuri de 800 cuvinte, 120 minute, cu consultarea
bibliografiei, conspectelor si a notelor de curs, in intervalul 17-22 noiembrie 2008 si
respectiv in ultima sapatamina de cursuri a primului semestru; fiecare eseu are ponderea
in nota finala de cite 15%, cu prezenta obligatorie pentru promovabilitate. Examinarea
finala va consta intr-un examen oral si va reprezenta 40% din nota finala. Intrucit
evaluarea finala a rezultatelor este suma aritmetica a punctajelor intermediare,
promovarea la aceasta disciplina este strict conditionata de participarea la examinarile
intermediare si la activitatile din cadrul cursului si semnariilor. Punctul din oficiu este
repartizat proportional in toate activitatile. Punctajele obtinute in cursul semestrului au
aceesi pondere si in sesiunea de restante, constituind in egala masura procente din nota
finala.. In cazul in care nu este intrunit procentul de prezenta de 75% , precum si in cazul
in care la activitatile de curs si seminar prestatia nu indeplineste criterrile de promovare
enuntate, este obligatorie repetarea disciplinei in anul academic urmator.
4
Detalii organizatorice, gestionarea situaţiilor excepţionale:
Tematica şi programarea- calendarul cursurilor şi seminariilor.
C.1 06.10.2008 S. 1
Introducere. Teoria politică contemporană,
Verificarea cunoştinţelor generale de teorie
Viziuni şi abordări asupra disciplinei
politică.
ştiinţelor politice şi a istoriei sale.
Prezentarea cerinţelor pentru curs şi
Semnificaţia şi importanţa problemei
semniar.
asupra dezvoltării ştiinţei.
Prezentarea formelor de evaluare a
Bibliografie: Gabriel A. Almond. Ştiinţa
rezultatelor individuale.
politică: Istoria disciplinei. În A new
Handbook of Political Science. Goodin şi
Klingeman, 2000. Partea I. Pp1-16.
C2. 13.10.2008 S.2.
“ O istorie progresiv eclectică” sau
Ştiinţa politică în secolul XX. Poziţia lui
Neopozitivismul lui Almond
Almond.
Bibliografie: Gabriel A. Almond. Ştiinţa
Bibliografie: Gabriel A. Almond. Ştiinţa
politică: Istoria disciplinei. În A new
politică: Istoria disciplinei. În A new
Handbook of Political Science. Goodin şi
Handbook of Political Science. Goodin şi
Klingeman, 2000. Partea II. Pp. 16-32
Klingeman, 2000. Partea I.
5
the Oligarhical Tendencies of Modern Books. Kitchener. .Part One. Leadership in
Democracy.1915 Glencoe: Free Press Democratic Organizations. Chap. 2.
1964.Sartori, Giovanni 1999, Teoria Mechanical and Techical Impossibility of
democraţiei reinterpretată. Iaşi. Editura Direct Government by the Masses. P.
Polirom 20/31. Part Six. Synthesis: The
Oligarchical Tendencies of Organization.
Chap. 2. Democracy and The Iron Law of
Oligarchy. P. 224-235.
Sartori, Giovanni 1999, Teoria
democraţiei reinterpretată. Iaşi. Editura
Polirom pp. 59-73; 75-98.
C.5. 3.11.2008 S. 5.
1.Critica straussiană a pozitivismului.
Filosofia politică şi perspectiva Anti-
Rolul şi semnificaţia filosofiei politice.
ştiinţă.
Bibliografie: Leo Strauss. Que’est – ce
Bibliografie: Gabriel A. Almond. Ştiinţa
que la philosophie politique ? Presses
politică: Istoria disciplinei. În A new
universitaires de France 1992. Pp.15-58; La
Handbook of Political Science. Goodin şi
philossophie politique et l’histoire. Pp 59-
Klingeman, 2000. Partea III. Pp. 32-35.
94.
Leo Strauss. Que’est – ce que la
2. Analiza critica si comparativa a
philosophie politique ? Presses
urmatoarelor teme:
universitaires de France 1992.
Fapte si valori in cunoasterea politicului
2. Analiza critica si comparativa a
urmatoarelor teme:
Realism si pozitivism in stiinta politica
Fapte si valori in cunoasterea politicului
contemporana
Realism si pozitivism in stiinta politica
contemporana
C. 6. 10.11.2008 S.6.
Filosofia politică contemporană. Tradiţii şiŞcoli şi maeştri în Europa. 1.Tradiţia
tendinţe . I austriacă şi economia. Ludwig von Mises,
Bibliografie: Bhiku Parekh. Teoria Joseph Schumpeter, Friedrich A. von
politică. Tradiţii în filosofia politică. În A
Hayek. Şcoala de la Frankfurt. Karl. R.
new Handbook of Political Science. Popper. – Raţionalism, raţionalitate.
Goodin şi Klingeman, 2000. Bibliografie: Karl. R. Popper. Mizeria
2. Analiza critica si comparativa a istoricismului. 1996. CEU Press.
urmatoarelor teme: Cap.II.Doctrinele pronaturaliste ale
Metoda si cunoastere in stiinta politica. istoricismului. Pag. 23-26.
-Continutul criticii istoricismului si
Filosofie si stiinta in cunoasterea semnificatia sa la Popper.
politicului. -Ce sint doctrinele pronaturaliste ale
istoricismului?
2. Analiza critica si comparativa a
urmatoarelor teme:
Metoda si cunoastere in stiinta politica.
6
politicului.
C. 7. 17.11.2007 S. 7.
Filosofia politică contemporană. Tradiţii şi Inovatori şi clasici. Filosofia politică în
tendinţe . II Teorii ale dreptatii in filosofia S.U.A. Rawls, Nozick şi Walzer.
politica contemporana. Intre utilitarism si Bibliografie: John Rawls. Justice as
neokantianism. Analize de caz. Fairness. În vol.Contemporary Political
Bibliografie: Bhiku Parekh. Teoria Philosophy.An Anthology. Robert E.
politică. Tradiţii în filosofia politică. În A Goodin şi Philip Pettit, editori. Blackwell
new Handbook of Political Science. Publishers. Oxford. 1997. Pp. 187-201.
Goodin şi Klingeman, 2000. Robert Nozick.Distributive Justice. În
vol.Contemporary Political Philosophy.An
Anthology. Robert E. Goodin şi Philip
Pettit, editori. Blackwell Publishers.
Oxford. 1997. Pp-203-246
Analize de caz.
7
C. 8. 24.11.2008 S. 8.
Inovatori şi clasici. Filosofia politică în
Post-ştiinţă, post comportamentalism.
S.U.A. Rawls, Nozick şi Walzer. II
Bibliografie: Gabriel A. Almond. Ştiinţa
Bibliografie: Michael Walzer. Complex
politică: Istoria disciplinei. În A new
Equality. În vol.Contemporary Political
Handbook of Political Science. Goodin şi
Philosophy.An Anthology. Robert E.
Klingeman, 2000. Partea III. Pp. 35-37.
Goodin şi Philip Pettit, editori. Blackwell
Dryzek J., Farr, J şi Leonard, S. eds.
Publishers. Oxford. 1997. Pp 487-503.
Politcal Science in History. Cambridge,
Analize de caz.
Cambridge University Press. 1995.
C.9. 02.12.2008 S. 9
Tradiţia marxistă în teoria politică din
Integralism şi maximalism.1. Marxism,
secolul XX. Neomarxismul- Hegemonie şi
neomarxism, post marxism.
putere la Antonio Gramsci. Louis
Bibliografie: Gabriel A. Almond. Ştiinţa
Althusser. Bibliografie:.Jacob Torfing,
politică: Istoria disciplinei. În A new
New Theories of discourse.Blackwell
Handbook of Political Science. Goodin şi
Oxford 1999. Pp.103-119
Klingeman, 2000. Partea III. Pp. 37-39.
Louis Althusser.Ideology and Ideological
Kate Nash. Contemporary Political
state Apparatuses. In vol. Mapping
Sociology. Globalization, Politics and
Ideology, Editat de Slavoj Zizek. Verso
Power. Oxford. Blackwell Publishers 2000.
London –New York 1994. Pp.100-140.
Contradiction et surdetermination. În
vol. Pour Marx.. Paris. Francois Maspero.
1980.pp.85-117
C. 10. 08.12.’09 S. 10
Post modernismul.
Post modernism şi analiza puterii.Michel
Bibliografie: Kate Nash. Contemporary
Foucault
Political Sociology. Globalization, Politics
Bibliografie: Michel Foucault. Power,
and Power. Oxford. Blackwell Publishers
Right, Truth.În vol.Contemporary
2000. Michel Foucault. Power, Right,
Political Philosophy.An Anthology. Robert
Truth.În vol.Contemporary Political
E. Goodin şi Philip Pettit, editori.
Philosophy.An Anthology. Robert E.
Blackwell Publishers. Oxford. 1997.
Goodin şi Philip Pettit, editori. Blackwell
Pp.543-550.
Publishers. Oxford. 1997. Pp.543-550.
Michel Foucault. The Subject and the
Michel Foucault. The Subject and the
Power. În vol. Readings in Contemporary
Power. În vol. Readings in Contemporary
Political Sociology. Kate Nash ed. Oxford.
Political Sociology. Kate Nash ed. Oxford.
Blackwell Publishers. 2000.pp.8-26.
Blackwell Publishers. 2000.pp.8-26.
1. Analiza identitatii sociale in marxcism-
8
2000.pp.27-42. neomarxism-postmodernism.
2. Analiza dezvoltarii conceptului de
ideologie in marxism-neomarxism si post
modernism.
3. Particularitatile tratarii puterii in
marxism, neomarxism si post modernism.
Linii de continuitate si de discontinuitate in
evolutia sa
C. 11. 15.12.2008 S. 11
Teoria critică: veche şi nouă.
Public şi privat în teoria critică.
Bibliografie:Iris Marion Young. Teoria
Jurgen Habermas. The Public Sphere. În
politică: o privire de ansamblu. În A new
vol.Contemporary Political Philosophy.An
Handbook of Political Science. Goodin şi
Anthology. Robert E. Goodin şi Philip
Klingeman, 2000. Jurgen Habermas. The
Pettit, editori. Blackwell Publishers.
Public Sphere. În vol.Contemporary
Oxford. 1997. Pp105-109. Habermas and
Political Philosophy.An Anthology. Robert
the Public Sphere. Craig Calhoun ed.The
E. Goodin şi Philip Pettit, editori.
MIT Press, Cambridge, Massachussetts,
Blackwell Publishers. Oxford. 1997.
and London, England 1997.
Pp105-109.
C. 05.01.2009 S. 12.
Integralism şi maximalism.2. Teoria Perspectiva alegerii raţionale din economie,
alegerii raţionale. ştiinţele politice şi decizionale.
Bibliografie: Gabriel A. Almond. Ştiinţa Bibliografie: John Scott. Rational choice
politică: Istoria disciplinei. În A new theory. In Theory and Society:
Handbook of Political Science. Goodin şi Understanding the Present. Ed. By G.
Klingeman, 2000. Partea III. Pp. 39-44. Browning, A. Haleli, N. Hewlett, and F.
Webster. Sage Publications, 1999. Pp.126-
137.
Analize de caz.
12-18.01.2009 S. 14.
9
Intrebari directionale pentru textele prevazute la seminar:
S2. “ O istorie progresiv eclectică” sau Neopozitivismul lui Almond
- Care sînt in viziunea lui Almond vîrfurile de creştere în ştiinţa politică a secolului XX,
şi cum sînt acestea caracterizate?
- Cum denumeşte G. Almond propria sa viziune asupra istoriei disciplinei ştiinţei politice
şi care este explicaţia pentru terminologia aleasă?
- Care este “miezul” metodologic al cunoaşterii în viziunea lui Almond?
10
- În ce constă critica pozitivismului la Leo Strauss şi care este importanţa ei?
S7. + S8. Inovatori şi clasici. Filosofia politică în S.U.A. Rawls, Nozick şi Walzer.
11
S10. Post modernism şi analiza puterii.Michel Foucault
Bibliografie: John Scott. Rational choice theory. In Theory and Society: Understanding
the Present. Ed. By G. Browning, A. Haleli, N. Hewlett, and F. Webster. Sage
Publications, 1999. Pp.126-137.
S13.
Brian Barry. Is Democracy Special? In vol. Democracy and Power. Clarendon Press
Oxford 1991. Pp.24-60.
-Cum caracterizează Brian Barry performanţele Teoriei Alegrii Raţionale? Dar limitele
ei?
12
Detalii organizatorice, gestionarea situaţiilor excepţionale:
Plagiatul în oricare dintre fazele evaluării (activitate de seminar, evaluări intermediare, evaluare
finală) se sancţionează cu nota 1 şi pierderea examenului, precum şi cu expunerea cazului în
şedinţa Catedrei pentru luarea măsurilor administrative corespunzătoare.
Prezenţa studenţilor la seminarii este obligatorie în proporţie de 75%, conform articolului 29 (2)
din Statutul Studentului UBB.
13