Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
TEZ DE DOCTORAT
REZUMAT
SUS IN TOR:
DRD. STOIAN M. MIHAI-SEBASTIAN
CONSTAN A 2009
CUPRINS
INTRODUCERE
1. Perspective teologice asupra Preo iei
PARTEA I
PREMISELE PREO IEI SACRAMENTALE
PARTEA II
PREO IA SACRAMENTAL ÎN CONSTITU IA
TEANDRIC A BISERICII
PARTEA III
SACRAMENTALITATEA PREO IEI I
LUCRAREA DUHULUI SFÂNT ÎN BISERIC
PARTEA IV
CARACTERUL ESHATOLOGIC AL PREO IEI
CAP.I. RESPONSABILITATEA SLUJIRII PREO E TI
CAP.II. VE NICIA JERTFEI LUI HRISTOS
CAP.III. SLUJIREA PREO EASC PENTRU BISERIC I
PENTRU LUME
CAP.IV. MISIUNEA BISERICII AST ZI
IV.1. Dinamizarea comunit ii ecleziale
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
ABREVIERI
Biserica, în calitatea ei de comuniune i comunitate a oamenilor cu Dumnezeu
prin Hristos în Duhul Sfânt, este o comunitate soborniceasc sacramental ca iconomi ai
Tainelor lui Dumnezeu (I Corinteni IV, 1), a eza i de Hristos însu i prin Duhul S u (Ioan
XX, 22-23; XV, 16; Evrei V, 4), în ea, i pentru ea (Fapte XX, 28).
Tot ce se s vâr e te în Biseric cu puterea Duhului Sfânt, d ruit ei de Hristos, este
s vâr it de întreaga Biseric , atât pentru ea îns i, cât i pentru fiecare m dular în parte al
ei. Dar nu exist Biseric f r episcop, c ci acesta apar ine Bisericii, iar Biserica cuprinde
i pe episcop, preot i diacon. A a-zisul ministeriu sau sacerdo iu comun al credincio ilor
ca m dulare ale Bisericii, implic cu necesitate ministeriul sacramental distinct al
episcopatului care ine de fiin a Bisericii i este pentru Biseric , lucrând în ea i împreun
cu ea, f r s - i aib obâr ia în cel al credincio ilor, ci izvorând direct din preo ia sau ar-
tileria lui Hristos, Capul Bisericii.
Membrii ierarhiei biserice ti sacramentale fac parte din comunitatea general a
Bisericii, împreun cu to i membrii Bisericii, fiindc i ei în i i sunt membri ai Bisericii
care au trebuin de mântuirc str duindu-se, în acest scop, pentru sfin irea i des vîr irea
lor proprie, între ierarhia sacramental i comuniunea general a m dularelor Trupului lui
Hristos, Biserica este o rela ie i o comuniune ontologic în care pulseaz i lucreaz
acela i Duh Sfânt, sau Hristos în Duhul Sfânt, prin Tainele Bisericii.
1
Pr. Prof. Dr. Dumitru St niloae, Teologia Dogmatic Ortodox , vol. III, Edit. Institutului Biblic i de
Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1978, pp. 143-144.
2
Idem, p. 144.
(Evrei V, 6;VIII, 4; X, 21; II, 17), este episcopul ( I Petru II, 25; V, 4; Evrei XIII, 13),
este diaconul (Romani XV, 8; Luca XXII, 27). Realitatea cu care este privit acest lucru în
R s rit nu mai las loc aparitiei dilemei între opus operatis i ex opere operato i orice
încercare de a include o separare între preo ia lui Hristos i a Bisericii se dovede te a fi
irelevant .
Din Teologia Sfin ilor P rin i avem identificarea preo iei biserice ti cu Preo ia lui
Hristos i i i g se te expresie concret în celebrarea Sfintei Euharistii, unde Hristos nu
este numai Acela care se jertfe te i care prime te jertfa, ci i Cel care aduce jertfa.3
Identificarea slujirii preo e ti a Bisericii cu a lui Hristos este posibil numai dac
vedem Hristologia condi ionat pnevmatologic.4 Tat l este Cel care trimite pe Fiul s
împlineasc i s realizeze planul ve nic al Sfintei Treimi de a atrage pe om i crea ia în
unire cu îns i via a Sa. Hristos nu poate fi separat de Sfântul Duh având în vedere c el
S-a n scut din Fecioar (Matei I, 20), a slujit pe p mânt (Luca IV, 13-14), dar mai ales
pentru c El, prin Duhul, sluje te i acum acestui plan ve nic al lui Dumnezeu cu cre ia în
Biseric . Ceea ce face Duhul prin slujirea preo easc este tocmai s zideasc aici i acum
Trupul lui Hristos prin faptul c realizeaz acum Preo ia lui Hristos ca Preo ie a
Bisericii.5 Din acest motiv identificarea preo iei biserice ti cu a lui Hristos trebuie s se
vad întermeni soteriologici care au implica ii adânci, antropologice i cosmologice.
În eleas în termeni de soteriologie, i nu de ontologie sau func ionalitate, preo ia
bisericeasc realizeaz aici i acum îns i opera de mântuire a lui Iisus Hristos. i
întrucât în Ortodoxie nu se poate deta a Opera mântuitoare de Persoana i de prezen a
îns i a Aceluia care mântuie te, identificarea preo iei biserice ti cu Preo ia lui Hristos
poate s fie gândit în întregime într-un mod realist, f r pericolul unei r t ciri
ontologice, deoarece în R s ritul cre tin Hristos este în eles i tr it în continuarea actelor
Sale mântuitoare.6
Sfânta Biseric se afl într-o continu înaintare spre înviere, hr nit de Sfin enia,
Dumnezeirea i învierea lui Hristos, întrucât Îl are în ea pe El ca ipostas divin întrupat, ca
3
Vezi Liturghierul Edit. I.B.M. al B.O.R., Bucure ti, 1935, p. 139. „ ... c tu e ti Cel ce aduci i Cel ce te
aduci, Cel ce prime ti i Cel ce Te împar i, Hristoase Dumnezeul nostru...”
4
Pr. Dr. Ion Stoica, Preo ia, Hirotonia i succesiunea apostolic în lumina teologiei ortodoxe, Edit.
Macarie, Târgovi te, 2005, p. 6.
5
Ibidem, p. 6.
6
Ibidem, p. 7.
trup ipostaziat în Dumnezeu, Jertfit i înviat o dat pentru to i, iradiind din El puterea de
jertf i puterea de a urca spre înviere. Totodat , Hristos este prezent în Biserica Sa pân
la sfâr itul veacului, în toate zilele (Matei XXVIII, 20), ca Împ ratul care, conducând
Biserica din slav în slav la mântuire, este El însu i Calea; ca Înv torul care,
identificându-se cu înv tura Sa, este El însu i Adev rul; ca Arhiereul care, oferindu-se
pe Sine ca Jertf permanent , pentru Via a lumii, este El însu i Via a.
În calitatea de Cap al Bisericii, Mântuitorul Hristos, este în continuarea actelor
Sale mântuitoare, adic în exercitarea întreitei Sale slujiri în Biseric i pentru Biseric ,
în aceast calitate, Hristos reprezint nu numai centrul umanit ii ce îndumnezeie te i
une te, ci i o prezen permanent a întreitei slujiri mântuitoare pân la a doua Sa venire.
Permanent El ne conduce spre mântuire, ne lumineaz pentru primirea adev rului i ne
sfin e te i transfigureaz via a prin Jertfa Sa mântuitoare.
În calitatea de Cuvânt al lui Dumnezeu întrupat, Iisus Hristos, Dumnezeu adev rat
i Om adev rat, realizeaz prin lucrarea Sa în Duhul Sfânt, în Biseric i pentru Biseric ,
un dialog al iubirii nepieritoare între Dumnezeu i om i o chemare permanenta la
primirea adev rului dumnezeiesc care elibereaz i une te. Rela ia dintre Hristos i
Biserica Sa devine astfel, una dinamic , plin de responsabilitatea ce decurge din dialogul
progresiv de înaintare a Bisericii spre starea lui de înviere. Acest dialog cuprinde Biserica
în calitatea sa de partener a iubirii ve nice, precum i pe fiecare membru al ei în parte,
chemat s - i valorifice libertatea sa, în comuniunea cu Hristos Cel înviat.7 Prin Arhieria
Sa ve nic , în Biseric i pentru Biseric . Hristos se aduce pe Sine Tat lui, ca Jertf
pentru noi, ne cuprinde i pe noi tainic ca jertfe de bun voie, binepl cute, în Jertfa sa,
f cându-ne ap i s ne împ rt im astfel, din puterea ce iradiaz din Trupul S u jertfit.
Sublimitatea Jertfei Sale const în faptul c E1 este permanent prezent în continuitatea
actelor Sale mântuitoare. Jertfa Sa este în continu aducere pentru via a i mântuirea
lumii precum i în identitatea dintre Jertfitor i Jertf . El este într-o continu d ruire de
Sine spre împlinirea voii celui c ruia I S-a d ruit8 i dragoste mai mare ca aceasta nu
exist , întrucât mijloce te neâncetat intrarea noastr la Dumnezeu Tat l, prin starea Sa de
d ruire total fa de El, Hristos este Arhiereul ve nic. El ne cuprinde în slujirea Sa
7
Pr. Prof. Dr. Dumitru Staniloae, Teologia Dogmatic Ortodox , Edit. Institutului Biblic i de Misiune
Ortodox , vol. II, Bucure ti, 1978, pp. 229, 230
8
Ibidem, p. 233.
arhiereasc , în rela ia de iubire ve nic cu Tat l, eliberându-ne de povara singur t ii i a
egoismului, f cându-ne parteneri ai Tat lui, ai iubirii infinite, prin Hristos, în Duhul
Sfânt.9 i de aceea putem spune c în Biseric nu exist o alt preo ie în afar de Preo ia
lui Hristos ce se exercit ca preo ie a Bisericii.
In partea întâi voi prezenta premisele preo iei sacramentale prin prisma slujirii
preo e tii din Vechiul Testament i nu numai. Voi explica pe larg diferenta dintre preo ia
Vechiul Testament i cea a Noului Testament. Se întrevede preo ia lui Hristos dup
rânduiala lui Melchisedec. Continuând pe aceea i linie, partea a doua a acestei lucr ri i i
propune s prezinte arhieria lui Hristos ca izvor, temelie si surs de putere a preo iei
sacramentale.Totodat succesiunea apostolic ocup un loc important în în elegerea
preo iei sacramentale în constitu ia teandric a Bisericii. Se clarifica faptul ca la
Cincizecime Apostolii primesc puterea totala în lucrarea preo iei sacramentale.
Opera mântuitoare a Domnului Hristos trebuia s continue în lume „pân la
sfâr itul veacului” (Matei XXVIII, 20). De aceea, a înfiin at El acea societate divino-
uman numit Biserica, ce cuprinde pe to i credincio ii care cred în El, dându-i de
conduc tori pe Apostolii S i, care la rândul lor urmau s - i lase continuatori ierarhia
bisericeasc .
Preo ia Bisericii, ca Preo ie a lui Hristos permanentizat în timp i spa iu este
totodat i organul Duhului Sfânt în iconomia harului divin. Hristos a întemeiat Biserica
drept organism teandric ale c rui m dulare particip sacramental la Trupul i Sângele S u
în Duhul Sfânt. De altfel, este binecunoscut afirma ia Sfin ilor P rin i conform c reia
orice lucrare des vâr it pentru om în special i pentru lumea recapitulat în el, se
pogoar de sus, de la P rintele luminilor, prin Fiul - Lumina Lumii, în Duhul Sfânt,
lumin torul întregii f pturi. De aceea în partea a treia eviden iez sacramentalitatea
preo iei i lucrarea Duhului Sfânt în Biseric .
Prin Sfin ire sau Hirotonire, preotul este pus în slujba lui Dumnezeu i a
comunit ii, adic este consacrat organ i chip v zut al lui Hristos pentru s vâr irea
celorlalte Taine, în timp ce episcopul este organul i chipul v zut al lui Hristos pentru
sfin irea i hirotonirea celorlal i membri ai ierarhiei sacramentale prin care el, Hristos,
9
Ibidem, p. 235.
s vâr e te celelalte Taine. Episcopul este, astfel, element unificator al comunit ii
ecleziale prin faptul c ac iunea lui consacr preo ii care se raporteaz la el ca la centrul
lor unic, aflat în comuniune deplin cu ceilal i episcopi p rta i ai aceleia i Arhierii a lui
Hristos.10 Plecând de la acestea din urm în partea a patra voi analiza slujirea
preo easc pentru Biseric i lume.
10
Pr. Prof. D. Staniloae, Temeiurile teologice ale ierarhiei i ale sinodalitatii, în „S.T.”, an XXI, nr. 3 – 4,
1970, p. 170.
BIBLIOGRAFIE
I. TEXTE BIBLICE
1) Biblia sau Sfânta Scriptur , tip rit cu binecuvântarea Prea Fericitului P rinte
Teoctist, Patriarhul Biserici Ortodoxe Române, cu aprobarea Sfântului Sinod,
Edit. I.B.M. al B.O.R., Bucure ti, 1993.
2) Biblia sau Testamentul cel nou, Tomul V, al lui Barbu Dimitrie tirbei, cu
binecuvântarea I.P.S. Filotei, Tipografia Sfintei Episcopii a Buz ului, 1856.
3) Noul Testament, Edit. Instittutului Biblic i de Misiune Ortodox , Bucure ti,
1972.
25) Idem, Dasc lul poc in ei - Omilii i cuvânt ri, Edit. Sf. Episcopii a
Bernard Seboie s.j. Tom.I et II, Les Editions du Cerf, Paris, 29, 1982.
1) Liturghier, Edit. I.B.M. al B.O.R., Bucure ti, 1995, i edit. Bucure ti 2000.
2) Penticostar, Edit. I.B.M. al B.O.R., Bucure ti 1999.
3) Catehism ortodox, Edit. Harisma, Bucure ti, 1992.
4) Orologhion, edi ia a IV-a, Tipografia Seminarului Arhidiecezan Blaj, 1934.
5) Sbornicul, vol. I, Alba Iulia, 1993.