EVALUAREA ESEULUI PRIVIND O

PROBLEMĂ DATĂ
1. Formularea clară a problemei.
2. Argumentarea (cel puţin 2 argumente)
actualităţii acestei probleme.
3. Trecerea în revistă a informaţiei privitoare la
problemă. Indicarea surselor de informare.
4. Analiza propriei experienţe în raport cu
problema.
5. Evaluarea impactului pe care l-a avut
experienţa asupra formării unei viziuni
proprii.
6. Prezentarea ideilor proprii vs subiectul în
discuţie.
7. Analiza altor viziuni posibile asupra
problemei.
8. Oferirea sugestiilor de soluţionare a
problemei.
9. Formularea clară a concluziilor.
10.Corectitudinea de limbă la nivel stilistic,
gramatical, punctuaţional, ortografic.
11.Respectarea cerinţelor faţă de aspectul grafic
al lucrării.
Corectitudinea formulării problemei.
Motivarea alegerii subiectului. Validitatea
motivaţiei.
Actualitatea problemei.
Credibilitatea surselor şi a informaţiilor.
Plauzibilitatea propriei experienţe în raport
cu problema.
Diversitatea altor viziuni asupra problemei
şi a soluţionării ei.
Formularea logică a concluziilor.
Corectitudinea de limbă la nivel stilistic,
gramatical, punctuaţional, ortografic.
Respectarea cerinţelor faţă de aspectul grafic
al lucrării.
EVALUAREA UNUI ESEU TIP Pagină
de jurnal (cu ziua indicată de profesor)
1. Consecutivitatea spaţială şi temporală a
evenimentelor descrise.
2. Prezentarea propriei reacţii / impresii şi a
reacţiei altor martori (imediate, de atunci)
la întîmplările relatate.
3. Explicarea clară a relaţiei cauză – efect
dintre evenimente.
4. Analiza viziunii de acum asupra
întîmplărilor relatate.
5. Formularea învăţămintelor care pot fi
trase din întîmplarea relatată.
6. Aprecierea (din perspectiva zilei în care
scrie) a incidentului şi urmărilor lui.
7. Folosirea unui limbaj expresiv şi figurat.
8. Corectitudinea de limbă la nivel stilistic,
gramatical, punctuaţional, ortografic.
9. Respectarea cerinţelor faţă de aspectul
grafic al lucrării.
EVALUAREA UNUI ESEU TIP Pagină de jurnal
(cu libertatea de a alege ziua)
1. Indicarea exactă a zilei vizate.
2. Explicarea succintă a motivului pentru care a fost
aleasă această zi.
3. Relatarea celor mai memorabile evenimente ale
zilei.
4. Consecutivitatea spaţială şi temporală a
evenimentelor descrise.
5. Explicarea clară a relaţiei cauză – efect dintre
evenimente.
6. Descrierea unuia dintre ele.
7. Motivarea importanţei lui pentru cel care scrie.
8. Compararea impresiilor imediate (de atunci) şi a
celor de acum.
9. Aprecierea impactului pe care l-a avut
evenimentul asupra autorului şi asupra altor
participanţi / martori.
10. Generalizarea acestei experienţe.
11. Folosirea unui limbaj expresiv şi figurat.
12. Corectitudinea de limbă la nivel stilistic,
gramatical, punctuaţional, ortografic.
13. Respectarea cerinţelor faţă de aspectul grafic al
lucrării.
SUGESTII PENTRU EVALUAREA AGENDEI
CU NOTIŢE PARALELE ŞI COMPLETAREA
AGENDEI ÎN TREI PĂRŢI / JURNALULUI
TRIPLU
1.Profesorul poate indica textele care trebuie citite
sau elevul e liber să aleagă textele, dar obligat să
completeze agenda.
2.Profesorul ia la fiecare lecţie cîteva agende pentru
a se informa asupra stării de lucruri sau o dată pe
lună le adună pe toate, le citeşte şi răspunde în
scris în rubrica destinată corespondenţei.
3.Sugestiile şi aprecierile pe care le dă profesorul
pot viza calitatea şi cantitatea lecturilor, reflecţiile
cititorului, alte texte recomandate etc.
4.Completarea agendei trebuie să se facă sistematic
şi individual, devenind o formă de evaluare şi o
ocazie de a oferi feedback individual scris.
5.Se poate stabili o limită cantitativă pentru agenda
dată (de exemplu, un număr de pagini completate
sau citite, un număr de texte, scrierile unui autor
etc.).
6.Începînd cu a doua evaluare, profesorul va verifica
şi dacă s-a ţinut cont de sugestiile anterioare.

EVALUAREA ESEULUI STRUCTURAT ELABORAT ÎN TEHNICA Cubul

1. Descrie / Defineşte!
  La acest pas se verifică dacă elevul a descris multiaspectual obiectul /
fenomenul sau dacă l-a privit unilateral.

2. Asociază!
 Profesorul neavînd din timp o listă de asocieri posibile şi corecte, va
considera corectă orice asociere care i se pare plauzibilă şi pe care a
motivat-o elevul.
 Cel mai important, la acest pas, este să fi fost comentat firul gîndului.

 Profesorul va aprecia îndeosebi asocierile inedite, proaspete, originale.

3. Compară!
 Se verifică aici corectitudinea bazei de comparaţie, motivarea alegerii
făcute şi interpretarea proprie a situaţiei.
 Este foarte important să se remarce nu doar asemănările, ci şi
deosebirile dintre obiectele / fenomenele comparate.

4. Aplică!
 Se apreciază atît capacitatea de a vedea problema şi de a soluţiona
rezolvarea ei, cît şi aceea de a examina utilitatea practică a obiectului,
importanţa fenomenului.

5. Analizează!
 Profesorul remarcă felul în care elevul ştie să analizeze obiectul /
fenomenul: aspectul fizic / material şi cel moral / spiritual.
 Se va aprecia profunzimea analizei, succesivitatea operaţiilor logice.

6. Apreciază / Argumentează!
 Cum elevul este liber să vadă doar plusurile sau minusurile, doar
latura pozitivă sau negativă a fenomenului, să se situeze pe poziţia pro
sau contra - situaţie ce rezultă logic din operaţia de analiză -
profesorul va aprecia felul în care s-a structurat şi edificat
argumentarea, validitatea argumentelor, nu aprecierea propriu-zisă.

EVALUAREA TEXTULUI NARATIV CU UN

SUBIECT ALES DE ELEV
1. Motivarea alegerii acestui subiect pentru naraţiune.
2. Corectitudinea construirii naraţiunii conform
 momentelor subiectului: expoziţiunea, intriga,
desfăşurarea acţiunii, punctul culminant,
deznodămîntul.
3. Localizarea evenimentelor în timp şi în spaţiu
(construirea cronotopului).
4. Prezentarea personajelor.
5. Varierea modalităţilor de introducere a personajelor.
6. Menţionarea schimbărilor de circumstanţe.
7. Formularea clară a conflictului, problemei.
8. Desfăşurarea consecutivă, în timp şi spaţiu, a
evenimentelor.
9. Prezentarea punctului culminant şi a deznodămîntului
evenimentelor.
10.Claritatea şi credibilitatea mesajului.
11.Corectitudinea de limbă la nivel stilistic, gramatical,
punctuaţional, ortografic.
12.Respectarea cerinţelor faţă de aspectul grafic al
lucrării.

EVALUAREA DESCRIERII
1.Prezentarea clară a obiectului descrierii.
2.Organizarea logică a textului descrierii,
prezentarea din perspectiva punctului de
vedere.
3.Relevarea detaliilor semnificative pentru
individualizarea celor descrise.
4.Utilizarea diverselor modalităţi de evidenţiere
a detaliilor.
5.Transmiterea atitudinii faţă de cele descrise.
6.Claritatea impresiei generale pe care o lasă
lucrarea.
7.Plasticitatea expresiei verbale.
8.Corectitudinea de limbă la nivel stilistic,
gramatical, punctuaţional, ortografic.
9.Respectarea cerinţelor faţă de aspectul grafic
al lucrării.

Variantă pentru tipar | Trimite unui coleg

Strategii de lucru pentru elaborarea textului argumentativ

DIRIJAREA UNEI ŞEDINŢE DE BRAINSTORMING/ASALT DE IDEI

 Profesorul enunţă problema pe care se va edifica eseul argumentativ. Problema trebuie

să fie una creativă.

 Se amintesc sau se explică regulile asaltului de idei (în perechi sau în grup):
 1. Toate ideile se acceptă.

2. Nici o idee nu trebuie criticată la etapa lansării.

3. În timpul desfăşurării asaltului de idei, nu se comentează.

4. Oricine are dreptul să desfăşoare o idee străină.

 Se înregistrează toate ideile lansate, în ordinea lansării.

 La încheierea şedinţei de brainstorming, ideile se analizează, se comentează şi se

marchează cu cifre sau litere în ordinea priorităţilor. Dacă atestaţi mai multe idei
secundare, derivate dintr-o idee principală, marcaţi ideea principală cu o majusculă (A),
iar ideile secundare cu literele respective mici, numerotate: a 1 , a2, a3 etc.

 Pe tablă sau pe o foaie, literele cu care au fost marcate ideile vor fi aranjate în formă de
arbore, păienjeniş, ciorchine, trepte etc.

 Este bine să se schiţeze cîteva variante, pentru ca fiecare elev să poată scrie altfel decît
ceilalţi.

 Astfel elevul va putea opta pentru una dintre structurile posibile sau o va construi pe a sa
proprie.

 Pornind de la cuvintele-cheie ale ideii principale, elevii caută, găsesc şi formulează

argumente pentru desfăşurarea ei.

 Apoi se găsesc argumente şi pentru ilustrarea ideilor secundare.

 Se structurează argumentele conform importanţei care li se atribuie.

 Se discută în plen argumentele forte, ilustrîndu-le prin situaţii de viaţă (sau cazuri din
istorie, literatură, mass-media) cunoscute.

 Elevii elaborează textul brut al lucrării (ciorna).

 Îl recitesc, introduc modificările necesare.

 Redactează varianta finală.

ACUMULAREA ARGUMENTELOR
PENTRU ELABORAREA ESEULUI,
APLICÎND TEHNICA GRAFICUL T
Atunci cînd elevului i se cere să elaboreze
un text argumentativ privind o problemă,
şi dacă nu este specificat că autorul
trebuie să se plaseze pe o poziţie indicată
(pro sau contra), se cuvine să trecem în
revistă toate argumentele PRO şi toate
argumentele CONTRA, pentru a vedea
care prevalează în momentul de faţă al
cercetării şi cunoaşterii problemei şi care
va fi poziţia susţinută de noi. Fiecare
dintre activităţile date nu este decît o
etapă preliminară în scrierea textului
cerut.
Una dintre tehnicile elementare de acumulare a argumentelor este completarea unui grafic de tip T
(litera T mare, scrisă în centrul paginii, are două aripi: în prima parte PRO, în a doua CONTRA).

PRO CONTRA

Problema este cercetată din ambele

perspective, fiecare elev fiind în drept să
se plaseze pe poziţia pro sau pe poziţia
contra.
După completarea graficului, sînt
examinate argumentele găsite în sprijinul
afirmaţiei date ca reper şi
contraargumentele. Cel care urmează să
elaboreze textul, fiecare pentru sine, ia
decizia despre poziţia pe care se va situa.
În continuare, fiecare dintre argumentele
listate în graficul T este examinat şi
dezvoltat într-un text argumentativ
propriu.

ACUMULAREA ARGUMENTELOR
PENTRU ELABORAREA ESEULUI,
APLICÎND TEHNICA GRAFICUL M
Desenînd pe tot spaţiul paginii litera M, completăm aripa stîngă cu argumente PRO, aripa dreaptă cu
argumente CONTRA, iar în coloana din centru se vor înscrie afirmaţiile NEUTRE, care nu dau prioritate
nici unei poziţii.

Pro Neutre Contra

După completarea graficului, cel care
examinează ideea poate alege poziţia
care i se pare acceptabilă pentru el
personal şi o dezvoltă în continuare. O
altă modalitate de explorare a graficului
M este cercetarea fiecărei linii:
argumentul pro, argumentul neutru,
contraargumentul. Analiza acestora în
bloc permite o investigare exhaustivă şi
detaliată a problemei.

Aplicat la un enunţ cu un singur predicat

Tehnică de lucru, de laborator, aceasta poate

să vă ajute atunci cînd subiectul propus
pentru dezvoltarea tezei enunţate conţine o
singură idee centrală, în formă afirmativă sau
negativă.

Reluînd afirmaţia din enunţul dat, întrebăm

De ce? şi, fără a înscrie întrebarea, notăm
răspunsul. La răspunsul pe care l-am dat noi
înşine, întrebăm din nou De ce? şi înscriem
acest răspuns. Procedura se repetă de 6 ori
sau pînă la epuizarea ideilor.
Argumentele fiind trecute în revistă, ele
trebuie legate într-un text coerent, de
raţionament în baza proverbului.
Aplicat la un enunţ complex (cu mai
multe predicate)

În acest caz, vom desfăşura atîtea linii de

întrebări şi răspunsuri cîte predicate de reper
am identificat în enunţ. Elevii vor răspunde
întîi la 6 întrebări adresate primului predicat,
apoi următoarelor, dar textul final nu va fi
fragmentat.

Dragi elevi,

vă propunem cîteva sugestii de scriere a eseurilor şi a textelor de ficţiune. Citind cu

atenţie instrucţiunile, veţi parcurge etapă cu etapă algoritmul propus şi veţi încerca să
produceţi textele respective la temele / subiectele anunţate. Experienţa dvs., impresiile,
sentimentele şi emoţiile postlectorale, alături de imaginaţie, vor servi drept suport
pentru scrierea acestor texte. Vrem să depăşiţi (dacă o aveţi) frica în faţa unei foi albe şi
să reuşiţi să vă verbalizaţi gîndurile. Dacă ştiţi ce vă face să vă pierdeţi cu firea în faţa
unui subiect de eseu, găsiţi o sugestie pentru depăşirea acestei situaţii în tabelul propus.
Sperăm că veţi reuşi să scrieţi mai bine şi mai uşor, urmînd instrucţiunile şi algoritmii
propuşi.

Cei trei duşmani de moarte ai scrisului sînt:

perfecţionismul, teama, visele de celebritate.
Lutz von Werder

Constatarea Soluţia
E mai uşor să povesteşti decît să scrii. Povestiţi cuiva ce vreţi să scrieţi şi
apoi scrieţi.
Identificarea motivelor vă ajută să depăşiţi inhibarea. Notaţi motivele din cauza cărora
credeţi că nu puteţi să scrieţi.
Ideile vin din toate părţile, trebuie doar să le prindeţi. Recurgeţi la o scriere liberă, atît de
repede şi de mult cît rezistaţi.
Puteţi declanşa scrisul, dacă reveniţi la plăcerea de a Amintiţi-vă cum aţi procedat şi ce
scrie. aţi simţit cînd aţi reuşit să scrieţi.
Revizuirea textului scris ar putea deveni o pistă pentru Recitiţi textul scris.
lansarea ideilor. Notaţi ideile care vă vin în timpul
lecturii.
În procesul lecturii, vă gîndiţi deseori cum aţi scrie dvs. Citiţi un text de alt autor, care v-ar
stimula să scrieţi
Ideile pot veni chiar şi atunci cînd vă relaxaţi, privind Legaţi ceea ce simţiţi în procesul
imaginea de după fereastră sau un tablou, ascultînd relaxării de ceea ce trebuie să scrieţi.
muzică.
Aţi scris ceea ce v-aţi propus pentru astăzi (un paragraf Nu vă opriţi cînd aţi încheiat.
sau capitol). Scrieţi începutul următorului capitol.
Textul este deja scris, rămîne să-l cizelaţi. Reveniţi la cele scrise, sistematizaţi
şi ordonaţi ideile.
Citiţi-l ca şi cum ar fi un text străin.

Elaborarea textului argumentativ

Variantă pentru tipar | Trimite unui coleg

Elaborarea textului argumentativ
GRAFICUL M
Desenînd pe tot spaţiul paginii litera M, completăm aripa stîngă cu
argumente PRO, aripa dreaptă cu argumente CONTRA, iar în coloana din
centru se vor înscrie afirmaţiile NEUTRE, care nu dau prioritate nici unei
poziţii.

De exemplu, afirmaţia pusă în discuţie este:

Dacă ai vizionat filmul prin care a fost ecranizat un roman, nu mai e
nevoie să citeşti romanul.

Pro Neutre Contra

Dacă ecranizarea este
fidelă, toate evenimentele
de bază şi momentele
subiectului sînt reflectate
Cel mai bine este să vizionezi
filmul după ce ai citit romanul,
pentru că atunci revii cu
memoria la text, confrunţi
lucrurile şi unele momente le
înţelegi mai bine.
Viziunea regizorului îţi este
impusă prin tot ce apare în film;
nu mai eşti liber să interpretezi
diferit cuvintele textului.
 Momentele care erau în Dacă ai privit şi filmul, ai acum Lectura unor fragmente de
text, dar au fost omise în nu doar propria viziune asupra descrieri, meditaţii, incursiuni
pelicula cinematografică lucrurilor, ci cunoşti şi felul în retrospective nu poate fi
nu erau relevante: care vede regizorul substituită prin peisajul superb
descrieri, meditaţii etc. evenimentele şi personajele. – se pierde relaţia cititorului cu
acel cuvînt pe care l-a
considerat exact autorul.
Dialogurile îţi apar mai Înţelegi mai profund lucrurile Ambiguitatea cuvîntului artistic
vii în film; lucrurile se atunci cînd cuvîntul artistic s-a are în film o singură
memorizează mai bine. materializat într-o peliculă interpretare – cea pe care i-o dă
cinematografică. Îţi dezvolţi regizorul, intonaţia cu care se
capacitatea de a compara, rosteşte replica nu mai poate fi
confrunta, face sinteze. reconstituită de cititor, pentru
că a auzit-o de gata.
După completarea graficului, cel care examinează ideea poate alege
poziţia care i se pare acceptabilă pentru el personal şi o dezvoltă în
continuare. O altă modalitate de explorare a graficului M este cercetarea
fiecărei linii: argumentul pro, argumentul neutru, contraargumentul.
Analiza acestora în bloc permite o investigare exhaustivă şi detaliată a
problemei.
Pre

Elaborarea textului argumentativ CUM SE ACUMULEAZĂ IDEI

Brainstorming-ul/asaltul de idei
 Scrieţi pe o foaie liberă ideile care vă vin în raport cu
problema enunţată.
 În partea stîngă a foii, lăsaţi loc liber.

 Examinaţi ideile scrise şi marcaţi-le, în spaţiul lăsat liber, în

ordinea priorităţilor, cu litere sau cu cifre.
 Examinaţi ideea pe care o consideraţi principală în raport cu
celelalte idei, pentru a vedea dacă vreuna din ideile
ulterioare este derivată din ea sau dacă ideea principală este
reluată parţial de cîteva idei secundare.
 Rescrieţi acum ideile (sau doar literele ori cifrele prin care
le-aţi marcat) pe altă foaie, aranjîndu-le în formă de arbore,
păienjeniş, ciorchine, trepte etc.
 Aceasta va fi structura viitorului text argumentativ.
  Pornind de la cuvintele-cheie ale ideii principale, găsiţi şi
formulaţi argumente pentru desfăşurarea ei.

Acumularea argumentelor se poate face – din nou – în

formă de brainstorming/asalt de idei
 Găsiţi argumente şi pentru ilustrarea ideilor secundare.
 Analizaţi argumentele şi excludeţi-le pe cele de care nu
sînteţi sigur sau care nu vi se par valide.
 Structuraţi argumentele conform importanţei pe care le-o
atribuiţi.
 Dezvoltaţi argumentele forte, ilustrîndu-le prin situaţii de
viaţă (sau cazuri din istorie, literatură, mass-media)
cunoscute.
 Elaboraţi textul brut al lucrării (ciorna).
 Recitiţi-l, introduceţi modificările necesare.
 Redactaţi varianta finală.

Elaborarea textului argumentativ

REZUMAREA UNUI TEXT
ARGUMENTATIV
Alcătuirea unui rezumat al textului
argumentativ presupune următorii paşi:
 Lectura atentă a textului propus.

 Identificarea ideilor principale.

  Identificarea ideilor secundare,
derivate din ideile principale.
 Reformularea ideilor pe care le veţi
rezuma, prin suprimarea verbelor-
predicate şi utilizarea construcţiilor
verbale.
 Identificarea argumentelor pe care
autorul le aduce în sprijinul ideilor
enunţate.
 Reformularea argumentelor.
 Eliminarea informaţiilor secundare, a
detaliilor.
 Redactarea textului.
 Eliminarea oricăror indicii de atitudine
proprie faţă de cele rezumate.
 Verificarea volumului cerut (dacă
acesta nu este indicat în item,
rezumatul trebuie să aibă volumul de
1/3 din textul rezumat).
Elaborarea textului argumentativ
DEZVOLTAREA UNEI TEZE ENUNŢATE
Operaţie inversă rezumării, dezvoltarea tezei
presupune următorii paşi:
 Perceperea şi formularea (reformularea)
ideii enunţate prin teza dată;
 Trecerea în revistă a ideilor pe care le
aveţi în raport cu afirmaţia propusă;
 Ierarhizarea ideilor; derivarea ideilor
secundare din ideea principală;
 Ilustrarea ideilor enunţate prin exemple
proprii adecvate;
 Dozarea raţională a volumului de
informaţie;
 Examinarea şi eşalonarea logică a
argumentelor;
 Exprimarea opiniei personale versus teza
enunţată;
 Selectarea unităţilor de vocabular
adecvate; cercetarea vocabularului ales
din punctul de vedere al relevanţei şi
exactităţii expresiei;
 Elaborarea textului cerut;
 Confruntarea cu teza de start, racordarea
la formula titulară;
 Redactarea textului în varianta finală.
 Variantă pentru tipar | Trimite unui coleg

Elaborarea textului argumentativ

GRAFICUL T
Atunci cînd elevului i se cere să elaboreze un text argumentativ privind o problemă, şi dacă nu este
specificat că autorul trebuie să se plaseze pe o poziţie indicată (pro sau contra), se cuvine să
trecem în revistă toate argumentele PRO şi toate argumentele CONTRA, pentru a vedea care
prevalează în momentul de faţă al cercetării şi cunoaşterii problemei şi care va fi poziţia susţinută
de noi. Fiecare dintre activităţile date nu este decît o etapă preliminară în scrierea textului cerut.
Una dintre tehnicile elementare de acumulare a argumentelor este completarea unui grafic de tip
T (litera T mare, scrisă în centrul paginii, are două aripi: în prima parte PRO, în a doua CONTRA).
Bunăoară, urmează să fie examinată problema:
Studiile trebuie să fie obligatorii doar în şcoala primară.

PRO CONTRA

 Unii elevi nu au motivaţie

pentru studii
 La vîrsta de 11 ani, un copil nu
poate să se angajeze la serviciu.
 Elevii care nu vor să înveţe
trebuie lăsaţi în pace.
 Ce n-a învăţat Ionică, nu mai
învaţă Ion.
După completarea graficului, sînt examinate argumentele
găsite în sprijinul afirmaţiei date ca reper şi
contraargumentele. Cel care urmează să elaboreze textul,
fiecare pentru sine, ia decizia despre poziţia pe care se va
situa. În continuare, fiecare dintre argumentele listate în
graficul T este examinat şi dezvoltat într-un text argumentativ
propriu.

Elaborarea textului argumentativ 6 DE CE? Aplicat la un enunţ cu un

singur predicat
Tehnică de lucru, de laborator, aceasta poate să vă ajute atunci cînd
subiectul propus pentru dezvoltarea tezei enunţate conţine o singură idee
centrală, în formă afirmativă sau negativă. Reluînd afirmaţia din enunţul dat,
întrebăm De ce? şi, fără a înscrie întrebarea, notăm răspunsul. La răspunsul
pe care l-am dat noi înşine, întrebăm din nou De ce? şi înscriem acest
răspuns. Procedura se repetă de 6 ori sau pînă la epuizarea ideilor.

De exemplu, pentru elaborarea unui text argumentativ, ni s-a propus

proverbul: Timpul îi învaţă pe aceia ce n-au şcoală.

De ce timpul îi învaţă pe aceia ce n-au şcoală?

I. Pentru că omul fără studii învaţă din experienţa pe care o capătă cu
timpul.

De ce omul fără studii învaţă din experienţa pe care o capătă cu timpul?

II. Pentru că nu a învăţat din experienţa altora, din cărţi, de la profesori, ci
doar din propriile probe şi greşeli.

De ce nu a învăţat din experienţa altora, din cărţi, de la profesori, ci doar din

propriile probe şi greşeli?
III. Pentru că nu a profitat de ocazia de a face studii.

De ce nu a profitat de ocazia de a face studii?

IV. Pentru că la vîrsta cînd trebuia să meargă la şcoală nu înţelegea rostul şi
preţul învăţăturii.

De ce la vîrsta cînd trebuia să meargă la şcoală nu înţelegea rostul şi preţul

învăţăturii?
V. Pentru că nimeni nu s-a îngrijit să-i explice de ce trebuie să înveţe.

De ce nimeni nu s-a îngrijit să-i explice de ce trebuie să înveţe?

VI. Pentru că oamenii din preajma lui tot erau neînvăţaţi.

Concluzie: este mai motivat să facă studii copilul care are alături oameni ce
au înţeles şi au apreciat rostul studiilor. Ceilalţi rămîne să fie învăţaţi de
timp.

Aceste argumente fiind trecute în revistă (dar ar putea fi şi altele), ele

trebuie legate într-un text coerent, de raţionament în baza proverbului.

Bunăoară, tabloul ar putea fi prezentat şi invers, de la ultima afirmaţie spre

prima:

Atunci cînd are în jurul său oameni neînvăţaţi, care nu au făcut şcoală la
vremea lor, deşi se întîmplă să fie nişte persoane inteligente şi pricepute,
copilul s-ar putea să nu înţeleagă rostul studiilor etc.
6 DE CE? Aplicat la un enunţ complex (cu mai multe predicate)

În acest caz, vom desfăşura atîtea linii de întrebări şi răspunsuri, cîte predicate de reper am
identificat în enunţ. De exemplu, enunţul este:

Nu cumpăra ce nu-ţi trebuie, că pe urmă ai să vinzi ce-ţi trebuie.

Nu cumpăra ce nu-ţi trebuie pe urmă ai să vinzi ce-ţi trebuie

1. De ce nu cumpăra ce nu-ţi trebuie?
Pentru că vei cheltui în zadar, fără rost banii.
2. De ce vei cheltui în zadar, fără rost banii?
Pentru că îi vei da pentru un lucru de care nu ai
nevoie.
3. De ce îi vei da pentru un lucru de care nu ai
nevoie.
Pentru că te-ai lăsat ispitit să cumperi ce nu-ţi
trebuie.
4. De ce te-ai lăsat ispitit să cumperi ce nu-ţi
trebuie?
Pentru că vînzătorul a reuşit să te convingă să faci
această cumpărătură.
5. De ce vînzătorul a reuşit să te convingă să faci
această cumpărătură?
Pentru că tu nu ai fost suficient de sigur dacă ai
sau nu ai nevoie de acest lucru.
6. De ce nu ai fost suficient de sigur dacă ai sau nu De ce nu-ţi era clar scopul tău?
ai nevoie de acest lucru?
Pentru că ai plecat la tîrg fără să ştii cu certitudine nevoie.
ce intenţionezi să cumperi, de ce ai nevoie.
Concluzie: nu te lăsa manipulat!
De ce pe urmă ai să vinzi ce-ţi trebuie?
Pentru că – avînd nevoie de bani – ai să
renunţi la lucrurile necesare.
De ce ai să renunţi la lucrurile necesare?
Pentru că lucrurile de care nu ai tu nevoie nu
se vînd, nimeni nu are nevoie de ele.
De ce lucrurile de care nu ai tu nevoie nu se
vînd, nimeni nu are nevoie de ele?
Pentru că nici tu nu ai avut nevoie, le-ai
cumpărat într-un moment de slăbiciune.
De ce ai cumpărat într-un moment de
slăbiciune?
Pentru că cineva foarte abil a reuşit să te
facă să crezi că ai nevoie de ele.
De ce a reuşit să te facă să crezi că ai nevoie
de ele?
Pentru că scopul cu care merge el la piaţă
este să vîndă, iar scopul tău nu-ţi era clar.
Pentru că te-ai dus la tîrg fără să ştii de ce ai
Concluzie: nu te porni undeva fără să ştii
după ce te duci!

După această activitate prealabilă, analizăm răspunsurile şi structurăm

textul argumentativ, astfel încît lucrarea să nu se constituie din două părţi
distincte, ci să alcătuiască un tot întreg.

Elaborarea eseului CHESTIONAR PENTRU

ELABORAREA DESCRIERII
 Ce urmează să descriu: un itinerar, o
localitate, un peisaj, un interior, un obiect, o
activitate?
 Ce detalii semnificative pentru individualizarea
celor descrise intenţionez să scot în evidenţă?
 Ce semne voi scoate în evidenţă?
 Cum am să organizez textul descrierii, pentru a
scoate în evidenţă detaliile importante?
 Care e detaliul cel mai relevant în această
descriere?
 Ce pot face pentru evidenţierea acestui
detaliu: voi insista pe dimensiunile, forma,
culoarea, amplasarea lui?
 Cum voi face simţită atitudinea mea /
sentimente mele faţă de cele descrise?
 Ce impresie generală intenţionez să lase
lucrarea mea?
 Ce cuvinte-cheie vor exprima esenţa descrierii?
 Ce figuri de stil aş putea utiliza pentru
plasticitatea expresiei?
 Ce este mai reuşit în lucrare?