Proiecte de realizare a statului roman modern fapte istorice relevante/metoda cubului

Tema1. Unirea Principatelor Moldovei si Tarii Romanesti (1859)

Tema 2. Consolidarea statului roman modern (1859-1916)
1. DESCRIE contextul extern (cauzalitate) in care se ia in discutie unirea Principatelor valahe ( un
pont… Razboiul Crimeei etc VEZI LA SURSE DOCUMENTARE …. )))

2. Compara cerintele formulate de deputatii moldoveni si munteni in Rezolutiile adunarile ad-hoc

si continutul Conventiei de la Paris din 1858.

Rezolutiile adunarilor ad hoc cer: Conventia de la Paris ofera:

 3. Analizeaza continutul si consecintele a 4 mari reforme infaptuite de Al. I. Cuza

Reforma si continutul acesteia Consecintele

4. Asociaza, evidentiind in concluzie si legatura cauza- efect a) Rezolutiile adunarilor ad-hoc

de instalarea pe tronul Romaniei a lui Carol de Hohenzzolern. b) dubla alegere a lui Al I.
Cuza cu “politica faptului implinit”.

Rezolutiile adunarilor ad-hoc Dubla alegere a lui Al I. Cuza

Instalarea pe tronul Romaniei a lui Carol de “politica faptului implinit”

Hohenzzolern

Concluzie> cauza- effect (Ex. Asadar, prin…. Concluzie>cauza - efect

(cauza)…. S-a ….(efectul)

5. Argumenteaza printr-un fapt istoric relevant afirmaţia conform căreia statul român s-a
consolidat prin participarea la relaţiile internaţionale de la începutul secolului al XX-lea. (Se
punctează prezentarea unui fapt istoric relevant şi utilizarea conectorilor care exprimă
cauzalitatea şi concluzia). 4p
 6. Aplica informatiile temei Statul roman modern –de la proiect la realizare pentru a rezolva

7. cerintele testului de mai jos>

Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:

,,Legea fundamentală publicată în Monitorul oficial din 1 iulie 1866 a constituit baza juridică a instaurării formei de
guvernământ monarhic-constituţional în România. [...] Primul articol al legii fundamentale consacra denumirea ţării [...]
România. Ea avea la bază: principiul suveranităţii naţionale (toate puterile emană de la naţiune), principiul guvernării
reprezentative (naţiunea nu putea guverna decât prin delegaţi) şi principiul separării puterilor în stat. [...]

Constituţia marca trecerea de la domnia ereditară şi de la domnii pământeni la principele străin. [...] Atribuţiile
domnitorului erau stabilite prin art. 93: numeşte şi revocă miniştrii săi, sancţionează şi promulgă legile, poate refuza
sancţiunea sa [...], este capul puterii armate, are dreptul de a bate monedă [...] însă pentru ca aceste acte să aibă putere
îndatoritoare, trebuie mai întâi a fi supuse puterii legislative şi aprobate de ea. [...] Făcând cu totul abstracţie de la
suzeranitatea otomană şi de regimul de garanţie colectivă a Marilor Puteri, Constituţia era cea dintâi lege fundamentală
care consacra numele oficial al ţării, acela de România. Constituţia nu menţiona dependenţa faţă de Imperiul Otoman,
ceea ce vădeşte tendinţa spre independenţa absolută a ţării preconizată de liderii săi politici.”
(I. Scurtu, Carol I)
Pornind de la această sursă, răspundeţi următoarelor cerinţe:
1. Numiţi conducătorul politic precizat în sursa dată. 2p
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2p
3. Menţionaţi legea fundamentală şi anul adoptării acesteia, la care se referă sursa dată. 6p
4. Menţionaţi, din sursa dată, două atribuţii ale domnitorului. 6p
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere la faptul că legea fundamentală reprezintă un act de
independenţă, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10p
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia implicarea României în ,,criza orientală”
(profa -  NF- e vorba de un moment anume al acestei crize, respectiv razboiul ruso-turc din 1877-
1878, razboi in care participa si Romania, care urmarea sa obtina independent fata de turci) a
influenţat evoluţia statului român. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant şi utilizarea conectorilor care
exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4p