Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Anul 1859 marcheaza crearea statului roman modern prin unirea Moldovei cu Tara Romaneasaca
sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza
Context externe:
1853-1856:In Europa se desfasoara un nou episode al Crizei Orientale ,razboiul Crimeii intre Turcia
si Rusia. Rusia invinsa accepta in 1856 incheierea unui tratat de pace in cadrul Congresului de Pace de la
Paris ce trebuia sa stabileasca reparatiile de razboi) unde participa cele 7 MP ( Franta Anglia Prusia). Aici
reprezentantul Frantei contele Walevski propune unirea Moldovei cu Tara Romaneasca ca un stat tampon
solutie menita sa puna capat problemei orientale.Turcia si Austria se opun Intrucat marile puteri se
pronunta in mod diferit , Congresul de Pace de la Paris din 1856 hotaraste:
- Constituirea unor adunari ad-hoc, cu rol consultative care sa exprime dorinta romanilor
- Inlaturarea protectoratului rusesc
- mentinerea suzeranitatii otomane
- Instituirea garantiilor colective a Marilor Puteri europene
In consecinta, in toamna anului 1857 au loc alegeri pentru cele 2 Adunari ad-hoc ( falsificate initial
de Turcia cu ajutorul caimacamului N. Vogoride).Dupa refacerea alegerilor miscarea unionist a iesit
invingatoarae.Ambele adunari adopta Rezolutii in care cer neutralitate, unire si print strain. In consecinta,
cele doua rezolutii sunt trimise representatilor celor 7 Mari Puteri care se reunesc din nou la Paris in 1858
in cadrul unei conferinte care adopta o ,,Conventia de la Paris’’ (Document cu caracter constitutional) ce
hotara:
1) Se constituie Principatele Unite ale Moldovei si Valahiei
2) In cele 2 tari trebuiau sa functioneze domnitori, adunari si guverne separate
3) Existau 2 institutii unice: Inalta Curte de Casatiei si Justitie, Comisia Centrala Mixta. Ambele aveau
sediul la Focsani
In baza Conventiei,( care nu prevedea in mod explicit ca cei doi domnitori alesi trebuiau sa fie
personae diferite) Adunarea Electiva a Moldovei il alege domn in Moldova pe Al. I. Cuza in 5 ianuarie 1859
(unanimitatae) si Adunarea Electiva a Tarii Romanesti pe acelasi Cuza domn al Tarii Romanesti in 24
ianuarie, acelasi an( unanimitate). Marile Puteri, in special Turcia si Austria protesteaza, insa in cele din
urma in cadrul conferintei de la Constantinopol din 1861 emite un firman prin care recunoaste unirea , insa
doar pe durata domniei lui Cuza.
Dupa inlaturarea lui Cuza clasa politica autohtona a luat legatura cu imparatul Napoleon al Frantei cu
sprijinul caruia si cu acceptul imparatului Prusiei ,tronul Romaniei ii este propus lui carol de Hohenzollern
care accepta , este adus in tara si proclamat domnitor in 10 mai 1866.
I Mentionati
1. Trei fapte istorice ce au favorizat crearea statului roman modern:
-
-
-
2 . Doua actiuni interne ce au dus la crearea statului roman modern
-
-
3. Doua actiuni externe ce au contribuit la crearea statului roman moderrn
-
-
4. Doua evenimente din 1866 ce au consolidat statul roman moderrn
-
-
5. Doua asemanari legate de dubla alegere a lui Cuza
-
-
6. Trei prevederi ale documentului constitutional elaboart de Puterile garante
-
-
-
7. Doua documente cu caracter constitutional elaborate in decenile 6 si 7 din sec XIX
-
-
8. Patru prevederi ale Congresului de paca de la Paris
-
-
-
-
9. Trei prevederi ale Rezolutiilor Adunarilor ad-hoc
-
-
-
10. Trei reforme ce au consolidat statul roman modern
-
-
Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Test 7
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; -
profil sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-
animator, instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.
B. „Sătenilor! Îndelungata voastră aşteptare, marea făgăduinţă, dată vouă de înaltele puteri ale
Europei prin articolul 46 al Convenţiei, interesul patriei, asigurarea proprietăţii funciare şi dorinţa
cea mai vie s-au îndeplinit. Claca este desfiinţată pentru de-a pururi şi de astăzi voi sunteţi
proprietari pe locurile supuse stăpânirii voastre, în întinderea hotărâtă prin legile în fiinţă(…). De
astăzi, voi sunteţi stăpâni pe braţele voastre; voi aveţi o părticică de pământ, proprietate şi moşie a
voastră, de astăzi voi aveţi o patrie de iubit şi de apărat.
(Proclamaţia legii rurale data de Alexandru Ioan Cuza către săteni )
După cum am avut onoarea să informez pe Excelenţa Voastră prin ultima mea telegramă,
prinţul Alexandru Ioan I şi-a făcut intrarea în Bucureşti duminică, 8 februarie. El s-a dus direct la
Camera legislativă , unde a fost primit de cler, miniştrii şi deputaţi. [După depunerea
jurământului], el a mulţumit Camerei, care a fost organismul naţiunii române în actul pe care l-a
înfăptuit la 24 ianuarie, act pe care el îl consideră drept consacrarea principiului regenerării
naţiunii (…). Părăsind Adunarea , prinţul( acum legitim) a fost condus cu acelaşi ceremonial la
Palatul de stat, unde i-a primit pe miniştrii şi câţiva înalţi funcţionarisi pe reperezentantul
Mitropoliei Ordodoxe. Uralele de <Trăiască Cuza>, <Trăiască domnul nostru> etc., nu au încetat
nici o clipă. Nici un membru al Corpului consular n-a participat la Adunare şi nici unul dintre
aceşti domni nu a fost oficial la Principe.Reprezentantii Austriei si Turciei acreditati la Bucuresti
si-au exprimat indoiala fata de puterea noului domn de a convinge puterile garanate de
necesittaea unor ample reforme cu atat mai mult cu cat liderii liberalilor si conservatorilor
unelteau deja la o actiune de discreditare a principelui Cuza.