ACIZI SI BAZE IN TEORIA PROTOLITICA

Teoria Brönsted -Lowry este o teorie acido-bazică, numită și teoria protolitică. Conform
acestei teorii :
- Acizii sunt specii chimice care au tendința de a ceda protoni (H+).
- Bazele sunt specii chimice care au tendința de a accepta protoni.

Conform teoriei protolitice, sunt consideraţi acizi şi compuşii precum ionul hidroniu (H 3O+),
ionul amoniu (NH4+), ionul carbonat acid (HCO3-).

De asemenea, sunt considerate baze şi molecule precum amoniacul, dar şi anioni precum Cl -,
SO4-, CO32-, HSO4-, deoarece pot accepta protoni, trecând în acizii corespunzători.

Clasificarea acizilor după numărul de protoni cedaţi de o moleculă:

 Monoprotici (monobazici): cedează un singur proton: HCl, HI, HNO3;

 Poliprotici (polibazici): pot ceda doi sau mai mulţi protoni: H2S, H2SO4, H3PO4, H3PO3.
Ei cedează protoni (sau ionizează) în trepte.

Clasificarea bazelor după numărul de protoni cedaţi de o moleculă:

 Monoprotice (monoacide): acceptă un singur proton: NaOH, KOH, NH 3;

 Poliprotice (poliacide): pot accepta doi sau mai mulţi protoni Ca(OH) 2, Zn(OH)2,
Al(OH)3.

Exemple de acizi și baze, conform teoriei Brönsted–Lowry:

a) La dizolvarea acidului clorhidric în apă, protonul din molecula acidului este cedat
moleculei de apă, cu formarea ionului hidroniu (H3O+) și ionului clorură (Cl-):

 b) Amoniacul este o bază deoarece, la dizolvarea în apă, acceptă un proton de la

molecula de apă, cu formarea ionului amoniu (NH4+) și ionului hidroxid (OH-):
c) Conform teoriei Brönsted–Lowry, transferul protonului este posibil și pentru
procesele ce nu au loc în soluție apoasă, ca în cazul reacției dintre amoniac (bază) și acid
clorhidric (acid):

d) În reacția de neutralizare, acidul cedează protonul (H+) ionului hidroxid (HO-), ca în

cazul reacției acidului clorhidric cu hidroxidul de sodiu:

e) Acizii poliprotici cedează protonii în trepte, ca în cazul acidului sulfuric:

Orice acid, prin cedare de protoni, se transformă într-o specie chimică cu caracter de bază şi
se numeşte baza conjugată a acidului.

Orice bază, prin acceptare de protoni, se transofrmă într-o specie chimică cu caracter acid şi
se numeşte acidul conjugat al bazei.
PE CAZ GENERAL:

Acid ⇄ Bază conjugată + H+

Bază + H+ ⇄ Acid conjugat

Exemplu: Reacţia amoniacului cu apa:

Amoniacul (bază) are ca acid conjugat ionul de amoniu, iar apa (acid) are ca bază conjugată
ionul hidroxid.

Sunt substanţe care se comporta ca un acid când reacţionează cu o

bază, iar când reacţionează cu un acid, se comportă ca o bază
numite substante amfotere. Cel mai banal exemplu este apa

Apa poate funcţiona fie ca acid, donând un proton şi transformându-se în ion hidroxil, fie
ca bază, acceptând un proton şi transformându-se în ion hidroniu.