ACIZI

DEFINITIE
 Conform teoriei acido-bazice a lui Svante A. Arrhenius, numită și teoria disociației electrolitice, un
acid este orice substanță care conține în moleculă hidrogen și care la disocierea în soluție apoasă
pune în libertate ca ioni pozitivi, numai ioni de hidrogen, H+ :

De exemplu:
 acidul clorhidric: HCl  H+ +Cl-
 acidul sulfuric: H2SO4  2 H+ +SO4-
 acidul fosforic: H3PO4 3 H+ + PO43-
 Exemple de hidracizi:
 acid clorhidric, HCl
 acid bromhidric, HBr
 acid sulfhidric, H2S
 .
 Exemple de oxiacizi:
 acid carbonic, H2CO3
 acid azotic, HNO3
 acid azotos, HNO2
 acid fosforic, H3PO4
 acid percloric, HClO4.
 Proprietatile acizilor
 a) Acțiunea acizilor asupra indicatorilor:
 Schimbarea culorii indicatorilor este o proprietate caracteristică tuturor soluțiilor de acizi. Acizii
pot fi recunoscuți după culoarea pe care o ia indicatorul în prezența lor:
 soluția de turnesol se colorează în roșu
 soluția de metiloranj devine rosu
 soluția de fenolftaleină rămâne incoloră.
 b) Reacția dintre acizi și baze:Acizii pot reacționa cu bazele formând o sare și apă. De exemplu,
reacția dintre acidul clorhidric și hidroxidul de sodiu:
 NaOH + HClNaCl +H2O
c) Reacția dintre un acid și un oxid bazic:Acizii pot reacționa cu oxizii bazici formând o sare și apă.
De exemplu, în urma reacției între acidul sulfuric și oxidul de cupru rezultă sulfatul de cupru și apă:
 H2SO4 +CuOCuSO4 +H2O
 d) Reacția dintre un acid și un metal:Inlocuirea hidrogenului poate fi realizată numai cu un metal
mai activ decât hidrogenul. De exemplu, acidul sulfuric reacționează cu zincul, reacție din care
rezultă hidrogen și sulfat de zinc:
 Zn +H2SO4 ZnSO4 +H2
e) Reacția dintre un acid și o sare:Între unii acizi și anumite săruri pot avea loc reacții de dublu
schimb și rezultă o altă sare și un alt acid. Astfel, în urma reacției dintre acidul sulfuric și azotatul de
sodiu rezultă sulfatul de sodiu și acidul azotic:
H2SO4 + 2NaNO3Na2SO4 + 2HNO3
Teoria protolitică
 Conform teoriei acido-bazice Brønsted-Lowry, numită și teoria protolitică, un acid este o substanță care
poate dona un proton (ion de hidrogen, H+), deci este un donor de protoni.
 HCl + H2O Cl- + H3O+ H3O+(ion hidroniu)
 Clasificarea acizilor :
 a)Dupa natura particulei :
 -molecule :HCl,HNO3, HCN, H2S
 -cationi: H3O+, NH4+
 -anioni: HS-, HSO4-, H2PO4-
 b)Dupa numarul de protoni cedati :
 -acizi monoprotici(monobazici):HCl, HBr, HNO3, HCO3-, H3O+
 -acizi poliprotici(polibazici): diprotici H2SO4 , H2S, H2CO3,
 triprotici H3PO4 H3BO3 - acid ortoboric
 c) Dupa tarie .
 Taria unui acid depinde de usurinta cu care acesta cedeaza protonul.
Punerea in libertate a protonului in solutie apoasa se numeste ionizare.
 Acizii care ionizeaza total sunt acizi tari; HCl,HBr, HI, HNO3, H2SO4
 Acizii care ionizeaza partial sunt acizi slabi: HF,H2S,CH3COOH(acid acetic), HCN,
HSO4- HCO3- ,
Proprietățile caracteristice ale acizilor în soluție
apoasă sunt datorate prezenței ionilor de hidroniu. Un acid este cu atât mai tare cu cât concentrația
acestor ioni în soluție, la o diluție dată, este mai mare, adică cu cât acidul este mai puternic
disociat.
 IONIZAREA UNUI ACID TARE : HA +H2O  A - + H3O +
 Tăria acizilor slabi depinde de gradul lor de disociere. Prin urmare, o măsură a tăriei unui acid este
dată de constanta de echilibru:
 IONIZAREA UNUI ACID SLAB : HA +H2O A - + H3 O +
CONSTANTA DE ACIDITATE

  Pentruecuatia reactiei de ionizare a unui acid slab care este un proces reversibil
cu stabilirea unui echilibru chimic ,se poate nota expresia constantei de echilibru
in functie de concentratie, Kc.
 HA + H2O A - + H3 O +
 Kc = unde [A-],[H3O +],[H2O],[HA] sunt concentratiile speciilor respective la
echilibru.
 Pentru solutiile diluate,concentratia apei ramane constanta,deci relatia devine
 Ka = unde Ka se numeste constanta de aciditate.
 Valoarea acesteia ne indica taria acidului.
 Acizii pentru care Ka>> 1 sunt acizi tari, acizi care ionizeaza total.
 Acizii pentru care Ka<<1 sunt acizi slabi si ionizeaza partial.
 Ionizarea succesivă a acizilor poliprotici (polibazici)
 Acizii poliprotici conțin în moleculă mai mulți atomi de hidrogen pe care îi pot pierde. Acești
protoni sunt desprinși de molecula acidului în mod succesiv (în trepte), astfel încât există un
număr de etape de ionizare, corespunzător numărului de protoni ce pot fi desprinși din molecula
acidului. De exemplu, pentru cele două etape de ionizare ale acidului sulfuric, constantele de
ionizare corespunzătoare sunt:
 etapa 1
etapa 2

Similar, pentru cele trei etape de ionizare ale acidului fosforic, constantele de ionizare
corespunzătoare sunt:
 Valorile constantelor de ionizare succesivă ale acizilor poliprotici,
 K1, K2, K3, descresc în raporturile 1 : 10-5 : 10-10.
 Explicația tendinței descrescânde ca protonul să se desprindă în
ionizări successive, constă în faptul că în prima etapă, protonul (care
are sarcină pozitivă) se desprinde dintr-o moleculă neutră, pe când în
celelalte etape, el se desprinde dintr-un ion cu sarcină negativă din ce
în ce mai mare. Din cauza atracției electrostatice, îndepărtarea
protonului devine deci din ce în ce mai anevoioasă în etape succesive.
Taria acizilor scade in aceasta ordine 1>2>3.
 Concluzie :cu cat un acid are valoare Ka mai mare
cu atat este mai tare si ionizeaza mai usor.
 https://lectii-virtuale.ro/video/acizi-si-baze-teoria-protolitica