acizii carboxilici

Duruc Valeria 31 G
Denumirea acizilor carboxilici: se
formează din cuvântul acid urmat de
numele hidrocarburii cu acelaşi
număr de atomi de carbon la care se
adaugă sufixul –oic. De exemplu,
primul compus al seriei omoloage a
acizilor carboxilici se numeşte acid
metanoic (HCOOH), alcanul
corespunzător fiind metanul; al doilea
compus al seriei se numeşte acid
etanoic (CH3COOH). În cazul acizilor
carboxilici care au catenă ramificată
sau conţin şi alţi substituenţi,
denumirea trebuie să precizeze şi
poziţia acestora.
În structura grupei carboxil intră doi
atomi de oxigen legaţi de acelaşi atom
de carbon. Unul dintre atomii de oxigen
este legat de carbon printr-o legătură
dublă, iar celălalt atom de oxigen este
legat de carbon printr-o legătură simplă,
deoarece face parte dintr-o grupă
hidroxil. Deoarece între atomii de carbon,
hidrogen şi oxigen ai grupei carboxil
există o diferenţă de electronegativitate,
grupa carboxil este polarizată. Atomul de
hidrogen al grupei poate fi cedat destul
de uşor în reacţiile chimice, de unde şi
caracterul acid al acestei clase de
compuşi.
EXEMPLE DE ACIZI CARBOXILICI:

H-COOH (acid metanoic sau acid

formic)
CH3-COOH (acid acetic)
CH3-CH2-COOH (acid propionic sau
acid propanoic)
HOOC-COOH (acid oxalic)
CH2=CH-COOH (acid acrilic)
C6H5-COOH (acid benzoic)
PROPRIETĂŢI FIZICE:

Acizii monocarboxilici saturaţi

inferiori sunt lichizi, iar cei
superiori sunt solizi.
Acizii dicarboxilici şi cei aromatici
sunt solizi, cristalizaţi.
Asocierea acizilor carboxilici prin
punţi de hidrogen explică
punctele de fierbere anormal de
ridicate, precum şi alte
proprietăţi specifice acizilor.
 PROPRIETĂȚI CHIMICE
1. Ionizarea acizilor are loc la dizolvarea acizilor în apă.
• Este o reacție reversibilă, deoarece acizii carboxilici sunt acizi slabi;
• Soluțiile obținute au caracter acid, colorează soluțiile de indicatori: înroșesc turnesolul și
metiloranjul.

─ ─
CH3 COOH + H2O CH3 COO- + H3O+
ac. etanoic ion etanoat ion hidroniu
(ac. acetic) (ion acetat)

2. Reacția cu metalele active (situate înaintea hidrogenului în seria de activitate Beketov –

Volta), conduce la sarea corespunzătoare și hidrogen.
• Reacționează metalele: Na, K (monovalente), Ca, Mg, Ba, Zn
(divalente), Al (trivalent);
• Nu reacționează metalele: Cu, Hg, Ag, Au.
─ ─
CH3 COOH + Na → CH3 COO- Na+ + + H2↑
ac. etanoic (ac. acetic) etanoat de sodiu (acetat de sodiu)
─ ─
2CH3 COOH + Mg → (CH3 COO)2Mg + H2↑
3CH3─COOH + Al → (CH3─COO)3Al + H2↑
3. Reacția cu oxizi metalici, conduce la sarea corespunzătoare și apă.
─ ─
2H COOH + CaO → (H COO)2Ca + H2O
metanoat de calciu (formiat de calciu)

─ ─
2C6H5 COOH + ZnO → (C6H5 COO)2 Zn + H2O
benzoat de zinc
4. Reacția cu hidroxizi (baze) este reacție de neutralizare, conduce la sare și apă.
• Reacția de neutralizare se realizează prin operația de titrare, în prezența
unui indicator;

Exemplu: fenolftaleina este colorată roșu-carmin în mediu bazic și incoloră

în mediu acid și neutru.
─ ─
CH3 COOH + KOH → CH3 COO- K+ + H2O
acetat de potasiu

─ ─
2H COOH + Mg(OH)2 → (H COO)2Mg + 2H2O
formiat de magneziu

Acizii dicarboxilici pot reacționa cu ambele grupe carboxil.

─ ─ ─
HOOC CH2 COOH + 2NaOH → NaOOC CH2 COONa + 2H2O ─
ac. malonic malonat de disodiu
5. Reacția cu carbonați conduce la sarea corespunzătoare, apă și dioxid de carbon.
• Acizii carboxilici deplasează acizii slabi, exemplu acidul carbonic, din
sărurile lor;

• Este reacția de recunoaștere a acizilor carboxilici, are loc cu efervescență

datorită degajării dioxidului de carbon.

─ ─
CH3 COOH + NaHCO3 → CH3 COONa + H2O + CO2↑
carbonat acid de sodiu
(bicarbonat de sodiu,
hidrogenocarbonat de sodiu)

─ ─
2CH3 COOH + CaCO3 → (CH3 COO) 2Ca + H2O + CO2↑
carbonat de calciu

6. Reacția de esterificare este reacția dintre un acid și un alcool cu formare de

ester și apă.
• Este o reacție reversibilă și are loc la încălzire în prezența unui acid tare
(HCl, H2SO4).
MULTUMESC
PENTRU ATENTIE!