Ce sunt mutatiile? Mutatiile sunt schimbari bruste care au loc in materialul genetic al unui individ si care se transmit ereditar. Mutatiile pot aparea spontan cu o anumita frecventa in mod natural la orice fiinta vie sau pot fi rezultatul inducerii experimentale cu ajutoruldiferitilor agenti mutageni. Gena mutanta apare de fapt printr-o schimbare a genei normale, a tipului salbatic. In acest fel, un organism poate prezenta fie ambele gene normale, fiind un homozigot dominant, fie o gena normala si una modificata, fiind un heterozigot, fie ambele gene mutante, fiind un homozigot recesiv. Dupa cantitatea de material genetic implicata exista 3 tipuri de mutatii :
1. GENICE modificari in structura anumitor gene sau
segmente degene, ce detin anumite functii metabolice, care duc la maladii metabolice (guta, diabet, hipercolesterol) 2. CROMOZOMIALE rearanjarea unor segmente dintr- uncromozom (Crix-du-chat) 3. GENOMICE modificarea numarului de cromozomi dintr-o celula(trisomia, sindromul Down) Sindromul Lesch-Nyhan Sindromul Lesch-Nyhan este o maladie genetică rară, legată de un defect pe cromozomul X, care afectează aproape exclusiv sexul masculin. Este caracterizat printr-o supraproducție de acid uric, deficiențe neurologice și tulburări de comportament. A fost descris în 1964 de către Michael Lesch și William Nyhan, iar substratul său enzimatic (insuficiența enzimei hipoxantin-guanin fosforibozil transferaza) a fost demonstrată în 1967. Aproape 20 de ani mai târziu, s-a identificat și gena responsabilă de producerea acestei enzime, la nivelul căreia se găsește defectul. Boala Lesch-Nyahn o afecțiune genetică recesivă, legată de X. În timpul diviziunii celulare, materialul genetic se organizează în cromozomi. La specia umană, fiecare celulă conține 44 de cromozomi autozomali și 2 cromozomi sexuali (XX – sexul feminin și XY – sexul masculin). Celulele sexuale (ovulele și spermatozoizii) conțin jumătate din acest material genetic, pentru ca împreună să formeze un embrion cu un set întreg de cromozomi. Astfel, fiecare celulă sexuală va conține câte 22 de cromozomi autozomali, plus unul sexual: X sau Y la bărbați și doar X la femei. Astfel, când fătul este de sex feminin (XX), el a moștenit câte un cromozom X de la fiecare părinte. Deoarece boala este recesivă, ar trebui ca ambii cromozomi X să conțină defectul genetic al sindromului Lesch-Nyhan, lucru care practic nu se întâmplă. În schimb, când fătul este de sex masculin (XY), el a moștenit X-ul de la mamă și Y-ul de la tată. Deoarece este un singur X, dacă acesta este afectat, copilul va face boala. Astfel, sindromul se transmite de la mamă la fiu, iar fiicele pot fi, la rândul lor, purtătoare asimptomatice ale mutației. Manifestări Principalele manifestări neurologice ale sindromului Lesch-Nyhan sunt reprezentate de disfuncția motorie – distonie (contractura exagerată a mușchilor), coree și atetoză (mișcări dezordonate, involuntare) la toate membrele, care impune utilizarea unui scaun cu rotile. Tulburările de comportament sunt orientate către rănirea sinelui – copilul se mușcă, își lovește capul sau membrele de obiectele și suprafețele din jur. Hiperuricemia poate avea drept complicații calculii renali, care cauzează diminuarea funcției renale, și reumatismul gutos. TRATAMENT Tratamentul profilactic Tratamentul simptomatic Tratamentul medicamentos Tratamentul profilactic Tratamentul simptomatic consta Se adreseaza in primul rand presupune depistarea in alimentatia si hidratarea ameliorarii tulburarilor de femeilor heterozigote, sfatul corecta pentru a preveni comportament prin administrarea genetic si intreruperea complicatiile determinate de de diazepam in doze sedative tulburarile de deglutitie, aparitia pentru a se mentine si un contact terapeutica a sarcinii mai varsaturilor si poliuriei. Evitarea corespunzator cu anturajul si ales la femeile care au avut auto-mutilarii prin imobilizarea mediul exterior. deja un copil cu sindrom membrelor cu restrictia Lesch-Nyhan. miscarilor pentru a preveni muscaturile, amputatiile de degete etc. MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE!