Teoria protolitică a acizilor și bazelor.

Teoria Brönsted -Lowry este o teorie acido-bazică, numită și teoria protolitică. Conform
acestei teorii :
- Acizii sunt specii chimice care au tendința de a ceda protoni (H+).
- Bazele sunt specii chimice care au tendința de a accepta protoni

Conform teoriei protolitice, sunt consideraţi acizi şi compuşii precum ionul hidroniu (H3O+),
ionul amoniu (NH4+), ionul carbonat acid (HCO3-) etc.

De asemenea, sunt considerate baze şi molecule precum amoniacul, dar şi anioni precum Cl-,
SO42-, CO32-, HSO4- etc., deoarece pot accepta protoni, trecând în acizii corespunzători.

Clasificarea acizilor după numărul de protoni cedaţi de o moleculă:

- Acizi monoprotici (monobazici): cedează un singur proton: HCl, HI, HNO3;
- Acizi poliprotici (polibazici): pot ceda doi sau mai mulţi protoni: H2S, H2SO4, H3PO4,
H3PO3. Ei cedează protoni (sau ionizează) în trepte.

Clasificarea bazelor după numărul de protoni acceptaţi de o moleculă:

- Baze monoprotice (monoacide): acceptă un singur proton: NaOH, KOH, NH3;
- Baze poliprotice (poliacide): pot accepta doi sau mai mulţi protoni: Ca(OH)2, Zn(OH)2,
Al(OH)3.

Bazele (hidroxizii) sunt substanțe compuse dintr-un ion metalic și una sau mai multe grupări
hidroxid.

Exemple de acizi și baze, conform teoriei Brönsted–Lowry:

a) La dizolvarea acidului clorhidric în apă, protonul din molecula acidului este cedat
moleculei de apă, cu formarea ionului hidroniu (H3O+) și ionului clorură (Cl-):
b) Amoniacul este o bază deoarece, la dizolvarea în apă, acceptă un proton de la
molecula de apă, cu formarea ionului amoniu (NH4+) și ionului hidroxid (OH-):

c) Conform teoriei Brönsted–Lowry, transferul protonului este posibil și pentru

procesele ce nu au loc în soluție apoasă, ca în cazul reacției dintre amoniac (bază) și acid
clorhidric (acid):

d) În reacția de neutralizare, acidul cedează protonul (H+) ionului hidroxid (HO-), ca în

cazul reacției acidului clorhidric cu hidroxidul de sodiu:

e) Acizii poliprotici cedează protonii în trepte, ca în cazul acidului sulfuric:

Orice acid, prin cedare de protoni, se transformă într-o specie chimică cu caracter de bază
care se numeşte baza conjugată a acidului.

Orice bază, prin acceptare de protoni, se transformă într-o specie chimică cu caracter acid
care se numeşte acidul conjugat al bazei.

Conform teoriei protolitice, baza Brönsted are acidul ei conjugat, iar acidul Brönsted
are baza lui conjugată. Cu cât un acid Brönstead este mai slab, cu atât el are o bază
conjugată mai tare, respectiv cu cât o bază Brönstead este mai slabă, cu atât ea are un
acid conjugat mai tare și invers.

Acid ⇄ Bază conjugată + H+

Bază + H+ ⇄ Acid conjugat

Exemplu : Reacţia amoniacului cu apa:

Amoniacul (bază) are ca acid conjugat ionul de amoniu, iar apa (acid) are ca bază
conjugată ionul hidroxid.
Tabelul următor cuprinde exemple de acizi și bazele lor conjugate: