Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CONSTITUŢIA DIN 1866 (după modelul Constituţiei Belgiene →adoptată in timpul domnitorului Carol I )
Puterea executivă: deţinută de Domn şi de Guvern
Puterea legislativă: deţinută de Domn şi de Parlament
Puterea judecătorească: deţinută de Domn şi de Instanţe Judecătoreşti
*Domnul mai deţine dreptul de veto, dreptul de graţiere, are iniţiativă legislativă, declară război şi pace, bate monedă,
primeşte ambasadori
Analizează anexa 2 si identifică deosebirile pe plan teritorial intre prevederile celor două tratate precum şi de
poziţia armatei rusesşti in România. Explică de ce trebuia acordată musulmanilor cetăţenia română
SARCINI DE LUCRU RECAPITULATIVE (FEED-BACK):
Dataţi şi aşezaţi în ordine cronologică următoarele evenimente
Grupele 1 + 3 → 1. TRATATUL DE PACE DE LA PARIS 2. ALEGEREA LUI CUZA 3. REZOLUŢIILE
ADUNĂRILOR AD-HOC 4. MARILE REFORME 5. RĂZBOIUL CRIMEII /...../......./...../...../......./
Demonstraţi validitatea următoarei afirmaţii „Cuza este unul din părinţii fondatori ai statului român modern” – utilizând două
argumente istorice
Stabiliţi elementele de continuitate pe plan legislativ între prevederile Convenţiei de la Paris (aug 1858) si Constituţia din 1866
REZUMATUL LECŢIEI:
Războiul Crimeii (1853-1856)→ Tratatul de Pace de la Paris (1856) → Rezoluţiile Adunărilor Ad-Hoc (1857) → Convenţia de
la Paris (1858) → Alegerea lui Cuza (1859) → Marile Reforme (1864)
Venirea pe tron a principelui Carol I de Hohenzollern (1866) → Constituţia (1866) → proclamarea Independenţei (9/10 mai
1877) → Războiul de Independenţă (1877-1878) → Tratatul de Pace de la San Stefano (feb 1878) → Tratatul de Pace de la
Berlin (iunie-iulie 1878)
___________________________________________________________________________________________________
SURSE ISTORICE
Doc1. TRATATUL DE PACE DE DE LA PARIS (1856)
„Majestatea sa Sultanul promite să convoace imediat, în cele două provincii ale sale un divan ad-hoc……aceste divanuri vor fi chemate să
exprime dorinţele populaţiilor referitoare la organizarea definitivă a Principatelor”
„ respectarea drepturilor Principatelor şi îndeosebi a autonomiei lor……Unirea Principatelor într+un singur stat sub numele de
România….prinţ străin cu moştenirea tronului…….puterea legiuitoare, încredinţată unei Obşteşti Adunări…”
Art.1 Principatele Moldovei şi Valahiei, constituite de acum sub denumirea de PRINCIPATELE UNITE ALE MOLDOVEI ŞI VALAHIEI....
Art. 3 Puterile publice vor fi încredinţate în fiecare principat unui hospodar şi unei Adunări Obşteşti
Art.4. Puterea executivă va fi exercitată în mod colectiv de către hospodar
Art.5. Puterea legislativă va fi exercitată în mod colectiv de către hospodar, Adunare Obştească şi Comisia centrală
- unirea Principatelor ( denumirea oficială a statului- Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti)
- instituţii comune: - Comisia Centrală de la Focşani (elaborează legi comune)
- Înalta Curte de Justiţie şi de Casaţie de la Focşani
- instituţii separate:- Doi domni (aleşi pe viaţă de cele două Adunări Elective), două Parlamente (Adunări Elective alese pe 7 ani), două
Guverne