Suport de lecţie / clasa a XII-a

COMPETENŢE SPECIFICE VIZATE:

3.1. Compararea surselor istorice în vederea stabilirii validităţii informaţiei conţinută de acestea.
2.3. Descoperirea schimbarilor si constantelor în desfăşurarea fenomenelor istorice studiate
4.4. Realizarea de conexiuni între informaţiile oferite de sursele istorice şi contextul vieţii cotidiene

UNITATE ŞI INDEPENDENŢĂ ÎN SEC AL XIX-LEA

ALEXANDRU IOAN CUZA. (1859-1866) CAROL I de HOHENZOLLERN-SIGMARINGEN (1866-1914)

I. MICA UNIRE DE LA 1859

Războiul Crimeii (1853-1866)—Rusia este înfrântă----Tratatul de pace de la Paris (se introduce garanţia colectivă a Marilor
Puteri+organizarea de Adunări Ad-hoc care urmau să exprime dorinţele românilor) →1858, aug.- Convenţia de pace de la
Paris hotărăşte unirea formală a celor două state româneşti

Analizează doc. 1 şi doc 2 şi rezolvă următoarele cerinţe

Identifică statutul Ţărilor Române (două argumente din doc 1 si 2).
Precizează scopul convocării Adunărilor Ad-Hoc.
Numeşte în opinia ta principala cerinţă a românilor si justifică-ti alegerea cu două citate din surse

Studiază doc 3 + anexa 1 si completează tabelul de mai jos

MOLDOVA INSTITUŢII COMUNE ŢARA ROMÂNEASCĂ

Sef de stat Sef de stat
P. Legisl P. Legisl
P. Exec. P. Exec.
P. Judec. P. Judec.
Explică de ce oraşul Focşani este supranumit „ORAŞUL MICII UNIRI”

Dubla alegere a lui ALEXANDU IOAN CUZA:

5 ian 1859 – Cuza este ales domn în Moldova 24 ian 1859 - Cuza este ales domn în Ţara Românească
Epoca marilor reforme din 1864
 Legea rurală – acordarea de pământ ţăranilor prin despăgubire
 Legea electorală – micşorarea censului----mărirea numărului de electori----alegătorii sunt împărţiţi în direcţi (drept de
vot individual) si primari (votează prin delegaţi)l
 Legea instrucţiunii publice – învăţământ primar (obligatoriu şi gratuit), gimnazial, liceal, superior
11/12 feb 1866----- Lovitură de stat------- Abdicarea Forţată – Cuza pleacă în exil, şef al statului este ales prinţul CAROL I de
HOHENZOLLERN

II. MONARHIA CONSTITUŢIONALĂ

CONSTITUŢIA DIN 1866 (după modelul Constituţiei Belgiene →adoptată in timpul domnitorului Carol I )
Puterea executivă: deţinută de Domn şi de Guvern
Puterea legislativă: deţinută de Domn şi de Parlament
Puterea judecătorească: deţinută de Domn şi de Instanţe Judecătoreşti
*Domnul mai deţine dreptul de veto, dreptul de graţiere, are iniţiativă legislativă, declară război şi pace, bate monedă,
primeşte ambasadori

Identifică atribuţiile domnului pe plan legislativ şi pe cele de politică externă

III. INDEPENDENŢA DE STAT A ROMÂNIEI ŞI ALIPIREA DOBROGEI

apr 1877 –începerea unui nou război ruso-turc----9/10 MAI 1877 PROCLAMAREA INDEPENDENŢEI DE STAT A
ROMÂNIEI-----armata română trece Dunărea şi participă la bătăliile de la Plevna, Vidin, Belogradcik. Războiul se termină
prin Tratatele de Pace de la San-Stefano (feb1878) şi Berlin (iunie-iulie 1878)

Analizează anexa 2 si identifică deosebirile pe plan teritorial intre prevederile celor două tratate precum şi de
poziţia armatei rusesşti in România. Explică de ce trebuia acordată musulmanilor cetăţenia română
SARCINI DE LUCRU RECAPITULATIVE (FEED-BACK):
Dataţi şi aşezaţi în ordine cronologică următoarele evenimente
Grupele 1 + 3 → 1. TRATATUL DE PACE DE LA PARIS 2. ALEGEREA LUI CUZA 3. REZOLUŢIILE
ADUNĂRILOR AD-HOC 4. MARILE REFORME 5. RĂZBOIUL CRIMEII /...../......./...../...../......./
Demonstraţi validitatea următoarei afirmaţii „Cuza este unul din părinţii fondatori ai statului român modern” – utilizând două
argumente istorice
Stabiliţi elementele de continuitate pe plan legislativ între prevederile Convenţiei de la Paris (aug 1858) si Constituţia din 1866

Grupele 2 + 4 → 1. PROCLAMAREA INDEPENDENŢEI 2. TRATATUL DE PACE DE LA BERLIN 3. CONSTITUŢIA

4. TRATATUL DE PACE DE LA SAN STEFANO 5. RĂZBOIUL DE INDEPENDENŢĂ /...../......./...../...../......./
Demonstraţi validitatea următoarei afirmaţii „Carol I este unul din părinţii fondatori ai statului român modern” – utilizând
două argumente istorice
Stabiliţi elementele de continuitate pe plan executiv între prevederile Convenţiei de la Paris (aug 1858) si Constituţia din 1866

REZUMATUL LECŢIEI:

Războiul Crimeii (1853-1856)→ Tratatul de Pace de la Paris (1856) → Rezoluţiile Adunărilor Ad-Hoc (1857) → Convenţia de
la Paris (1858) → Alegerea lui Cuza (1859) → Marile Reforme (1864)

Venirea pe tron a principelui Carol I de Hohenzollern (1866) → Constituţia (1866) → proclamarea Independenţei (9/10 mai
1877) → Războiul de Independenţă (1877-1878) → Tratatul de Pace de la San Stefano (feb 1878) → Tratatul de Pace de la
Berlin (iunie-iulie 1878)
___________________________________________________________________________________________________

SURSE ISTORICE
Doc1. TRATATUL DE PACE DE DE LA PARIS (1856)

„Majestatea sa Sultanul promite să convoace imediat, în cele două provincii ale sale un divan ad-hoc……aceste divanuri vor fi chemate să
exprime dorinţele populaţiilor referitoare la organizarea definitivă a Principatelor”

Doc.2. REZOLUŢIA ADUNĂRII AD-HOC A MOLDOVEI (oct 1857)

„ respectarea drepturilor Principatelor şi îndeosebi a autonomiei lor……Unirea Principatelor într+un singur stat sub numele de
România….prinţ străin cu moştenirea tronului…….puterea legiuitoare, încredinţată unei Obşteşti Adunări…”

Doc.3. CONVENŢIA DE LA Paris (aug. 1858)

Art.1 Principatele Moldovei şi Valahiei, constituite de acum sub denumirea de PRINCIPATELE UNITE ALE MOLDOVEI ŞI VALAHIEI....
Art. 3 Puterile publice vor fi încredinţate în fiecare principat unui hospodar şi unei Adunări Obşteşti
Art.4. Puterea executivă va fi exercitată în mod colectiv de către hospodar
Art.5. Puterea legislativă va fi exercitată în mod colectiv de către hospodar, Adunare Obştească şi Comisia centrală

Anexa 1. CONVENŢIA DE LA PARIS (aug. 1858)

are rol de Constituţie (cuprinde statutul internaţional şi principiile de organizare a Principatelor)

- unirea Principatelor ( denumirea oficială a statului- Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti)
- instituţii comune: - Comisia Centrală de la Focşani (elaborează legi comune)
- Înalta Curte de Justiţie şi de Casaţie de la Focşani
- instituţii separate:- Doi domni (aleşi pe viaţă de cele două Adunări Elective), două Parlamente (Adunări Elective alese pe 7 ani), două
Guverne

Anexa 2. TRATATELE DE PACE DE LA SAN STEFANO ŞI BERLIN

TRATATUL DE LA SAN STEFANO1878 (19 feb./3 mart.)

 Recunoaşte INDEPENDENŢA ROMÂNIEI
 Turcia cedează Rusiei prov. Dobrogea de Nord ( jud. Tulcea şi Constanţa), care o dă României în schimbul sudului Basarabiei
(jud.Cahul, Ismail şi Bolgrad)
 Armata rusă staţiona în România pentru a asigura legătura Rusia-Bulgaria
TRATATUL DE LA BERLIN 1878 aprilie
 România mai primeşte drept compensaţie pentru sudul Basarabiei-Delta Dunării şi Insula Şerpilor
 Armata rusă se retrăgea din România
 Recunoaşte condiţionat INDEPENDENŢA ROMÂNIEI în funcţie de anularea art. 7 din Constituţie ( se cere acordarea cetăţeniei
române evreilor şi musulmanilor)