,,Constituţiile României”, Fişe de lucru, cls.

a-XII- a

Fişa de lucru Nr. 1

1. Citiţi cu atenţie textul de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe:

,,Art. 1 Principatele Moldovei şi Valahiei, constituie de acum înainte sub denumirea de „Principatele
Unite ale Moldovei şi Valahiei“, rămân sub suzeranitatea M.S. Sultanul. Principatele se vor administra
liber şi în afară de orice amestec al Sublimei Porţi, în limitele stipulate prin acordul puterilor garante
cu curtea suzerană. […]
Art. 6 Legile prezentând un interes special pentru fiecare principat vor fi pregătite de către hospodar*
şi votate de către adunare. Legile prezentând un interes comun pentru ambele principate vor fi pregătite
de către comisia centrală şi supuse votării adunărilor de către hospodari.
Art. 8 Principatele vor plăti curţii suzerane un tribut anual al cărui total rămâne fixat la suma de 1 500
000 de piaştri pentru Moldova şi 2 500 000 de piaştri pentru Valahia. […]
Art. 27 Comisia Centrală îşi va avea sediul la Focşani. Ea va fi compusă din 16 membri, 8 moldoveni şi
8 valahi, 4 vor fi aleşi de către fiecare hospodar dintre membrii adunării ori dintre persoanele care au
îndeplinit funcţii înalte în stat şi 4 de către fiecare adunare din sânul ei.
Art. 33 […] Comisia Centrală va pregăti legile de interes general comune ambelor principate, şi va
propune aceste legi, prin mijlocirea hospodarilor, la dezbaterile adunărilor.
Art. 34 Sunt considerate legi prezentând un interes general toate acelea care au ca obiect unitatea
legislaţiei, înfiinţarea, menţinerea sau îmbunătăţirea unirii vămilor, a poştelor, a telegrafului, fixarea
valorii monetare şi deosebitele materii de folos public comune ambelor principate. […]
Art. 46 Moldovenii şi valahii vor fi cu toţii egali în faţa impozitului şi vor fi în aceeaşi măsură admişi în
slujbele publice într-unul sau într-altul din principate. Libertatea lor individuală le va fi garantată.
Nimeni nu va putea fi reţinut, arestat sau urmărit decât conform legii. Nimeni nu va putea fi expropriat
decât legal, din motive de interes public şi contra unei despăgubiri. Moldovenii şi valahii de orice rit
creştin se vor bucura deopotrivă de drepturile politice. [...] Toate privilegiile, scutirile sau monopolurile
de care se bucură încă unele clase, vor fi desfiinţate [...] (Convenţia de Pace de la Paris dintre
Puterile garante privind Principatele Române, 1858)
Cerinţe:

a. Menţionati, documentul cu valoare constituţională la care face referire textul.

b. Menţionaţi titlul oficial pe care îl poartă statul român în sursa.
c. Formulaţi, pe baza sursei, un punct de vedere referitor la elaborarea şi votarea legilor,
folosind două informaţii selectate din sursă.
d. Formulaţi, pe baza sursei, un punct de vedere referitor la drepturile şi libertăţile cetăţeneşti,
folosind două informaţii selectate din sursă.
e. Menţionaţi din sursă o informaţie cu privire la dreptul de proprietate.
f. Numiţi, un alt document cu valoare constituţională.
,,Constituţiile României”, Fişe de lucru, cls. a-XII- a

Fişa de lucru Nr. 2

1. Citiţi cu atenţie textele de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe:

A. Art. 58. Corpul electoral este împărţit în fiecare judeţ, în patru colegiuri*.
Art. 59. Fac parte din întâiul colegiu acei care au venitul fonciar de 300 galbeni în sus.
Art. 60. Fac parte din al doilea colegiu, acei care au un venit fonciar de 300 galbeni în jos până la 100
inclusiv.
Art. 61. Fac parte din al treilea colegiu, al oraşelor, comercianţii si industrialii care plătesc către Stat o
dare de 80 lei. Sunt scutiţi de cens în acest colegiu, toate profesiunile liberale, ofiţerii în retragere,
profesorii şi pensionarii Statului.
Art. 63. Fac parte din colegiul al patrulea toţi aceia care plătesc o dare către stat oricât de mică si care nu
intră în niciuna din categoriile de mai sus. Acest colegiu alege la al doilea grad un deputat de district.
*pluralul pentru colegiu este astăzi corect în forma colegii.
(Constituţia României, 1 iulie 1866)
B. Art. 58 Corpul electoral este împărţit în fiecare judeţ în trei colegiuri.
Art. 59 Fac parte din colegiul întâi toţi acei care, întrunind celelalte condiţii cerute de lege, au un venit
funciar rural sau urban de cel puţin 1.200 lei.
Art. 60 Fac parte din colegiul al doilea toţi acei care, întrunind celelalte condiţii prevăzute de lege, au
domiciliul şi reşedinţa în oraşe şi plătesc către Stat o dare anuală directă, de orice natură, de cel puţin 20
de lei. Sunt scutiţi de cens în acest colegiu: a) Profesiunile libere; b) Ofiţerii în retragere; c) Pensionarii
Statului; d) Cei ce au absolvit cel puţin învăţământul primar.
Art. 61 Fac parte din colegiul al treilea toţi care nu sunt alegători în colegiul întâi şi al doilea şi plătesc o
dare cât de mică către Stat. Alegătorii acestui colegiu, care au venit funciar rural de la 300 lei în sus şi
care ştiu citi şi scrie, pot să voteze, după voinţa lor, sau direct pe deputat la oraşul de reşedinţă, sau
indirect pe delegat în comunele lor, împreună cu alegătorii fără ştiinţă de carte şi care nu au venitul
cerut. Votează asemenea direct, cu dispensă de cens: a) Învăţătorii săteşti şi preoţii; b) Cei ce plătesc o
arendă anuală de cel puţin 1.000 lei. 50 alegători aleg un delegat.

(Constituţia României, 1 iulie 1866, Articole revizuite în 1884)

Pornind de la aceste surse răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Numiţi actul legislativ menţionat în sursa A.
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa B.
3. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care susţine introducerea votului universal.
4. Menţionaţi numărul de colegii electorale prevăzute în sursa A, respectiv în sursa B.
5. Precizaţi tipul de vot existent atât în sursa A cât şi în sursa B.
7. Menţionaţi din sursa A trei informaţii referitoare la categoriile sociale scutite de cens.
8. Menţionaţi din sursa B o categorie de persoane scutite de cens care nu apare în sursa A.
9. Menţionaţi două informaţii despre membrii ultimului colegiu censitar din sursa A, respectiv
din sursa B.
,,Constituţiile României”, Fişe de lucru, cls. a-XII- a

Fişa de lucru Nr. 3

1. Citiţi cu atenţie textele de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe:
A. Art. 1: Principatele Unite Româ ne constituie un singur Stat indivizibil sub denumirea de
Româ nia.
Art. 2. Teritoriul Romaniei este nealienabil. Limitele Statutului nu pot fi schimbate sau rectificate,
de cat in virtutea unei legi.
Art. 19. Proprietatea de ori-ce natura, precum si tote creantele asupra Statului, sunt sacre si
neviolabile
Art. 31: Toate puterile Statului emană de la naţiune care nu le poate exercita decâ t numai prin
delegaţiune şi după principiile şi regulile aşa data în Constituţiunea de faţă .
Art.32: Puterea legislativă se exercită colectiv de că tre Domn şi reprezentaţiunea naţională .
Reprezentaţiunea naţională se împarte în două Adună ri: Senatul şi Adunarea deputaţilor. Orice lege
cere învoirea a câ tor trei ramuri ale puterii legiuitoare. Nici o lege nu poate fi supusă sancţiunii
Domnului de câ t după ce va fi discutat şi votat liber de majoritatea ambelor Adună ri.
Art. 35: Puterea executivă este încredinţată Domnului, care o exercită în modul regulat prin
Constituţiune.
Art.36: Puterea judecă torească se exercita de Curţi şi Tribunale. Hotă râ rile şi sentinţele lor se
pronunţă în virtutea legii şi se execută în numele Domnului.
Art.38: Membrii ambelor Adună rii reprezintă naţiunea, era nu numai judeţul sau localitatea care i-a
numit. (Constituţia din 1866)
B. Art. 1: Regatul Româ niei este un Stat național unitar și indivizibil.
Art. 2. - Teritoriul Romaniei este nealienabil.
Art. 17. - Proprietatea de orice natura precum si creantele asupra Statului sunt garantate.
Art. 33 Toate puterile Statului emană de la naţiune, care nu le poate exercita decâ t numai prin
delegaţiune şi după principiile şi regulile aşezate în Constituţiunea de faţă .
Art.34 Puterea legislativă se exercită colectiv de că tre Rege şi Reprezentaţiunea naţională .
Reprezentaţiunea naţională se împarte în două Adună ri: Senatul şi Adunarea deputaţilor. Orice lege
cere învoirea a câ tor trei ramuri ale puterii legiuitoare.
Nici o lege nu poate fi supusă sancţiunii regale decâ t după ce se va fi discutat şi votat liber de
majoritatea ambelor Adună ri.
Art.39 Puterea executivă este încredinţată Regelui, care o exercită în modul regulat prin
Constituţiune.
Art.40 Puterea judecatorească se exercită de organele ei. Hotă râ rile lor se pronunţă în virtutea legii
şi se execută în numele Regelui. (Constituţia din 1923)
Pornind de la aceste texte, răspundeţi următoarelor cerinţe.
1. Selectaţi din Sursa A, o informaţie referitoare la dreptul de proprietate.
2. Selectaţi din Sursa A o informaţie referitoare la teritoriul României .
3. Menționați o asemănare și o deosebire între cele două constituții pe baza surselor date.
4. Scrieți pe foaia de examen, pe baza sursei B, articolul care evidențiază principiul suveranității
naționale.
5. Numiți din sursa A şi B cele trei ramuri ale puterii legislative.
6.Selectați din sursa B două informații aflate în relația cauză –efect,care evidențiază funcționarea
principiului separației puterilor în stat.
7. Argumentați printr-un fapt istoric relevant, necesitatea adoptării unui act constituțional după anul 1866.
,,Constituţiile României”, Fişe de lucru, cls. a-XII- a

Fişa de lucru Nr. 4

1. Citiţi cu atenţie sursa de mai jos:

„Art.30 – Regele este Capul Statului.

Art. 31 – Puterea legislativă este exercitată de Rege prin Reprezentaţiunea Naţională. Regele
sancţionează şi promulgă legile.

Art 32 - Puterea executivă este încredinţată Regelui, care o exercită prin Guvernul său.

Art.45 - Regele convoacă Adunările Legiuitoare.

Art.46 – Regele numeşte şi revocă pe miniştrii săi. El poate, în timpul când Adunările
Legiuitoare sunt dizolvate şi în intervalul dintre sesiuni, să facă în orice privinţă Decrete cu
putere de lege, care urmează a fi supuse aprobărilor spre ratificare la cea mai apropiată sesiune a
lor”

(Constituţia din 1938)

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe

1. Numiţi regele în timpul căruia a fost adoptată Constituţia din 1938.

2. Menţionaţi , pe baza sursei date, o atribuţie executivă a regelui României.
3. Precizaţi , pe baza textului dat, două prerogative legislative acordate regelui.
4. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la regimul de autoritate monarhică,
susţinându-l cu o explicaţie din text.
5. Menţionaţi două asemănări şi două deosebiri între Constituţia din 1923 şi Constituţia din
1938.
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, schimbările intervenite în redactarea unor articole
ale Constituţiilor din prima jumătate a secolului al XX-lea. (Se punctează pertinenţa argumentării
elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimă
cauzalitatea şi concluzia.)
,,Constituţiile României”, Fişe de lucru, cls. a-XII- a

Fişa de lucru Nr. 5

1. Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluţia sistemului constituţional în

România, între anii 1866 şi 1938, având în vedere:

a. menţionarea a două motive pentru care a fost adoptată Constituţia din 1866;

b. prezentarea a câte unui motiv al adoptării Constituţiei din 1923 şi a Constituţiei din 1938;

c. precizarea a două principii comune înscrise în cele trei constituţii ale României adoptate în
perioada 1866-1938;

d. menţionarea a două deosebiri dintre prevederile oricăror două constituţii ale României
adoptate în perioada 1866-1938;

e. formularea unui punct de vedere cu privire la necesitatea adoptării unor acte fundamentale şi
susţinerea acestuia printr-un argument istoric..

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea

prezentării,evidenţierea relaţiei cauză-efect, susţinerea unui punct de vedere cu argumente
istorice(pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a
conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/ logice
a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizat.