Bodea Firica-Mihaela Clasa a XII-a B

CONSTITUTIA din 1866

Constitutia reprezinta legea fundamentala pe baza careia se conduce un stat. Aceasta se modifica atunci cand schimbarile din societatea respectiva reclama acest lucru (ex. : schimbarea regimului politic). Constitutia anului 1866 a fost considerata cea mai liberala lege fundamentala din Europa la acea vreme si a fost redactata intr-un timp foarte scurt. Toate principiile Constitutiei belgiene se regasesc, cu mici modificari, in proiectul de lege intocmit de Consiliul de Stat, care contine 8 titluri si 114 articole. Proiectul a suferit importante modificari aduse de domnitorul Carol si a Comitetului Delegatilor, fiind votat numai de Adunarea Electiva, la 29 iunie 1866. Fara a fi dizolvat, Corpul Ponderator nu a fost convocat pentru votarea Constitutiei, suspectat fiind de ostilitatea fata de noul regim, instituit dupa abdicarea domnitorului Al. I. Cuza. Sanctionata de Carol la 30 iunie 1866, Constitutia a fost publicata in Monitorul Oficial, nr. 142 din 1 iulie 1866. Structurat pe titluri, seciuni, capitole i articole, Constituia nscrie urmtoarele Principii de baz: suveranitatea naional, separarea puterilor n stat, guvernarea reprezentativ. De menionat faptul c, dei Romnia era sub suzeranitatea imperiului Otoman, Constituianu fcea nicio referire la acest aspect juridic internaional, de dependen fa de Poart. Constitutia prevedea c Principatele unite formeaz un singur stat cu numele de Romniai c teritoriul statului era inalienabil (nu putea fi instrinat) i indivizibil (nu putea fimprit), Cele trei puteri publice executiv, legislativ i judectoreasc- se specifica n Constituie, eman de la naiune, care nu le poate exercita dect numai prin delegaiune. Puterea executiv o exercita domnitorul i guvernul, avnd la baz principiul monarhiei ereditare, pe linie masculin i prin ordinul de primogenitur (primul nscut n familie). Constituia acorda largi prerogative domnitorului: dreptul de a numi i revoca minitrii i nalii funcionari publici; conductor suprem al armatei; sancioneaz (aprobarea unei legi de ctre eful statului pentru a dobndi un caracter executiv) i promulg legile (a oferi un caracter executoriu unei legi), acord amnistie (iertarea pedepsei i nlturarea rspunderii penale) i graiere (scutirea total sau parial de executarea pedepsei,meninnd ns condamnarea), are drept de veto absolut (drept de a se opune adoptrii unei propuneri sau hotrri), poate sa dizolve Parlamentul (cu condiia s organizeze alegeri ntr-un interval de maximum o lun), confer decoraii i grade militare; semneaz convenii comerciale vamale, etc.

Puterea legislativ este colectiv, format din domn i Parlament (numit Reprezentana Naional). Activitatea legislativa se exercita numai prin acordul dintre domn si reprezentanta nationala, formata din Adunarea Deputatilor si Senat. Fiecare dintre cei 3 factori (domn, Adunarea Deputatilor si Senat) se bucura de intiativa legislativa (art. 33) Legile sunt supuse sanctiunii domnului, numai dupa ce erau discutate si votate liber de majoritatea ambelor adunari (art.32)

Bodea Firica-Mihaela Clasa a XII-a B Puterea judecatoreasca se exercita de catre curti si tribunale, ale caror hotarari se pronunta in virtutea legii si se executa in numele domnului (art. 36)

Pentru alegerea deputatilor, Corpul Electoral era impartit in 4 colegii, dupa criteriul averii si al originii sociale: Din colegiul I fac parte marii proprietari cu un venit funciar mai mare de 300 de galbeni (art.5) Din colegiul II fac parte proprietarii rurali mijlocii cu un venit funciar de la 300 la 100 de galbeni (art.60) In colegiul III sunt inclusi comerciantii si industriasii care platesc catre stat o dare de 80 de galbeni (art. 61) Colegiul IV este alcatuit din tarani si muncitori care platesc o dare cat de mica Sunt scutiti de acest cens toti cei care exercita profesiuni libere (ofiterii in retragere, profesorii, pensionarii statului). Primele 3 colegii aleg direct, primele doua cate un deputat, iar al treilea 58 de deputati. Din colegiul IV, 50 de alegatori desemneaza un delegat, iar delegatii aleg cate un deputat. Puteau fi alesi deputati romanii, din nastere sau naturalizati, cu domiciliul in Romania si care au implinit varsta de 25 de ani. (art.66) Conform Constitutiei, membrii Adunarii Deputatilor erau alesi pe 4 ani (art.67), iar cei ai Senatului erau alesi de componentii colegiului I si II. Pentru a fi senator era necesar sa fii roman, sa ai cel putin 40 de ani si un venit de orice natura de 800 de galbeni. Universitatile din Bucuresti si Iasi trimiteau fiecare cate un membru la Senat (art. 73), iar mostenitorul tronului si mitropolitul erau membrii de drept ai Senatului (art. 76). Puterile constitutionale ale domnului sunt ereditare, in linie coboratoare directa si legitima a principelui Carol I, din barbat in barbat prin ordinal de primogeniture si cu excluderea perpetua a femeilor si coboratorilor lor" (art.82). Principiul responsabilitii ministeriale atesta c legile semnate de domn sunt contrasemnate de minitrii (de resort), fiind singurii rspunztori. Principiul drepturilor i libertilor ceteneti nscrie: libertatea contiinei, cuvntului, presei, de asociere i ntrunire; inviolabilitatea domiciliului; libertatea individual vizeaz prezumia de nevinovie; articolul 7 acorda cetenie romn (mpmntenire) doar cretinilor, iar proprietatea privat este considerat sacr i inviolabil (exproprierea se fcea n situaii excepionale de interes public, cu acordul domnitorului i cu dreapt despgubire); dreptul la educaie (nvmntul primar este obligatoriu i gratuit). Constitutia din 1866 fost prima constituie elaborat fr concurs strin i fr aprobare extern, devenind un act de manifestare a independenei, fcnd abstracie de suzeranitatea otoman i garania colectiv acelor 7 mari puteri, oferind totodat cadrul pentru evoluia statului romn pe baze moderne i democratice pn n 1923.

BIBLIOGRAFIE: 1. http://www.scribd.com/doc/30487852/Bacalaureat-de-Nota-10-Istorie 2. http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/constitutia-1866-adoptata-suzeranitate-otomana# 3. http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/const_1866.php 4. http://foaienationala.ro/carol-si-constitutia-romna-de-la-1866.html 5. Manual Istorie pentru clasa a XII-a, Editura Gimnasium, redactor Florentina Dondorici

Bodea Firica-Mihaela Clasa a XII-a B