ROMÂNIA DUPĂ AL II LEA RĂZBOI MONDIAL

1. Începutul regimului comunist (6 mar. 1945-30 dec.1947)

-23 aug. 1944 - 6 mar. 1945 la putere s a aflat un guvern condus de generalul Constantin
Sănătescu urmat de guvernul Nicolae Rădescu;
-guvernul Petru Groza (6 mar.1945 – 30 dec. 1947) începuturile comunismului – 23
mar.1945 înfăptuirea reformei agrare pt atragerea ţăranilor( din 1949 s a declanşat
campania de colectizivare). Măsuri antidemocratice: instalarea de comunişti în prefecturi
şi primării; suprimarea ziarelor de opoziţie; crearea lagărelor de deţinuţi politici;
înfiinţarea tribunalelor poporului; crearea sovromurilor;
-regele Mihai a cerut demisia lui Groza, apoi a declanşat greva regală (20 aug.1945-
8ian.1946) care se sfârşeşte prin introducerea în guvern a 2 reprezentanţi P.N.L. şi P.N.Ţ.
-alegerile parlamentare falsificate de comunişti noi.1946 mijloace folosite: arestări în
rândul opoziţiei, obstrucţionarea campaniei electorale a opoziţiei, demonstraţii de forţă ale
armatei sovietice, comuniştii au fost sprijiniţi de poliţie şi jandarmeria comunistă.
Alegerile au fost câştigate de partidele istorice dar comuniştii obţin victoria prin
falsificarea alegerilor parlamentare.
-10 feb. 1947 s a semnat la Paris Tratatul de pace cu Naţiunile Unite
-comuniştii au trecut la un nou val de arestări, partidele politice au fost interzise şi opoziţia
lichidată.
-30 dec.1947 – abdicarea forţată a regelui Mihai ( cerută de Gh. Gheorghiu Dej şi Petru
Groza). România a fost proclamată Republică.
-situaţia numerică a P.C.R. in aug.1944 aproximativ 1000 de membrii, după abdicarea
regelui se înregistrează o creştere numerică (legionari, minoritari) dar şi o luptă pt putere
între gruparea moscovită ( Pauker, Luca, Răutu, Chişinevschi) şi gruparea locală ( Gh.
Gheorghiu Dej, ales secretar general).

2.Regimul Gh. Gheorghiu Dej(1948-1965)

-30 dec1947 proclamarea Republicii Populare (stat totalitar)
-feb. 1948 s a înfiinţat Partidul Muncitoresc Român prin unificarea P.C.R. şi P.S.D. în
frunte cu Gh. Gheorghiu Dej, Ana Pauker şi Vasile Luca.
-13 apr. 1948 se adoptă Constituţia R.P.R.-comunistă, după modelul celui sovietic din
1936.
Politica: organul legislativ suprem a fost Marea Adunare Naţională;
-întreaga putere politică a aparţinut partidului unic P.M.R. şi s a sprijinit pe poliţia politică
(securitate);
-foştii demnitari au fost închişi şi exterminaţi în lagăre de muncă la Sighet, Piteşti, Gherla,
Aiud, Râmnicu Sărat; la Piteşti au fost ,,reeducaţi”elevii şi studenţii;
-la canalul Dunăre- Marea Neagră au fost închişi 80.000de oameni, mulţi murind din
cauza condiţiilor inumane;
- Gh. Gheorghiu Dej şi a lichidat toţi adversarii politici;
-1952 a doua Constituţie comunistă.
Economia: 11iun.1948 naţionalizarea principalelor mijloace de producţie;
-etatizarea băncilor;
-colectivizarea agriculturii care se termină în 1962 (96%din terenuri arabile)
-în industrie s au aplicat planurile cincinale.
Cultura: înlocuirea valorilor tradiţionale cu cele aparţinând marxism-leninismului;
-1948 a fost adoptată Legea învăţământului. Religia ca obiect de studiu a fost înlocuit cu
istoria Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, cu georgrafia U.R.S.S; introducerea
cenzurii din 1966.
-biserica a fost subordonată autorităţii statului totalitar;
-Biserica Greco-Catolică a fost silită să se unească cu cea Ortodoxă.
Politica externă:1949: România a intrat în C.A.E.R; ( Consiliul de Ajutor Economic
Reciproc a fost creat la iniţiativa URSS în 1949 ca organizaţie economică a statelor
comuniste europene pentru a constitui un echivalent al Comunităţii Economice Europene.
CAER-ul a fost răspunsul la Planul Marshall. El avea misiunea de a stimula comerţul
dintre ţările din blocul estic. În realitate, URSS nu a putut oferi ţărilor comuniste un ajutor
comparabil cu cel acordat de SUA ţărilor occidentale.)
-1955: România a intrat în Pactul de la Varşovia, opus NATO;
-1958: retragerea trupelor sovietice din România, începutul reorientării politicii externe;
-1964: respingerea Planului Valev- care urmarea să facă din România şi Bulgaria o zonă
agricolă a U.R.S.S.; Declaraţia cu privire la poziţia P.M.R. în problemele comuniste şi
muncitoreşti internaţionale (egalitatea tuturor partidelor politice).
-mar. 1965 moare Gh. Gheorghiu Dej

3.Regimul naţional comunist ( Nicolae Ceauşescu, 1965-1989)

-regimul politic în evoluţie cunoaşte 4 perioade;
-perioada 1965-1974 relativă destindere, liberalizare;
-1965 a treia Constituţie comunistă: România devine Republică Socialistă, P.M.R se va
numi Partidul Comunist Român;
- s a încercat o anumită destindere, a criticat abuzurile lui Gh. Gheorghiu Dej şi a reabilitat
unele victime ale acestuia;
-1968 condamnă intervenţia militară în Cehoslovacia a statelor Pactului de la Varşovia;
România câştigă simpatia Occindetului.
-învăţământul a fost pus pe baze naţionale, literatura a fost mai puţin cenzurată;
-au fost construite locuinţe în proprietate personală; a început constucţia unor obiective
industriale grandioase (Canalul Dunăre-Marea Neagră, combinate siderurgice, Casa
Poporului).
-poziţia lui Ceauşescu se consolidează, pe plan extern: au fost reluate relaţiile cu R.F.G, au
fost menţinute relaţiile cu Israelul şi după 1967, în 1971 a vizitat China şi Coreea de Nord.
-perioada 1974-1980 : în 1974 N. Ceauşescu devine Preşedintele R.S.România, îşi
consolidează poziţia politică, plasează în posturi cheie rudele şi membrii familiei, fiind
adeptul ”socialismului dinastic”
-cultul personalităţii este sprijinit cu ajutorul unei vaste ofensive ideologice si
propagandistice;
-perioada 1980-1987: apar fenomene de criză în economie – energie;
-criza alimentară pe fondul creşterii exporturilor de produse agro-alimentare; creşterea
datoriei externe-11 miliarde dolari în 1983
-demolarea unor biserici, sistematizarea satelor;
-se remarcă dizidenţii şi au loc greve în Valea Jiului şi la Braşov1987;
-perioada 1987-1989:criza regimului de adânceşte, nivelul de trai scade, propunerile lui
Gorbaciov de democratizare si restructurare sunt respinse de Ceauşescu;
-1989 în Europa cad regimurile comuniste; Ceauşescu nu renunţă la putere – Congresul al
XVI-lea îl realege în funcţia de Secretar General;
-22 dec. 1989 cuplul dictatorial fuge din capitală, sunt prinşi şi arestaţi la Târgovişte;
- se formează Frontul Salvării Naţionale.

4. Decembrie 1989. Context şi consecinţe.

Motivele revoltei: Intern
a) eşecul economic: industria grea supradimensionată şi neperformantă;
-presiuni sociale: ţărănimea dislocată la oraş, urbanism necontrolat;
b) sociale: criza alimentară (alimente distribuite pe bază de cartelă);
- interzicerea contractelor cu străinii;
-suprimarea libertăţii de gândire; dărâmarea de biserici;
-activitatea socială şi culturală orientată spre preamărirea cuplului prezidenţial; rolul nefast
al activiştilor de partid;
Extern: căderea comunismului în Europa (Polonia, Ungaria, RDG, Bulgaria,
Cehoslovacia)
Etapele revoltei populare din 1989:
-16 dec. începutul revoltei la Timişoara având ca pretext evacuarea pastorului Laszlo
Tokes; în ziua următoare dictatorul a cerut intervenţia în forţă contra demonstraţiilor din
Timişoara (au fost 122morţi) după care a plecat în Iran.
-20 dec. cuvântarea televizată a li N. Ceauşescu în care morţii timişoarei sunt numiţi
,,fascişti” şi ,,huligani”;
-21 dec. miting din faţa C.C al P.C.R s-a întors împotriva sa - începutul mişcării în
Capitală;
-22 dec fuga cuplului dictatorial din Bucureşti; constituirea Frontul Salvării Naţionale;
confruntări sângeroase la Arad, Sibiu, Braşov, Cluj-Napoca;
-25 dec. execuţia lui Nicolae şi a Elenei Ceauşescu.
Urmările/importanţa revoluţiei:
-înlăturarea regimului comunist ( cu preţul a 1104 morţi)
-a deschis drumul României spre: democraţie, pluralism politic, economie de piaţă.
-9 feb. 1990 FSN a fost înlocuit cu CPUN ( Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională),
ambele organizaţii au fost conduse de Ion Iliescu.