ROMÂNIA POSTBELICĂ.

STALINISM, NAȚIONAL-COMUNISM, DISIDENȚĂ

ANTICOMUNISTĂ

ÎNCEPUTUL COMUNISMULUI ÎN ROMÂNIA

Ocupația sovietică
-primăvara anului 1944 – trupele sovietice ocupă nord-estul României
-23 august 1944 lovitura de palat a regelui Mihai I prin care este înlăturat regimul mareșalului Ion
Antonescu
-se constituie primul guvern condus de gen. Constantin Sănătescu în care sunt incluși și
comuniștii
-România se alătură Națiunilor Unite și alege calea revenirii la democrație
-30 august 1944 trupele sovietice ocupă capitala; ulterior instituie regimul de ocupație a întregii
țări, tratată ca țară învinsă
-PCR-ul preia puterea politică cu ajutor sovietic (la începutul anului 1944 PCR număra sub 1000
de membri)

Acordul de procentaje de la Moscova

octombrie 1944- încheiat între Winston Churchill (la propunerea sa) și IV Stalin
România: Uniunea Sovietică ar trebui să aibă 90% influență, iar Marea Britanie 10%;
Grecia: Uniunea Sovietică ar trebui să aibă 10% influență, iar Marea Britanie 90%;
Ungaria și Iugoslavia: Uniunea Sovietică și Marea Britanie ambii cu 50%;
Bulgaria: Uniunea Sovietică cu 75% influență, iar Marea Britanie cu 25%.

Constituirea primului guvern comunist

-4 XI 1944 al doilea guvern Sănătescu; comuniștii dețin mai multe ministere
-6 XI 1944 formarea guvernului condus de generalul Nicolae Rădescu; PCR obține ministere
cheie
-Andrei Vâșinski obligă pe regale Mihai să-l numească prim ministru pe dr Petru Groza
-6 martie 1945 formarea guvernului condus de dr Petru Groza dominat de comuniști
-PNȚ și PNL nu aveau niciun reprezentant

Măsurile guvernului
-suprimarea libertății presei
-epurarea aparatului de stat
-crearea tribunalelor populare
-organizarea lagărelor de deținuți politici
-înființarea Sovromurilor - întreprinderi mixte româno-sovietice (desființate în 1956)
-revenirea nord-vestului Transilvaniei la România
-aplicarea unei noi reforme agrare

-21 august 1945 regale Mihai I intră în greva regală

-refuză semnarea actelor guvernului
-noiembrie 1945 conferința celor trei mari puteri de la Moscova, când SUA și Marea Britanie
URSS să oblige guvernul roman să include câte un reprezentant al PNȚ și PNL
-sunt cooptați la guvernare Emil Hațieganu (PNȚ) și Mihail Romniceanu (PNL), secretari de stat
-ianuarie 1946 încetarea grevei regale

Alegerile parlamentare din 19 noiembrie 1946

-iulie 1946 legea electorală –se dă drept de vot femeilor
- crește nr. alegătorilor
 -se desființează senatul
-PCR-creează o nouă alianță: Blocul Partidelor Democratice
-19 noiembrie 1946 alegerile desfășurate într-o atmosferă tensionată, castigate de BPD prin
falsificare cu peste 70 % (obține 349 mandate)

Înlăturarea partidelor politice

-folosesc ca mijloace: atacurile din presă, interzicerea presei libere, arestarea unor membri de
partid, incidente violente la manifestații
-aprilie 1947 înscenarea de la Tămădău
-29 iulie 1947 interzicerea PNȚ
-sunt înlăturați din guvern reprezentanții PNL-Gheorghe Tătărescu
Procese politice
-6-17 mai 1946 așa zisul „Proces al trădării naționale”
-condamnați la moarte: mareșalul Ion Antonescu, Mihai Antonescu, Constantin Vasiliu și
Gheorghe Alexianu (executați la 1 iunie 1946).
-octombrie-noiembrie 1947 – procesul intentat fruntaților PNȚ
- liderii PNȚ Iuliu Maniu și Ion Mihalache sunt condamnați la închisoare pe viață

Abdicarea silită a regelui Mihai I

-30 decembrie 1947 semnarea forțată a actului de abdicare
-20 decembrie 1947 – proclamarea Republicii Populare România (RPR) și formarea Prezidiului
RPR

REGIMUL GHEORGHE-GHEORGHIU DEJ (1947-1965)

1948-1964 – preluarea, organizarea și consolidarea puterii politice de către comuniști -

stalinizarea României.
Stalinismul se manifestă în plan economic, politic și cultural.
Căile de introducere:
1) prin mijloace violente
2) pe cale pașnică
Metode:
1) teroarea
2) șantajul
3) intimidarea
4) manipularea

VIAȚA ECONOMICĂ

Practici staliniste

1. Confiscarea proprietăților private

-începe în 1945
-11 iunie 1948 (legea 119) – naționalizarea băncilor, întreprinderilor (confiscarea proprietății
private)
-3-5 martie 1949 – plenara CC a PMR în care s-a decis transformarea socialistă a agriculturii
(colectivizarea-confiscarea proprietăților). Soluția a fost găsită în URSS. Colectivizarea s-a făcut prin
constrângeri, violențe, arestări în masă și chiar asasinat.
-într-o primă etapă sunt înființate Întovărășirile Agricole urmate de GAC-uri și GAS-uri
(organizate după modelul Colhozurilor și Sovhozurilor sovietice).
 -se introduc cotele obligatorii și colectările (sunt oferite prețuri derizorii pentru cote prin care
producătorii rurali erau spoliați).
-1949-1953-sunt arestați mii de țărani.
- O politică violentă (lupta de clasă) este declanșată împotriva chiaburilor (țăranii înstăriți).
-27 aprilie 1962-Dej declară încheiată colectivizarea agriculturii. Au fost colectivizate 3294800
familii și 9084700 ha teren agricol (96 % din terenul agricol).
-efectele au fost negative
-dispare dragostea de muncă și de pământ; mulți țărani pleacă la oraș

2. Planificarea economică.
- se introduce după model sovietic
- s-a practicat o planificare rigidă până în 1989.
- 1949 și 1950 punerea în practică a primelor planuri anuale.
-1951-1955 – primul plan cincinal.
- se aplică principiul dirijismului
- economia este dirijată și planificată de PMR.

3. Industrializarea
-are un caracter forțat ca în URSS
-se pune asccent pe dezvoltarea industriei grele, constructoare de mașini, siderurgică mai ales
după 1958 (după model sovietic)
-industrializareacunoaște progrese în industria chimică, industria producătoare de mașini și
industria metalurgică.
-1949-s-a hotărât proiectul de construirea a canalului Dunăre Marea Neagră
-1961-încep lucrările de construcție la Combinatul siderurgic Galați
-2 aprilie 1964- este publicat planul E.B. Valev, prin care propune constituirea unui complex
interstatal la Dunărea d eJos (Ucraina, România și Bulgaria). Pus în practică, ar fi însemnat
dezmembrarea economică și teritorială a României. Planul Valev este respins de România.
-industrializarea continuă și după 1964 ca o replică la planul Valev

4. O nouă împărțire teritorială (1950)

-sunt preluate după model sovietic:
-regiunea
-raionul
-sunt create 28 de regiuni
-conducerea este asigurată de sfaturi populare
-1952 se constituir Regiunea Autonomă Maghiară
1968-reforma administrativă a lui Nicolae Ceaușescu; se revine la județe.

POLITICA INTERNĂ

-în cadrul PCR s-au format două grupări:

a) gruparea din interior: Constantin Pârvulescu
Iosif Rangheț
Gheorghe Gheorghiu-Dej
b) gruparea moscovită: Vasile Luca
Ana Pauker
-1948 arestarea lui lucrețiu pătrășcanu, ideologul pcr, acuzat de trădare (asasinat în închisoare la
1954 din ordiunul lui dej)
-1952 dej înlătură grupul moscovit (ana pauker, vasile luca-închis pe viață, teohari georgescu)
 -februarie 1948 –fuziunea dintre PCR și PSD
- a luat naștere PMR (noua denumire a PCR)
-28 martie 1948 – alegeri pentru Adunarea Constituantă
-se constituie Marea Adunare Națională (MAN) – corp legislativ (parlament) unicameral
-13 aprilie 1948 adoptarea Constituției

Foruri de conducere în stat

1) Prezidiul Marii Adunări Naționale
-condus de un președinte, funcție echivalentă cu cea de „Președinte al Republicii”
Președinți ai Prezidiului MAN
-CI Parhon (1947-1952)
-Petru Groza (1952-1958)
- I.G. Maurer (1958-1961)
2) Consiliul de Stat
Președinți ai Consiliului de Stat
Gheorghe Gheorghiu-Dej (1961-1965)
Chivu Stoica (1965-1967)
Nicolae Ceaușescu (1967-1974)
-1974 Nicolae Ceaușescu este ales președinte al Republicii Socialiste România (primul
președinte al țării din istoria românilor)