Fișă de lucru

I. Citește textele și identificã regulile de mãsurare a timpului apãrute o datã cu primele civilizații:
„Observând constelațiile cerului, egiptenii au stabilit un calendar în care anul avea 365 de zile. Anul era
împãrțit în trei anotimpuri agricole (revãrsarea, acoperirea și anotimpul uscat). Era vorba despre relația
oamenilor cu fluviul Nil, pe malurile cãruia se aflã Egiptul. Un an avea 12 luni a câte 30 de zile. Acest
calendar, cu mici modificãri, a devenit calendarul gregorian utilizat astãzi de noi. Pentru mãsurarea
timpului, egiptenii foloseau cadrane solare și clepsidre.”
„Evreii au pornit numãrãtoarea anilor de la Creația lumii: 3761 îH; grecii considerau începutul lumii ca
fiind anul în care s-au desfãșurat primele Jocuri olimpice: 776 îH; romanii socoteau anii de la întemeierea
Romei: 753 îH; creștinii au început numãrãtoarea din anul nașterii lui Iisus Hristos, considerat anul 1; era
musulmanã începe în anul 622 d.H, atunci când Mahomed s-a refugiat de la Mecca la Medina.”
„Mayașii, populație din America Centralã, aveau un calendar în care anul era împãrțit în 18 luni a câte 20
de zile, la sfârșitul anului adãugându-se 5 zile pentru petreceri și sãrbãtori. Calculele mayașilor dãdeau o
eroare de 17 secunde fațã de calendarele noastre de astãzi.”
(Ovidiu Drîmba, Istoria culturii și civilizației)

II. Așezați în ordine cronologicã evenimentele din lista urmãtoare:

a. cucerirea Romei de cãtre barbari: 476;
b. întemeierea orașului Constantinopol: 330;
c. întemeierea Romei: 753 îH;
d. creștinismul a devenit religie oficialã în Imperiul roman: 313;
e. moartea regelui Burebista: 44 îH.

III. În ce secol se aflã datele istorice urmãtoare:

– 1453: Cucerirea Constantinopolului de cãtre turci;
– 1492: descoperirea Americii;
– 1789: Revoluția francezã;
– 1918: încheierea primului rãzboi mondial;
– 476: cucerirea Romei de cãtre barbari.
 Fișă de lucru- ISTORIE

I. Precizeazã importanța evenimentelor urmãtoare (evenimente personale, ale unei comunitãți,

naționale, europene, mondiale):
– descoperirea Americii (1492);
– moartea lui Ștefan cel Mare (1502);
– cucerirea Romei de cãtre barbari (476);
– ziua localitãții în care trãiești;
– nașterea profetului Mahomed (610);
– ziua ta de naștere.

II. Care dintre enunțurile urmãtoare sunt cauze și care sunt consecințe în raport cu evenimentul
de la 1 septembrie 1939, atacarea Poloniei de cãtre Germania și izbucnirea celui de-al doilea
rãzboi mondial?
– dorința lui Hitler de a cuceri Europa;
– aproape toate statele lumii au intrat în rãzboi;
– în acest rãzboi au murit 50 de milioane de oameni;
– în 1945 a fost aruncatã prima bombã atomicã la Hiroshima;
– Hitler considera cã germanii sunt o rasã superioarã și cã toți ceilalți oameni sunt inferiori.

III. Citește textul urmãtor și precizeazã dacã rãspândirea creștinismului în Europa a fost un
eveniment sau un proces istoric. Cautã în text 3 argumente care demonstreazã cã Biserica creștinã
s-a impus în viața oamenilor!
„Odatã cu creștinismul, Dumnezeu a apãrut ca o ființã unicã, uriașã, universalã. Biserica
a devenit o instituție care îi adãpostea deopotrivã pe cei bogați și pe cei sãraci, pe bãrbați
și pe femei. Oamenilor li se reamintește permanent cã Dumnezeu existã: Biserica devine
locul principal de întâlnire al oamenilor, clopotele bisericii anunțã ritmul muncilor
zilnice, sãrbãtorile religioase, însoțite de procesiuni și ceremonii, sunt foarte numeroase,
momentele importante ale vieții – nașterea, cãsãtoria, moartea – sunt marcate la bisericã.”
(Fustel de Coulanges, Cetatea anticã)

IV. Distinge, din lista urmãtoare, elemente istorice care aparțin „duratei scurte” a timpului istoric
și altele care aparțin „duratei lungi”:
– romanizarea (modul în care romanii au impus popoarelor cucerite limba, cultura și civilizația latinã);
– Marea Unire de la 1 Decembrie 1918;
– formarea statelor la începutul Evului Mediu;
– colonizarea (luarea în stãpânire de cãtre unele state europene a noilor teritorii descoperite la sfârșitul Evului
Mediu);
– descoperirea Americii;
– revoluția industrialã;
– primul rãzboi mondial.
 Fișă de lucru- ISTORIE
I.Completeazã spaþiile libere din textul urmãtor cu noțiunile potrivite. Forma gramaticalã a
noțiunilor și a termenilor nu este cea cerutã de text:
Revoluția din decembrie 1989 a dus la cãderea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Regimul politic din România a devenit unul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
România este o . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . condusã de un . . . . . . .
. . . . . . . . .Parlamentul României este alcãtuit din douã camere: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
oi . . . . . . . . . . . . . . . . . . Economia româneascã se aflã într-o perioadã de . . . . . . . . . . . . .
România a fost acceptatã în . . . . . . . . . . , iar mai apoi a devenit membrã a . . . . . . . . . . . . .
.............
Noțiuni: NATO, democrație, Republicã, Uniunea Europeanã, președinte, Adunarea Deputaților,
regim comunist, Senat, tranziție.

II. Alcãtuiește câte un enunț cu fiecare din urmãtoarele noțiuni:

– Evul Mediu
– Proces istoric
– Democrație
– Președinte
– Descoperirea Americii
– Revoluția francezã

III.Citește textul, analizeazã explicația termenilor și apreciazã dacã economia din timpul regimului
comunist a fost un element pozitiv sau negativ pentru dezvoltarea liberã a personalitãții umane:
„În economie s-a trecut la adoptarea modelului economiei de comandã. În toate țãrile comuniste
s-au format comisii ale planificãrii de stat. Economia de stat planificatã a avut ca bazã
naționalizarea principalelor mijloace de producþie. Economia fiecãrei națiuni a fost orientatã spre
industrializare forțatã. Proprietatea privatã asupra pãmântului a fost desființatã și înlocuitã cu
gospodãriile colective. Temeiul ideologic al colectivizãrii era credința cã țãrãnimea constituie prin
definiție o clasã reacționarã.” (Vladimir Tismãnenu, Reinventarea politicului)

Dicționar:
– economie de comandã: economie condusã dupã reguli aplicate în funcție de interesele
politice ale partidului comunist;
– planificare de stat: economie planificatã și controlatã de cãtre stat;
– naționalizare: trecerea tuturor proprietãților particulare în proprietatea statului;
– industrializare forțatã: industrializare realizatã într-un ritm alert și la dimensiuni care nu țin
seama de resursele de materii prime și de piețele de desfacere;
– colectivizare: confiscarea pãmânturilor aflate în proprietatea privatã a țãranilor și trecerea lor
în proprietate colectivã;
– gospodãrii colective: formã de organizare a activitãților agricole dupã colectivizare;
– clasã reacționarã: categorie socialã care se credea cã luptã împotriva comunismului.
 Fișă de lucru-istorie

I. Citește textele urmãtoare și descrie viața orașelor de acum 200 de ani:

„ Frecventatã la zile fixe, piața este un centru natural al vieții sociale. Aici îți mai vezi
cunoștințele, cazi la învoialã sau închei o tovãrãșie, aici încep înjurãturile, aici se trece de la
vorbã la bãtaie; aici se nasc incidentele și apoi procesele la care se dezvãluie complicitãți,
aici intervine straja, pe aici circulã noutãțile politice și tot felul de alte noutãți.”
(Fernand Braudel, Jocurile schimbului, 1967)
„ Cei mai mulți dintre cerșetori nu au case; ei își gãsesc adãpost peste noapte prin grote și
staule, prin case dãrãpãnate sau alte locuri, ai cãror proprietari, având drept capital un
felinar și o mânã de paie, îi lasã sã le foloseascã. Îi vezi culcați ca niște animale
dezgustãtoare, fãrã deosebire de vârstã sau de sex; nu e greu sã îți închipui toate ticãloșiile
care urmeazã și toatã liota de plozi care se zãmislesc pe acolo.”
(Relatare din anul 1783 despre orașul Napoli)

II. Numește câteva mari orașe de provincie din România care reprezintã centre
economice și culturale importante în regiunea în care se aflã. Formuleazã 3 argumente
pentru fiecare oraș menționat.

III. Consideri cã localitatea în care trãiești (sat sau oraș) este un centru de influențã în
regiune? Argumenteazã rãspunsul! Ce crezi cã îi lipsește pentru a fi o așezare
puternicã?
 Fișă de lucru- istorie
I.Citește textul și descoperã invenții care au ajuns în Europa venind din lumea
orientalã:
„Hârtia a venit în Europa de foarte departe, din China, fiind transmisã prin intermediul
țãrilor islamice. Hârtia nu avea nici trãinicia, nici frumusețea pergamentului fãcut din
piele de oaie, dar era foarte ieftinã și avea o suprafațã foarte netedã. Încã din secolul al
IX-lea chinezii descoperã praful de pușcã, iar primele arme de foc dateazã din secolul al
XI-lea. De aici, aceastã invenție ajunge în Europa, unde pe la 1314 apare primul tun.
Tunurile erau folosite la asediul cetãților și în luptele navale. Artileria navalã este
hotãrâtoare în cucerirea și stãpânirea mãrilor. Prin secolul al XVI-lea a fost inventatã
archebuza, care era greu de manevrat, dar era foarte eficientã. „Regina armelor” rãmâne
însã sulița, chiar și la începutul secolului al XVII-lea, când se inventeazã muscheta.
Armatele aveau un sulițaș la doi mușchetari.”
(Fernand Braudel, Structurile cotidianului)

II. Spaniolii au descoperit în America o civilizație care, pe alocuri, era superioarã

celei europene. Citește textele de mai jos și rãspunde la urmãtoarele întrebãri:
– Descoperã trei elemente de civilizație care i-au surprins pe spanioli.
– Cum explici comportamentul spaniolilor fațã de localnici? Cum te-ai comporta
dacã ai descoperi o nouã civilizație?
„Târgul de la Tenohtitlan este o piațã mare, în întregime înconjuratã de portice. Chiar
dacã spaniolii ar fi zidit-o, și tot n-ar fi fost mai bine construitã. Pentru cã este frig, în
palatul lui Monctezuma fiecare farfurie și fiecare ceașcã erau aduse pe un mic brasero
cu tãciuni, ca nimic sã nu se rãceascã. Pentru a împiedica rãspândirea murdãriei, ei
obișnuiau sã construiascã de-a lungul tuturor drumurilor adãposturi din trestie, din paie
sau din ierburi, unde fãrã a fi vãzut de trecãtori, intrai dacã simțeai nevoie sã te ușurezi.
Nicãieri în lume nu s-ar putea țese asemenea veșminte, cu atât de multe culori naturale,
atât de diferite și de bine lucrate. Acest oraș era cel mai frumos lucru din lume.”
„Ajunși în sat dupã acest dejun pe iarbã, spaniolilor le vine o nouã idee: sã verifice dacã
sãbiile sunt la fel de tãioase precum par. Un spaniol scoate deodatã sabia (pe care putem
crede cã pusese stãpânire diavolul) și pe loc ceilalți o sutã îi urmeazã exemplul și se pun
pe scos mațe, pe spintecat oi și miei, bãrbați și femei, copii și bãtrâni, care stãteau jos
liniștiți, uitându-se cu mirare la caii spaniolilor. Într-o clipitã nu a mai rãmas nici un
supraviețuitor între toți cei care se aflau acolo. Intrând atunci în coliba mare, care era
alãturi, cãci totul se petrecuse la intrare, spaniolii încep sã ucidã– cu vârful și cu tãișul
sãbiilor – pe toți cei care erau înãuntru, încât sângele șiroia din toate pãrțile de parcã ar
fi fost ucisã o turmã de vaci.” (Las Casas, Istoria Indiilor)
 Fișă de lucru- ISTORIE
I. Drepturile omului, democrația și economia de piațã sunt astãzi trei valori foarte
importante pentru civilizația europeanã. Citește textul de mai jos și identificã
drepturi fundamentale ale omului:
„Art. 1: Toate statele au obligația de a respecta drepturile omului.
Art. 3: Nimeni nu are dreptul sã rãneascã sau sã tortureze pe altcineva. Chiar și în detenție demnitatea
umanã trebuie respectatã.
Art. 5: Toate persoanele au dreptul la libertate.
Art. 7: Nici o pedeapsã nu poate fi aplicatã fãrã un temei legal.
Art. 8: Toate persoanele au dreptul la respectarea vieții private și de familie, a domiciliului și a
corespondenței lor.
Art. 9: Fiecãrei persoane îi este garantatã libertatea de gândire, de conștiințã și de religie.
Art. 10: Fiecare are dreptul sã spunã și sã scrie ceea ce gândește, sã primeascã sau sã
transmitã informații. Acest drept include libertatea presei.
Art. 14: Fiecare se bucurã de aceste drepturi indiferent de culoarea pielii, sex, limbã,
convingeri politice, religioase sau origine.” (Texte adaptate din Convenția Europeanã a Drepturilor
Omului, 1950)

II. Citește textele de mai jos și identificã elemente care difențiazã sau aseamãnã
civilizațiile între ele. Care crezi cã sunt cauzele diferențelor dintre obiceiuri și
tradiții?
„În India anticã, femeia se bucura de o considerație deosebitã. Chiar dacã nu avea acces la educație,
ea nu putea fi alungatã de soț decât dacã era nesupusã, avea purtãri rele, era bețivã, rea sau
risipitoare. Chiar și atunci își pãstra zestrea ca proprietate personalã. Ea conducea toate treburile casei
și participa alãturi de soț la sãrbãtori și festivitãți.
În lumea musulmanã, femeia este obligatã ca atunci când iese din casã sã poarte un vãl care sã-i
acopere fața. Ea duce o viațã izolatã chiar și în casã, unde nu are voie sã se arate decât în fața soțului
și a copiilor. Nu i se permite sã poarte bijuterii, nu poate folosi farduri sau parfumuri, doarme pe jos
și mãnâncã o datã pe zi.
În societatea egipteanã anticã, femeia deținea o poziție de demnitate egalã cu a bãrbatului. I se
respecta dreptul de zestre și era numitã stãpâna casei. Femeia era egalã cu bãrbatul în fața legii. Unele
femei au îndeplinit funcția de preotese ale templelor sau chiar regine.
Femeia în China nu avea drept de proprietate, chiar dacã la cãsãtorie aducea ca zestre bijuterii,
mãtãsuri, haine scumpe, mobile de preț. În schimb, ea era egala bãrbatului, având un rol important în
familie și în viața economicã. Între nobili se întâlneau femei instruite care au ocupat funcții
administrative sau au fost chiar regente.
La Atena, în antichitate, situația femeii era cu totul diferitã. Un mare filosof spunea cã: femeia trebuie
sã vadã cât mai puțin, sã audã cât mai puțin și sã punã cât mai puține întrebãri. Sã aibã grijã de casã și
sã dea ascultare soțului ei.” (Ovidiu Drîmba, Istoria culturii și civilizației)