Fundamentele civilizatiei europene (Modul I)

De pe tabla: I. Fundamentele civilizatiei europene MAUSS, MEAD, BRAUDEL M. Malita ,10 000 culturi - o singura civilizatie, Bucuresti 2005 F. Braudel, Cromatica civilizatiilor, Bucuresti, Meridiane vol. I 1994 N. Djuvara, Civilizatii si tipare istorice, Bucuresti Humanitas vol. II 1. Individualismul A.Renant, Era individului, Iaz, Institutul European 2. Umanismul C. Noica, Moidelul cultural european, Bucuresti Humanitas !Malita Cultura este ansamblul credintelor, valorilor, operelor, moravurilor, atitudinilor etc. produse de oameni intr-o anumita epoca si intr-un anumit spatiu !Braudel Civilizatia este ansamblul caracteristicilor unei comunitati sau al unei epoci. (Ex: civilizatia greaca sau era fierului) !Braudel 4 criterii de civilizatie 1. spatiu de referinta 2. un anumit tip de societate 3. un sistem economic 4. anumite mentalitati colective !Djuvara Civilizatia este formata din mari ansambluri de societati a caror viziune asupra lumii, ale caror tehnici, arte si institutii confera societatilor care le impartasesc un mod de viata comun. 3 conditii ale unei civilizatii: arie geografica relativ intinsa cuprinzand mai multe societati tehnici, moravuri, credinte asemanatoare dezvoltare de peste 2000 de ani

Ex: civilizatia greco-romana, bizantina, occidentala 5 caracteristici ale civilizatiei europene: individualismul umanismul natiunea democratia capitalismul Tema I : Individualismul morala biblica sustine individualismul dreptul roman (uzus, fructus, abuzus) religia protestanta iluminismul (fiecare se poate emancipa prin cultura) Declaratia drepturilor omului si cetateanului Liberalismul politic Tema II: Umanismul Puse in centrul sau: omul ca valoare (antropocentrica) -> Omul este masura tuturor lucrurilor Tema III: Natiunea Ius sangvinis natiunea etnoculturala (Herder, Fechete) Ius Sali natiunea, comunitatea politica (Reman) E. Gellner: Natiuni si nationalism, Buc Humanitas 1995 G. Heret: Istoria natiunilor si antinationalismelo in Europa Institutul European 1997 Produs destul de tarziu, in sec XVIII (natiunea) Comunitate legitimata istoric si cultural bazata pe unitate de limba, etnicitate, destin istoric si religie. (+teritoriu national, stat national) Concepte/viziuni asupra natiunii cetatean in functie de: - descendenta germanica jus sanguinis - jus soli (in functie de resedinta)

Natiunea e plebiscit cotidian. Tema IV: Democratia Cele trei reguli ale Democratiei: 1. Democratia Reprezentativa; 2. Participarea Populara; 3. Separarea puterilor in stat. Democratia ca mod de guvernare, 9 standarde: 1. Reprezentantii alesi controleaza deciziile guvernului; 2. Reprezentantii sunt alesi prin competitii electorale periodice si in mod transparent; 3. Orice persoana adulta are dreptul de a-si alege reprezentantii; 4. Orice persoana adulta are dreptul de a candida la functii publice; 5. Cetatenii au dreptul sa se exprime fara a fi pedepsiti; 6. Cetatenii au dreptul sa-si caute surse alternative de informare; 7. Cetatenii au dreptul de a infinta asociatii si organizatii relativ independente; 8. Reprezentantii alesi trebuie lasati sa-si exercite functiile constitutionale fara imixtiuni din partea celor care nu au fost alesi; 9. Societatea trebuie sa se auto-guverneze si sa actioneze independent de constrangerile venite de la un sistem politic supra-statal.

Tema V: Capitalismul Def.: Capitalismul a aparut in secolul XVI, in zona Stuttgart, Germania. Acesta a aparut intr-un context cultural precis odata cu aparitia Calvinismului. Capitalismul a reprezentat un mod de organizare economica si sociala realizat prin 3 conditii esentiale,(mentionate mai jos), Capitalismul a asigurat succesul revolutiei industriale. A facut posibile 2 mari evolutii istorice in europa: Revolutia Industriala si Modernizarea. Ca sa existe Capitalism, trebuie sa fie indeplinite 3 criterii:

1. Proprietate Privata; 2. Maximizarea Profitului; 3. Concurenta (reglatorul pietei) Capitalismul financiar are impact asupra economiei reale(productia de autoturisme). 1. Ratiunea, (Thomas Adorno: Ratiunea a creat Europa dar si monstrii); 2. Armonia si Simetria: (Aristotel a teoretizat aceste concepte); 3. Libertatea 4. Egalitatea in natura teoretizata de Stoici; 5. Spiritul Comunitar (implementat de Slavi); 6. Importanta Actiunii (spre deosebire de contemplatie specifica orientalilor); 7. Importanta muncii(sec.: XVIII). Principii negative: Materialismul, Spiritul dominator, Eurocentrismul, Expansionismul etc.

Patrimoniul cultural comun (Modul 2)

Tema I - Patrimoniul Antic Se caracterizeaza printr-o: o Serie de elemente noi: o Identitati colective(Diaspora greaca, cetatea greaca Polisul), o Democratia si institutii precum(senatul, adunarea poporului, republica), o Urbanizarea. o Lumea antica a descoperit un nou mod de viata: canalizarea, bai termale, biblioteci, terme, apeducte etc. o Valori specifice civilizatiei antice(ex.: Paidea) Cele 3 mari civilizatii: o Celtii(gali). Acestia se caracterizeaza prin faptul ca au introdus civilizatia fierului, au inventat roata, etc. Perioada lor de glorie a fost pana in secolul I cand au fost impinsi spre N-V europei de catre romani;

o Germanii, au existat pe perioada sec V i.Hr, pana ~Vd.Hr Organizarea autarhica; o Grecii (VI i Hr 146 I erei noastre) principiul cetateniei, Urbanismul; Civilizatia Romana: o Au preluat Polisul grecesc (metropola), transformandu-l in URBIS Cetate Roma); o Au creat un sistem de pompare a resurselor, dinspre periferie inspre centrul orasului care a dus la concentrarea resurselor intr-o mare metropola. =>Aparitia unor populatii parazite. o Au creat un sistem de separare a puterilor in stat si astfel s-au diversificat functiile; o Au creat un sistem de specialitate pe roluri si institutii: o Praetorii puterea legislativa; o Cenzorii recensamantul populatiei nr pop=importanta f mare dpdv economic; o Edilii organizau jocuri, aprovizionau cu paine populatia si intretineau sistemele orasului (drumuri, canalizari, etc); o Chestorii se ocupau de finante, o Senatul institutie Senatorii erau ales pe baza de avere. Cetatenia Romana se dadea in functie de propietate (Caracalla 212), cetatenii romani aveau drept la mobilitate,dreptul la identitate, ORBIS ROMANUS, o lume multi-culturala, care cuprindea diverse etnii, etc. A dezvoltat sistemul de comunicare. Tema II Crestinismul A fost o religie continentala, care s-a impus pe teritoriul Europei Cujus regio, ejus, religio.

Legitimarea unui proiect politic prin intermediul culturii; Institutiile politice au o structura de legitimare prin filosofii, ideologii, traditie etc.

O parte fundamental a participarii in istoria Europeana o determina viata politica si sociala a Europei: Similitudinea credintei, monoteista cu reprimarea dura a schismelor si a alternativelor. Sa aibe ca referinta textul biblic. Utilizarea unei limbi de cult pe intreg teritoriul. Promovarea unei morale unificatoare. Ex.: anul 313 Edictul de la Milano-s-a adoptat religia crestina. Pe plan politic: era principalul pol al crestinarii; Respublica Crestina-o republica democrata. A fost un liant, unificator continental pana in secolul XV cand a aparut Renasterea: A urmat o simplificare a cultului: - emanciparea populatiei, traducerea bibliei din latina; - cantul Gregorian;

IMPERIILE CONTINENTALE

Au inceput in Roma( Cezar ), puterea fiind concentrata asupra unei singure persone. Imparatul era considerat unsul lui Dumnezeu. Imperiul German: in jurul anului 960 -imperiul construit pe fundamentele lui Carol cel Mare; -Imperiul Roman reinoit pe baze germane: Structura de tip roman; Primele proiecte europene; Identitate prin recuperarea modului roman; Opozitie cu bizantinii; Unificarea prin religie.

Imperiul Habsburgic: Maria Tereza a realizat instruirea publica: Formarea functiilor publice; A separat judecata; A separat administratia; A infiintat cele mai mari muzee.

MARILE FRAGMENTARI TRANSCONTINENTALE SI LEGITIMAREA LOR

Disculsul de legitimare Trei mari civilizatii: slavi, latini, germani. Discrepantele N-S, S-V. Discrepante intre continent si Marea Britanie. Diviziune de tip religios. Teza existentei mai multor Europe in Europa. Teza culturilor provinciale. Culturile de periferie sunt dinamice. Europa cuprinde trei mari zone: Zona occidentala(Atlantica-Franta,Marea Britanie; Continentala-Germania), Revolutia Industriala, Comunismul, Zona de avangarda, capitalisp de tip occidental. Zona centrala: concept german, Mitul Europei, zona cea mai mare de conflict. Zona de Est: sub influenta Rusiei si Turciei; marea Schisma 1054; zona intarziata economic; state aparute tarziu; iobagia a existat pana tarziu.

REVOLUTIA INDUSTRIALA

Revolutia franceza industriala Iluminismul

A introdus modernitatea: - din punct de vedere economic: mod de organizare financiar(capital investit, moneda hartiei). - a introdus trei valori: munca, drepturile omului, societatea de masa. - a avut trei etape: modernitatea primitiva, initiala; modernitatea organizata/realizata(revolutia industriala). - modernitatea reflexiva. O mare evolutie a civilizatiei. O mare realizare pana la Revolutia Industriala era moara. A adus in schimb: - un nou mod de organizare a productiei-manufactura; - aparitia monedei de tip hartie; - s-a dezvoltat teoria marxista; - aparitia locomotivei; - s-a schimbat modul de a se imbraca al oamenilor; - organizare masiva; - fenomenul muncitorilor straini; - sistemul de dependenta intre metropola si forta de munca; - dezvoltarea metropolelor; - 1864 Asociatia nationala a muncii; - statul bunastatii; - multiculturalismul.

FRONTIERELE Frontiere ca spatiu de referinta; Au aparut pe harta insecolul al XII lea; Pe harta, conturul Europei a fost facut in secolul XV; In Europa, schimbari majore au avut loc intre secolele XII si XIV; Din punct de vedere politic Europa este spatiu referential al imaginarului colectiv; Marea schimbare s-a produs in secolul XVIII cand spatiul din interiorul frontierelor era un spatiu politic;

Exista conceptul de natiune care reprezenta limitele spatiului national si spatiul national; Frontierele se traseaza pentru a determina un teritoriu; Ca spatiu geografic: Europa incepea din zona cetatii crecesti( Herodot ); Ca spatiu mintal: Europa era o zona identitara.

UNIFICAREA EUROPEANA Pe plan fizic, geografic, Europa este teritoriul care reprezinta 7% din Terra; Pe plan mintal Europa este definita din punct de vedere cultural, spiritual, mitologic; Pe plan public este o entitate cu personalitate juridica, discurs de legitimare(legitimarea Europei, superioritatea morala, utopiile); Unificarea Europeana s-a produs si prin: razboaiele cuceritoare, aliantele matrimoniale, intelegerea elitelor, tratatele europene( Congresul de la Viena 1945, Comisia Nationala a navigatiei pe Rin 1813, Comisia Europeana a Dunarii ) Identitatea culturala europeana (Modul 3) Tema I: Ideea de Europa i contiina european Tema II: Unitate culturala a Uniunii Europene Folosirea unitatii culturale pentru a legitima un proiect de unificare politica 3 modele: 1. Modelul Britanic confederatie, foarte dezcentralizat; 2. Modelul German Federal, cel mai apropiat de Uniunea Europeana; 3. Modelul Francez Democratic, conform Uniunii Europene. In acest proiect politic, conteaza: Sistemul de organizare de legitimare; ??? Prima Harta a UE a aparut pentru prima data in secolul XII in cronica Liber Floridus Analiza caracteristiciilor comune: Daca populatia are caracteristici psiho sociologice comune, se poate justifica personalitatea europeana comuna. Exista 3 modele de constructie culturala:

Edgar Morin Gandind Europa aplicare a dialecticii lui Hegel Abordare pe baza a 2 principii complementare: o Principiul Dialogic Unitatea europeana se bazeaza pe principii interdependente asociate (au existat conflicte intre: religie ratiune; credinta indoiala; gandire mitica gandire logica, etc) o Principiul Recursiei mementul de sinteza in fiecare ciclu de istorie, dupa care apare o bucla care face trecerea la urmatorul ciclu ex: revolutia industriala, cei 30 de ani gloriosi dupa al 2-lea R.M.; etc. Fenomenul Braudel a pus in centrul interactiei europei interesul reciproc si modelul francizei o Sistemul Servitutii relatia intre Senior si iobagi, intre persoanele care au putere si cele care sunt dependente. o Sistemul Oraselor Libere Foarte numeroase in uniunea Europeana, trebuiau recunoscute de principe printr-un edict, aveau libertate conditionata, si rol de aparare 172 de orase. o Sistemul de interdependenta metropola-colonie. Europa maistrul valorificarii tehnologiei si materialelor altora. NOLTE Societate Retea sisteme de unitate intelectuala si cooperare transfrontariera Ruetele de pelerinaj (santiago, roma) Ordinele calugaresti franciscanii, dominicanii; Ordinele cavaleresti - templierii, cavalerii de la malta; Orasele targuri Leipzig Veronna, Hanovra, Novgorod. Bancile Florenta (familia Medici). Tema III: Valorile comune Valoriile europei sunt valori care s-au raspandit in toata lumea; Abordarea istorica are limitele ei dpdv al valoriilor Valorile sunt foarte diverese, etc; Problematica valorilor s-a pus in discutie in momentul proiectului (valoriile capitolul 2) constitutiei europene. In Articoul II din fosta constitutie a UE: Primul principiu: Respectul demnitatii umane; o Libertatea, Egalitatea,

o Respectarea drepturiilor omului, statul de drept, etc. Consiliul Europei are 3 valori: o respectarea dreptulrilor omului, o statul de drept o pluralismul politic. Prima Valoare: o Familia: 87% valori; o Munca - 36%; o Prietenii si relatiile sociale; o Timpul Liber; o Religia 17%; o Politica 8%; o Aceste date sunt confirmate de europarlamentari, care gasesc ~aceleasi valori iar pt noile tari membre sanatatea ocupa 16% iar in tariile mai vechi 32%. Cele mai intolerante sunt aspectele despre problemele legate de fiscalitate. Homosexualitatea si avortul devin din ce in ce mai tolerate, iar 25% din populatie accepta eutanasierea. Tema IV: Limbile europene Limba a fost si este un instrument politic, si dominatia continentala s-a bazat pe limba predominanta. 1924 Limba turca minoritara, Ataturk a scos limbiile persane etc, a introdus alfabetul normal in locul celui arab, limba turca etc. In moldova, politica lui Stalin a fost sa incurajeze sinonimele slave (prin manuale etc), iar in limba romana din sec 18, Nicolae Mavrocordat introdusese Limba franceza iar in biserica se vorbera greaca, scrierea chirilica iar populatia vorbea un amestec dintre acestea. Statutul Limbii: o In europa nu exista o limba oficiala ci exista 23 de limbi oficiale => UE cheltuieste ~2miliarde Euro pt traduceri. o Limba Europeana Husserl. o Argumentul Lingvistic afost folosit in sec 17 familia Indo-Europeana entitate lingvistica comuna.

o In lume exista intre 2500 7000 de limbi iar peste jumatate sunt vorbite in partea asiatica a Rusiei. o In Europa sunt 250- 300 - de limbi. o Aceste 250-300 sunt grupate in mai multe structuri lingvistice ramuri. Cele mai cunoscute sunt urmatoarele: o o Limbile baltice, o Cele celtice; o Germanice; o Grupul Scandinav; o Grupul Occidental. o Grupul Limbiilor Romanice:\ o Grupul Oriental in care intra Romana; o Sub-grupul Italic; o Sub-grupul retro roman cea mai apropiata de limba romana o Sub-grupa galeo-romanica FR o Subgrupa Ibero-romanica SP, port. o Grupa Slavo-orientala Rusa Turca etc o Limba Fino-ugrica estonia, maghiara etc 1. Limbile Oficiale de stat: Constitutia spune care este limba oficiala. In ultimul caz putem vorbi de un dialect. In Europa 42 limbi oficiale. 2. Limbiile Oficiale Regionale: caree sunt folosite ca limbi oficiale la nivel de regiuni (ex.: Slovena, frizona estul Olandei, maghiara etc.) 3. Limbi si dialecte fara statut oficial (limba curda Turcia, turcii nu recunosc minoritatea curda; limba idis evrei, ruteana - varianta a limbii ukr). 4. Limbiile Extra-Europene ale populatiei imigrante(populatia asiatica, turca Germ.; etc). Diversitatea alfabetelor in Europa caracteristici comune. 1. Alfabetul Latin; 2. Alfabetul Chirilic; 3. Alfabetul Arab(noteaza numai consoane aceleasi litere mm sensuri);

4. Alfabetul Grecesc se inspira din alfabetul fenician; 5. Alfabetul Georgian are toate literele si nu face dif dintre minuscule si majuscule; 6. Alfabetul Ebraic 22 litere si pana in sec VIII nu folosea vocalele, iar acestea trebuiau deduse; Influenta Limbiilor Europene in lume: 1. Prima limba vorbita in lume Chineza; 2. Engleza; 3. Spaniola; 4. Rusa; 5. Franceza. Protectia Limbiilor Minoritare: Conventia Cadru protectia limbii minoritare 1984 Cartea Europeana a limbiilor minoritare si regionale 1992. Invatarea limbiilor straine: Exista programe scolare erasmus, etc. Portofolil Lingvistic European permite existenta lingvistica a oricarei persoane ca o competenta. Cele mai predispuse pt invatarea limbiilor straine tariile nordice; iar la polul opus se regaseste Ungaria. Principala motivatie pt invatarea limbiilor straine motivarea pt munca. Tema V: Europa Multiculturala Europa este multiculturala datorita fapt. ca : o este un spatiu al migratiilor; o importul fortei de munca; o abordarea comunitarista se punde accent pe drepturile comunitatiilor; o abordarea integrationista se pune accent pe drepturile individului; o la nivel national a functionat sistemul culturilor predominante UE NU foloseste paradigma culturiilor predominante Unitate Diversitate;

o 2 abordari: i. Drepturile Omului traditional drepturiile individului ii. Drepturile Culturale/Colective recunoscute in anumite tari. o Drepturi de reprezentare pentru grupuriile vulnerabile: o Drepturi culturale ale unor minoritati construite istoric; o Drepturi culturale ale monoritatiilor amenintate de asimilare. Diferente dintre interculturalitate si multiculturalitate Interculturalitate interactiune, schimbare, influenta reciproca; Multiculturalitate diversitate, coexistenta, etc. Modele Spatiului Habsburgic, etc. Tema VI: Romania si Europa 1990 Doi cercetatori au facut anchete in tarile fost comuniste => apropiere fata de Europa. Exemple: Polonia statut de putere medie pe care l-a obtinut intre SUA, Marea Britanie, Europa. Ungaria a reactivat piata Uniunii Europene si a pastrat preferintele cu China. Romania Scop Stabilitate politica Asteptari minimaliste Inapoi in Europa, scop intrarea in consiliul Europei. Ca sa ajunga la media Economia a Europei statele mentionate mai jos au nevoie de: Cehia 9ani; Slovacia 7ani; Ungaria 19ani; Polonia 24ani; Estonia 33ani; Lituania 55ani; Bulgaria 80ani; Romania 65ani. Momentul intrarii Romaniei in Uniunea Europeana similar cu Tratatul de la Versailles.

Noi si Europa (2004) Adrian Neculau Arata gradul de pregatire al Romaniei la intrarea in Uniunea Europeana. Pregatirea pentru UE este inegala in functie de anumite regiuni: 45% nu stiu ce este UE; 60% doreau intrarea in UE iar 60% intelegeau UE ca un trai mai bun. Divan Golescu boier a facut o calatorie pana in Viena si constata anumite diferente esentiale: Haine, alimente, complexul de inferioritate fata de occident si de superioritate. Cercetare in momentul intrarii in Uniunea Europeana valori romanesti, valori europene. Progrese fata de 2005; 60% vad si dezavantaje; Valori respectate: o 88% apreciaza pluralismul politic; o 66% minoritatiile; o 80% disparitia romilor; o 64% egalitatea de gen. Tema VIII: Rolul Universitatilor Universitatea este o institutie fundamentala in constructia europeana. Prima Universitate a fost fondata in secolul VIII la Bagdad, dar era un centru intelectual cu rol de universitate. Prima universtitate a aparut in 1088 la Bolonia. Ca metoda erau certuri intre preoti care predau si Papa. => Papa le-a acordat autonomie(dreptul de-a preda oriunde). Curicumul era organizat pe d filiere de formare: Trivium gramatica, retorica si logica; si cvatrivium aritmetica, astronomia muzica si geometria. Universitatiile aveau o singrua limba, si un singur Curicum. Primele Universitati: Bolonia 1088; Oxford si Sorbona (1214); Coimbra, Saracoza, Praga sec XIV; Trei modele de Universitate: Modelul Sorbona-Oxford: Universitatea ca centru de predare al cunoasterii universale;

 Modelul Humboldt 1810 Universitatea cu vocatie de cercetare; Modelul lui Napoleon Fr Modelul Scoliilor Nationale superioare cu vocatie de cercetare. Modelul Comunitar adoptat de comunitatile puritane(sf sec XIX) Universitatea cu vocatie comunitara care serveste comunitate. Contributia Universitatilor la constructia europeana: Formeaza profesionisti in integrarea europeana; Universitatiile asigura dimensiunea europeana a studiilor; Programe de mobilitate ale universitatilor; Contribuie la armonizarea politicilor europene. Dimensiunea spirituala si religioasa (Modul 4) Religia folosita pentru recunoasterea puterii politice, factor important pentru ca a influentat religiozitatea; are o influenta scazuta in zilele noastre si nu exista o religie dominanta in Europa. Problematica Religiei in zilele noastre: Folosirea Religiei pentru legitimarea politica. Tema 1: Legitimarea religioas a Europei Religia, dincolo de menirea sa ca si credinta a fost exploatata politic pentru a fundamenta un discurs politic; Se pot identifica 2 etape privind legitimarea religioasa: o Secolul V-IX in sec V a cazut imperiul roman, dar structurile administrative ale romanilor au fost preluate de biserica; o Secolul X-XV se manifesta printr-o lupta pentru putere intre cele doua forte (papa si imparatii). In aceasta perioada au existat 3 modele de organizare bisericeasca Dictaturi religioase. Aceste lupte au oscilat pana cand practic s-a stabilit un echilibru. Iar in europa orientala, unde religia ortodoxa a functionat de la inceput pe principiul simfoniei (armonie imparatii aveau puteri mai mari). In aceste perioade au existat mai multe modele, Crestinarea de sus in jos, model predominant. Iar in a 2-a etapa au aparut state crestine.

 Statele nationale Sec XVII Biserica s-a desfasurat in limba nationala. Tendinta a fost mai puternica in balcani unde biserica nationala a fost mai puternica. Biserica nationala terment existent in zona balcanica. Aceasta ordine sociala asigurata de religie timp de 1000 de ani, a asigurat o foarte riguroasa structura sociala care era formata din 3 categorii sociale: Milites, Laboratores (taranii); Oratores (cei care se rugau), acestia se regasesc si in zilele noastre desi sistemul monarhal a decazut. Credinta asigura aderenta la aceleasi valori - > coeziunea sociala. Limba latina limba unica pentru elite (cel putin); Organizarea teritoriala foarte riguroasa, care corespundea cu organizarea structurilor religioase. Tema 2: Statutul religiei n Europa contemporan Incepand din secolul XV in cultura exista o cultura antropocentrica. Drepturile omului promoveaza un sistem contractual intre stat si societate. Chiar daca religia are un statut mai putin important, fenomenele recente au complicat situatia migratile umane, sistemul colonial, refugiatii politici, etc. Toate aceste forme au dus la perturbarea sistemului laic (aderarea tarilor ortodoxe, etc). Doar 30% dintre europeni se declara practicanti ai religiei, iar 60% cred in valorile religiei. Valoarea cea mai importanta este Regula de aur a religilor. (60% din europeni cred). Religia a devenit mai credibila incepand cu anii 90. Iar ea nu mai are acelasi continut fiind mult mai pragmatica. Persistenta religiei in zilele noastre: Cei mai credinciosi Grecii; Cei mai putini Francezii; Dintre cei care se declara ca apartin unei religii, 50% sunt catolici, 22 % protestanti, 5% musulmani si restu ortodocsi; Perioada postbelica a cunoscut schimbari spectaculoase : In anii 60 s-au contestat fundamentele religiei, statul bunastarii,

 In anii 70-80 au loc miscari religioase alternative: s-au proliferat sectele, teologia marxista, credinta in miscari paralele: telepatia, magia etc; apare un fenomen paradise artificiale (incantatia colectiva). Fenomenul de secularizare anii 90 revenire la religie sub forma unor politici de dreapta, exprimate prin Neoconservatorism. Tema 3. Religie i putere Atat religia cat si puterea politica au o actiune de influenta sociala. Functia distributiva a statului este bazata pe o idee crestina; Relatia statului cu biserica din europa cunoaste 3 modele: 1. Modelul Laicitatii (franta belgia turcia olanta) sfera publica nu accepta exprimarea religiei. Acest principiu adminte religia dar in sfera privata iar statul nu finanteaza biserica. 2. Modelul Concordatului (Irlanda, Spania, Italia, Protugalia) Biserica este separata de stat, are prorpia organizare dar statul o finanteaza. 3. Modelul Integrarii (Germania Suedia Norvegia, Marea Britanie ) consta in fuzionarea institutionala a statului si a religiei Biserica este institutie de stat, preotii sunt functionari publici. Seful bisericii este monarhul UK. Parlamentul numeste functiile religioase, statul sustine financiar biserica, etc. In Romania, se foloseste termenul Biserica de stat. Statul finanteaza jumatate din servicile Bisericii. In discursul public se foloseste termenul de Biserica Nationala dat fapt ca biserica a jucat un rol important in formarea statului roman. Tema 4. Religiile de substituie Termenul a fost creeat de Max Weber recuperarea religiozitatii in manipularea simbolica in spatiul public. Mijloacele traditionale ale Bisericii sunt folosite in scoperi politice cum ar fi: Riturile de initiere sau pelerinajele sau vizitele solemne. Bellah a creat un termen Religie Civila o recuperarea a religiozitatii pentru viata politica (partidul comunist si partidul american).

Tema 5. Religia i Constituia European Tema 6. Aderarea Turciei i problema islamului contemporan Aderarea Turciei reprezinta o mare provocare pentru uniunea Europeana iar motivatia este problema religioasa desi adevarata problema este cea politica datorita faptului ca aceasta depaseste media populatiei europene, are o protectie a economiei extraordinara etc. Criteriul religios nu este prevazut in criteriile de aderare al UE. Argumente Pro: Dupa ce s-a creat UE, Turcia a depus prima cererea de aderare (1958) dar a fost sistematic amanata Turcia este un stat laic Sistemul Juridic turcesc este unul european Aceasta a devenit o tara laica in 1925 in urma unei lovituri de stat, cand a venit la putere Ataturk. Acesta a creat un regim laic bazat pe dreptul civil dar si-a creeat o putere personala impresionanta. Argumente contra: Economie puternica; Depinde de Marea Britanie; Numarul mare de musulmani; Gardienii democratiei sunt Militari si ei mentin stabilitatea statului laic; Instruirea religioasa este obligatorie in scoli; Societatea european (Modulul 5) Tema 1. Miracolul economic european Tema 2. Caracteristicile societii europene Tema 3. Populaia Europei Tema 4. Capitalul social Tema 5. Situaia femeii Tema 6. Urbanizarea societii europene Tema 7. Supravieuirea mediului rural

Marea Britaine este foarte reticienta in ceea ce priveste politica sociala. Exista probleme comune/sociale: Declinul Demografic este problema cea mai mare a europei, dar europa recupereaza declinul prin imigratii cea mai mare rata de imigratie(1,7%/an). Somajul tinerilor problema structurala; Degradarea mediului consum proportional cu volumul deseurilor; Fragilitatea sistemelor de securitate sociala problematica statului bunastarii (conditii minime de viata pensii etc); Delocalizarea intreprinderilor; Extinderea grupurilor si populatilor vulnerabile somerii pe termen lung; Populatia migranta; persoane fara adapost; minoritatile; Haut Kerble sociolog a reusit sa faca o analiza de ~100 ani a societatii europene si dpdv istoric exista anumite caracteristici ale societatii europene: Lentoarea proceselor din spatiul european; Europa nu a fost niciodata asimilata de invadatori: situatia barbarilor, etc; Stabilitatea institutilor: au existat in accelasi timp cu europa civizatii aproximativ la fel de avansate (maya etc) Europa nu a avut un singur centru de putere. S-a caracterizat printr-o multiplicitate de centre de putere. Caracteristicile societatilor: 1. Omogenitatea societatilor europene: O societate nu poate fi inteleasa fara a avea numite instrumente: Europarlamenter si Eurostat. Din analiza acestor date se pot trage urmatoarele concluzii: Societatile europene desi sunt dispersate au foarte multe elemente comune: o Toate societatile europene si-au finalizat industrializarea. INDICATORI:

o Nivelul PIB-ului media uniunii europene este de 24.000Dolari/locuitor. Statele unite au 35.000$/om, Luxembourg 50.000$/om, Romania 5.000$/om; o Indicatorul Gini variaza de la 0-100 si masoara inegalitatea distributiei veniturilor (0-egalitatea perfecta si 100 inegalitatea totala): Cea mai mica valoare se inregistreaza in Irlanda 13 si cea mai mare valoare pe scara Gini Italia 22; Romania si bulgaria 40. o Contributia Agriculturii la pib: 0,6% Luxembourg si 7,2% Lituania explica gradul de industrializare si nivelul agriculturi. Romania foloseste 35% din forta de agricultura cu un randament de 1%. 2.Diversificarea formelor de stratificare sociala: Europa este un alt tip de societate Societate Retea. Si in acest tip de societate exista diferente categori mici intreprinzatori, clasa de mijloc venitul pe familie care reuseste pe 6 luni toate mijloacele de subzistenta pentru un an(in romania clasa de mijloc 10%). Conceptul de mediu social se refera la o comunitate cu aceleasi valori, mod de viata etc. Un autor Mandras a identificat 6 medii sociale: Mediul conservator profesiunile liberale, functionarii superiori si elitele politice si economice reprezinta 8% din populatie, cultiva valori traditionale, se intereseaza de cultura si promoveaza elitele; Mediul mic-burghez 21% in europa functionari de nivel mediu, mici intreprinzatori, comercianti, care sunt motivati de reusita profesionala, respecta regulile economiei, sunt preocupati de zona lor-a familiei; Mediul muncitoresc in scadere, 15% viata profesionala legata de anumite nevoi imediate, sunt vulnerabili si preocupati de somaj,\; Mediul ascendent legati de servicii 25% din pop europ sunt foarte dinamici profesiuni legate de marketing management, turism etc; sunt motivati puternic de autoperfectionare si realizare profesionala; Mediul Hedonist 10% pop in cadrul tinerilor, preocupati de angajare etc. Schimbarea modelului familiar 1. Primul model de organizare de statut al familiei a fost cel al clanurilor Familia ca o entitate politica si militara.

2. Familia ca entitate economica si de afaceri familia Breasla; 3. Familia preocupata de detinerea unui domeniu agricol. Familia este un spatiu domestic unde principala dimensiune este psihologica. Unitate civila si psihologica. Imperiul destramat autor Todd 1. Primul model familia patriarhala sau indiviza modelul clanului: seful de clan este tatal tuturor. 2. Familia de perpetuare este situatia in care se transimtea persoanei care putea sa plece in exterior (fete-zestre); 3. Familia nucleara egalitara fiecare intra intr-o relatie familiara cu anumite drepturi si in momentul separarii, fiecare pleaca cu drepturile respective. 4. Familia nucleara absoluta in care tinerii nu mai depind deloc de familia initiala, se separa ca domiciliu; Statutul si extensia familiei: familia a suferit modificari: Rata casatoriei + familie: 5 la mie actual, fata de 10 la mie in 1860; Varsta casatoriei este amanata 30 de ani la barbati si 28 de ani la femei; Rata de divort direct proportionala cu nivelul de trai; Familia limitata la o singura relatie; Familia cu un singur copil50%; Familia monoparentala10%; Familia emigrata la munca care-si lasa copii in tara; Copiii extraconjugali 25%; Familia recompusa compusa din divorturi, recasatorii, divorturi impact economic; Statul bunastarii au existat 3 denumiri: Bismark cancelarul germaniei a introdus termenul de stat social; Britanici William Temple a introdus termenul de Wellfare state; In franceza Statul Providenta. Statul bunastarii este o forma de guvernare prin care statul isi asuma raspunderea pentru asigurarea bunastarii pentru intreaga populatie, si presupune 3 tipuri de masuri:

1. Statul garanteaza acesul la bunastare; 2. Statul adopta si implementeaza politici de echitate [politica de inegalitate de tratament statul faciliteaza acces la diverse tratamente convenabile persoanelor defavorizate (minoritati, persoane cu venituri mici, etc)]; 3. Drepturile sociale drepturile persoanelor in situatie de somaj statul ia masuri politice active. Tipuri de masuri Asigurarea venitului minim garantat; Protectia sociala in caz de somaj; Protectie sociala in caz de invaliditate; Sistemul de pensii; etc. Statul bunastarii a fost realizat ca politica de stat in special in tarile scandinave Olanda, Belgia, Franta, Germania, etc. Statul bunastarii a devenit nu numai o forma de distributie dar si un angajator. In prezent 26% din PIB-ul UE este alocat sistemului social spre diferenta de Statele Unite unde doar 11% din PIB este alocat sistemului social, iar in Romania 17%. In istoria si in practica actuala in Europa exista 4 modele ale statului bunastarii: Modelul Scandinav o Protectia sociala este ocnsiderata un drept al cetatenilor fapt ce presupune standarde minimale comune de viata; o Se da prioritate servicilor publice; o Statul acesta se realizeaza cu taxe foarte mari (40-80%); o 40% din populatie participa la mecanismul statului bunastarii (forta de munca, pacienti, clienti, etc.); o Cel mai avansat este modelul statului Norvegian fondurille din petrol sunt alocate pentru servicile publice. Modelul Britanic si Irlandez o presupune taxe mici(20-25%), insa statul nu garanteaza nimic si trebuie sa te inscri la un serviciu de asigurare privat unde taxele sunt foarte mari. Modelul continental cel german o Toti cetatenii platesc taxe, dar acoperirea fiecaruiea este in functie de contributie; Modelul Mediteranean: o Taxe egale insa exista competitii intre servicii;

Diferente dintre sistemul european si cel al Statelor Unite: standardele de calitate a vietii si politicile sociale. Nivelul de viata: o Nivelul consumului si al cheltuielilor; o Rata de consum in occident este cu 3,5 mai mare la persoanele cu venituri mari fata de cele cu venituri mici; o Locuinta In occident 5% au probleme de facilitati de baza, 70% au probleme de poluare, iluminare, vandalism, etc; o Fenomenul supra-indatorarii in Romania 70% din cetateni au datorii iar 30% sunt supraindatorati. In occident 20% din imprumuturile pentru locuinta sunt dificil de indatorat. . o Santatea 65% dintre europeni nu au probleme de sanatate. 10% au probleme grave de sanatate; o Somaj UE 9% din pop. Cea mai mare rata de somaj se inregistreaza in Spania 20%, slovacia 15% etc. Cea mai mica se inregistraza in Luxembourg 4% si in Norvegia 2%, iar in Romania 8%. o Mobilitatea sociala se refera la sansele de a-ti modifica statulu social; o Distribuirea Veniturilor indicatorul de masurare puterea echivalenta de cumparare care este diferita. Puterea echivalenta de masurare este de 14.000 euro UE, luxembourg 22mil E si Rom 5mil E; In europa exista doua fenomene noi care fac subiectul discutiilor: Discalificarea sociala (procesul de insaracire dupa o calamitate, somaj, drama pers etc, persoanele respective nu se mai integreaza) si al 2-lea fenomen este riscul de saracie. In toate tarile europene pragul de saracie este 60% din venitul minim garantat in rom 400euro iar in europa 900euro. In Romania exista 3 tipuri de saracie: 1. Saracia extrema persoane fara locuinta fara nici un mijloc de trai (Homelessi); 2. Saracia medie sub 400ron venit; 3. Saracia Relativa probleme de alimentatie

Capitalul Uman Capitalul uman inseamna 3 lucruri: Compente, O anumita conditie umana, Populatia. Populatia Europei Uniunea europeana a devenit a 3-a putere demografica a lumii care are la ora actuala 485 milioane locuitori. Evolutia demografica a Europei: a fost extrem de spectaculoasa. Intreg imperiul roman avea 10 milioane. In anul 1000 populatia europei inregistra 48milioane. Marele progres a avut loc in anul 1350 sec XIV prin marile defrisari si crearea de orase si a inceput sa apara alimentatia cu carne. Cresterea s-a mai potolit in urma marilor epidemii de ciuma. Aceasta a disparut dupa 3 secole timp in care a disparut 30% din populatie, dar a fost inlocuita cu alte tipuri de epidemii (telagra, ciuma cancerul etc. In anul 1800 populatia a ajuns la 150 milioane iar in anul 2000 populatia a crescut de 5X. Media actuala a copiilor pe familii este 1,5. Rata fertilitatii este pozitiva cu peste 2 copiii pe familie in irlanda si franta. In romania rata de fertilitate este de 1,3 copiii pe familie. Aceasta situatie demografica in europa are efecte directe asupra sistemului de decizii. In urma tratatului de la lisabona s-a luat masura Dublei Majoritati. Salvarea demografica a europei vine din doua directii Turcia si Albania. Alt fenomen legat de populatie Imbatranirea populatiei speranta de viata s-a marit. 83ani la femei si 73 ani la barbati si in medie 77 ani in Europa. Persoanele de peste 65 ani 20% din pop Europei si astfel s-a ajuns la a 4-a categorie de varsta de peste 80 ani. Varsta pensionarii variaza intre 60 de ani si 67 de ani in eu fata de SUA unde nu exista o asemenea varsta. Capitalul Social , are 4 indicatori: 1. Nivelul de incredere in cadrul comunitatii: fata de presa etc; 2. Gradul de comunicarre intre membrii societatii;

3. Gradul de participare sociala cetatenia activa democratia nu poate functiona fara participare; 4. Normele si stimultentele care mobilizeaza activitatea pentru interesul comun motivatii de tip financiar, moral, social. Pornind de la acesti indicatori, situatia din europa este: 1. Comunicare si contacte sociale 4 din 5 situatii de interactiune se realizeaza transnational intre cetatenii europeni; 2. Sistemul de intr-ajutorare/solidaritate intre oameni solidaritatea in favoarea persoanelor vulnerabile. In europa exista o mare participare in activitatile voluntare (6% din cetateni participa in sprijinul persoanelor bolnave, 25% din cetateni sunt implicati in activitati de ajutorarea copiilor); 3. Participarea organizata in cadrul societatii civile 50% din cetatenii europeni participa la ONG-uri, grupuri de initiativa, fundatii, etc. Cel mai inalt nivel de participare se regaseste in Danemarca 80% din cetateni si cel mai scazut este in Grecia si Portugalia cu doar 24%. In cadrul participarilor sportive 24% in europa. Gradul de sindicalizare in suedia si danemarca 80% din forta de munca; franta-8%, in Romania 2%. Indicele de densitate ascoiativa cat participa populatia la viata asociativa indice creeat de ONU, iar cea mai densa participare Danemarca, iar la polul opus - grecia 10% si Romania 2%. 4. Gradul de incredere interpersonala este in tarile nordice spre 70% iar in tarile idn sud-ul europei, 30%. 5. Participarea Electorala este un semn al increderii in institutile democratiei. Gradul de participare electorala cel mai mare Austria si Olanda 85% si la polul opus Elvetia cu 40%. In Romania participarea in 1990 a fost de 90% si a scazut la 50% in 2008 (a scazut cu 45%); 6. Situatia Femeii indicator esential Europa este cel mai feminin continent. Politicile publice din China si India discriminarea de gen. Discriminarea de gen a existat si exsita si a fost politica de stat pana in secolul XIX. i. Dreptul la munca pentru femei a aparut tot in secolul XIX si pana in secolul XIX, situatia era complet diferita functiile de conducere asumate de barbati iar munca de jos de catre femei. ii. Concediul platit si de maternitate a aparut in 1850. Accesul la universitati a aparut in 1900 pt femei si dreptul de vot tot in jurul anului 1900.

iii. Dar inca exista discriminare in lume ponderea de munca feminina 40% in europa iar 60% au formule de contractare partiale, participarea femiilor la conducere~32% in UE. iv. Rata de angajare a femeiilor 44% - Italia si 72% in Danemarca. v. Capacitatea Femeii de a supravietuii dupa un divort Societatea Europeana este o societate puternic urbanizata in proportie de 95%, romania 54%. Doar 5% din populatia europei traieste din agricultura iar in romania 46% traiesc in mediul Rural si doar 34% traiesc din agricultura. Urbanizarea europei a inceput de foarte mult timp. In istoria europei se constata mai multe tipuri de orase: Modelul Polis Orasul cetate modelul orasului deschis fapt ce a dus la concentrarea puterii in aceste orase. Modelul metropolei Centru administrativ si militar modellul romei etc. Modelul orasului industrial majoritatea evenimentelor s-au concentrat in jurul oraselor. Primele semne ale democratiei au fost cand orasele si-au capatat autonomie s-au organizat in autonomii locale. Modelul orasului Liverpool care a evoluat de la 12.000 la 450.000. Aceste orase au fost centre de incendiu exemplul Londrei. Modelul Orasului Lumina Paris principii de urbanizare o Demolarea vechilor constructii si construirea de noi cladiri prin avans de capital pentru a proteja fondurile primariei modelul Ausman. o Separarea mediului public de cel privat; o Nevoia de a mobiliza rapid trupele marile bulevarde au fost creeate pt mobilizarea militara. o Peisajul urban a inceput sa fie diversificat poduri, canale, parcuri, ghetouri, etc. o Utilizarea progresului tehnic pentru a rezolva problemele cotidiene ale unui spatiu urban supra-populat introducerea sistemului public de transport in comun. o Iluminatul public; incalzirea centralizata, ascensorul. o Marele progres s-a facut cand materialele de constructii s-au schimbat de la lemn la caramida, etc.

o Dezvoltarea pe verticala noi criterii estetice. o Modelul spatiilor verzi marile capitale au si protejeaza spatiile verzi. Numai in bucuresti spatiile verzi au fost reduse la jumatate in 20 de ani. Modelul orasului radiant orasul care se dezvolta si pe verticala si orizontala. Sistem aparut in jurul aniilor 20, inainte de Criza economica din 1929-1933. Cladirile foarte inalte aparute au fost criticate fiind vazute ca inutile. o De asemenea au aparut orasele dezvoltate pe orizontala Tokio si Los Angeles. Supravietuirea Mediului Rural Agricultura in momentul actual reprezinta 45% din bugetul Uniunii Europene. Exista subventii pentru productie + reducerea de taxe. In U.E. trebuie sa se ia masuri de limitare a productiei. In Romania agricultura pierde - nu reuseste sa aiba contributia la PIB pe care ar trebui sa o aiba. Tari care ar putea sa profite din agricultura deoarece au cernoziom de foarte buna calitate: Romania Moldova Macedonia. Taranul principalul actor social in UE. Evolutia: 1. Taran implicat numai in agricultura de subzistenta (pentru auto-consum) 2. Fermier i. Produce pe piata; ii. Este angajator. 3. Taranul care lucreaza in zona care nu este folosita pentru agricultura Mediul Rural (de care vorbeste UE) Tendinta in prezent este depopularea mediului rural. Mediul rural este folosit pentru: Agricultura Zone turistice;

 Terenuri de vanatoare si de golf; Teren de relaxare. 10% din populatia Uniunii Europene (=aprozimativ 50 mil. persoane) este angajata in agricultura dar cu o foarte mare diferenta intre tari. In tarile vechi intrate in UE 5% din pop. traieste in mediul rural. In tarile noi intrate in UE 25%. In Romania - 45% din populatie traieste in mediul rural. Trei categorii de rural: 1. Ruralul profund zonele de exploatari agricole, cu o suprafata medie intre 68 de hectare in Marea Britanie si 1 hectar in Cehia. 2. Ruralul intervilan/periurban are unele caracteristici ale mediului rural insa este spatiu de resedinta. 3. Ruralul recreativ turismul verde,spatii de vanatoare, etc. Date statistice relevante datorita faptului ca o mare parte din terenurile agricole au inceput sa capete alta destinatie scade pe plan european suprafata agricola lucrata. Procentul contributiei agriculturii la PIB in UE media este de 3.5%. cea mai mare contributie Portugalia cu 23% si Polonia 18%. Cel mai mic procent de contributie al agriculturii la PIB Germania si Marea Britanie cu 1.8%. In situatia Romaniei, contributia agriculturii la PIB este de15% in conditiile in care se consuma 35%. Procentul persoanelor active in agricultura este in medie de 8.3% in UE, maximele sunt in Romania cu 34% si minimul in Marea Britanie cu 2.7%. Democratia europeana (Modulul 6) Tema 1. Scena politic naional: instituii, regimuri politice i sisteme de guvernare Tema 2. Spaiul public european Tema 3. Integrarea politic Tema 4. Cetenia european Tema 5. Instrumentele europene de protecie a drepturilor omului Tema 6. Europenizarea spaiului public naional

Tema 7. Spaiul mediatic european Spatiul Mediatic European Europa este nu numai o piata comuna sau un spatiu politic ci si un spatiu mediatic. Traditional in baza principiului subsidialitatea ( decizia trebuie sa se ia cat mai aproape de executie, sa nu iti asumi la centru ceea ce poti face la institutii subordonate"). Programe Audio-Vizuale Euroeca Audivisuel, Eurikon, Eurimages. European Voice, Echo, etc. Prima problema este constructia mediatica a Europei adica: cum sustine massmedia constructia europeana. 20% din toate informatiile din mass-media se refera la U.E. (multe din ele discreditand-o) Cultura civica europeana este in continuare ancorata de esentialul national. Principiul guvernantei. Distinctia dintre guvern (structura de tip ierarhic si birocratic) si guvenranta (un sistem de partajare atat al puterii cat si al responsabilitatii). Prezenta spatiului median european ca o componenta a spatiului public european, europolitic. Uniunea Europeana finanteaza programe cu specific european Euronews, Eurosport. Exista un briefing de pranz, in care in fiecare zi, purtatorul de cuvant al comisiei se intalneste cu reprezentantii presei. The economics are un supliment care se numeste Europeans voice Exista sisteme de sondaje la nivel eurpean. Uniunea Europeana a radio-televiziunii inglobeaza 174 de canale TV + 29 de canale Radio cel mai mare consortiu media din lume EUROVISION. Functioneaza pe principii comerciale nu politice. Capacitatea de mobilizare cetateneasca este extraordinara una din aceste campanii urganizate de Eurovision a fost campania Voice, care era impotriva discriminarii. Capitalismul mediatic / piata mediatica europa este o mare piata de consum si de productie. La ora actuala minim 150 de milioane de familii din europa detin cel putin un Televizor.

Marile companii concureaza intre ele Vivendi, Bertelsman, Lagardere, Ard, Mediaset, BBC, Rai. Aceste companii depasesc forta mediatica si financiara a tuturor celorlalte din lume. Uniunea Europeana a adoptat o directiva Television sans frontieres.