Numele, prenumele studentului

I.Test de evaluare a cunoștințelor Creciunescu Constantin

La disciplina: „Istoria Modernă și Facultatea Pedagogie
Contemporană a Europei”. Specialitatea Servicii Hoteliere, Turism și
Agrement
Grupa 310SHTA

1. Definiți conceptele : 4 puncte

Anglicanism- religia de stat a Angliei, cu caracter reformat, constituită oficial în 1562, sub
Elisabeta I.
Dictatură- formă de guvernare în care o persoană (sau o colectivitate restrânsă) deține
autoritatea supremă, nelimitată prin legi, bazată adesea pe violență.
Plebiscit- formă de consultare prin vot a voinței poporului, cu privire la un proiect de lege sau
la un anumit act de stat de o importanță deosebită, asupra căruia cetățenii sunt chemați să-și
exprime părerea.
Concordat-  tratat încheiat de papă cu diferite state, pentru stabilirea statutului și privilegiilor
bisericii catolice în respectivele state.

2. Deternimați cauzele de ordin economic, politic și idiologic care au condus la acutizarea

relațiilor dintre istitituția regală și societatea engleză: În Anglia populația era de aproape 4
milioane de locuitori la începutul secolului al XVII-lea iar capitalismul era vizibil atât la
orașe  cât și la orașe, plus la aceasta, societatea începe a gândi altfel, deja nu mai sunau
afirmații ca regele e sfânt, și încep a se gândi la drepturile și privilegiile pe care ar trebui să le
posede, se referă, în mare parte, la nobilime și boieri.
În domeniul agrar apar primele forme de tip capitalist. Se dezvoltă manufacturile. În
plan social apare noua nobilime și se dezvoltă burghezia.
Există două tradiții ale opoziției parlamentare față de monarhie. Magna Charta
Libertatum (1215) stabilea un echilibru între rege și reprezentanții Stărilor din regat. Monarhii
din dinastia Tudorilor, Henric al VIII-lea și Elisabeta I, introduseseră anglicanismul și
cultivaseră protestantismul, obținând beneficii enorme din secularizarea averilor bisericești.
După stingerea dinastiei Tudorilor (1603), tronul Angliei a fost ocupat de Iacob I (1603-
1625), care inaugura dinastia Stuarților. Iacob I a cultivat anglicanismul și s-a arătat deosebit
de intransigent față de catolici și puritani, unii dintre ei emigrând în America. Tot el, a căutat
să fundamenteze monarhia absolută de drept divin, însă a întâmpinat opoziția Parlamentului.
Fiul său, Carol I (1625-1649), era atras de catolicism și a dus o politică filo-franceză, stârnind
opoziția Parlamentului. Parlamentul englez se împotrivea dorinței regelui Carol I de a vota
noi impozite pentru războaiele propuse. 5 puncte

3. Indicații factorii care au contribuit la agravarea situației economice și sociale din

Franța în ultimii ani din ajunul revoluției.
4 puncte
1) Resentimentul popular față de privilegiile de care se bucurau clerul și aristocrația a crescut.
2)  Criza financiara acuta.
3)  Trei războaie anglo-franceze costisitoare.
4) Câțiva ani cu recolte proaste.

4. Plasați pe axa cronologică următoarele evenimente: 4puncte

a) adoptarea constituției anului VIII;  (din 24 decembrie 1799) 1
b)adoptarea codului civil; ( 21 martie 1804) 4
c)semnarea concordatului cu Papa Pius al VII-lea; (1801) 2
d)numirea lui Bonaparte consul pe viață; (1802) 3
e)proclamarea lui Napoleon împărat al francezilor; (18 mai 1804) 5
f)bătălia de la Austerlitz; (2 decembrie 1805) 6
g)semnarea tratatului de pace de la Tilzit; (7 iulie 1807) 7
h)campania lui Napoleon împotriva Rusiei; (24 iunie - 12 decembrie 1812) 8
i)bătălia de la Waterloo. (18 iunie 1815) 9

5. Marcați enunțurile ce urmează prin Fals sau Adevărat: 3puncte

A.F În februarie 1848 Franța este proclamată: A.F- monarhie constituțională(F); monarhie
absolută (F); republică (A).
Sarcina principală a revoluției Germane a fost: A.F -emanciparea popoarelor subjugate,(A)
A.F- unificarea politică a statelor germane;(A) A.F –lichidarea dominației străine;(A) A.F-
modernizarea societății.(A)

Rolul decisiv în revoluțiile de la 1848 l-au avut: A.F- țărănimea (A); A.F- nobilimea
conservatoare(F); A.F- nobilimea liberală(F); A.F-muncitorii industriali(A); A.F-burghzia.
(A)

6. Demonstrați că revoluția de la 1848-1849 a fixat principalele direcții de dezvoltare a

societății romînești în deceniile următoare. 5 puncte
–
Ca în multe alte țări europene, în anul 1848 s-a produs în Moldova, Țara Românească și
Transilvania o renaștere culturală cunoscută ca „Renașterea națională a României”. Țelurile
revoluționarilor - independența completă pentru primele două și emanciparea națională pentru
cel de-al treilea principat românesc - au rămas neîmplinite, dar au pus bazele evoluțiilor
următoare. De asemenea, acțiunea educativă a revoluționarilor („deșteptătorii neamului”, cum
li se spunea atunci) a ajutat populațiile celor trei principate să-și recunoască unitatea lor de
limbă și să-și apere intereselor lor. Delegații Adunărilor ad-hoc convocate în octombrie 1857
au solicitat, printre altele, unirea Principatelor într-un singur stat, cu numele de România. În
ianuarie 1859, profitându-se de susținerea lui Napoleon al III-lea și de fragilitatea puterii
otomane, dar și de ambiguitatea din textul Convenției de la Paris din 1858, Alexandru Ioan
Cuza a fost ales domn al Țării Românești și al Moldovei, ulterior cele două principate fiind
unificate și din punct de vedere politic. Domnia lui Cuza a fost, așa cum se convenise în 1858,
una de șapte ani, lui nepermițându-i-se să rămână la putere în 1866 de către politicienii reuniți
în așa-numita „Monstruoasă Coaliție”.

7. Enumerați cel puțin trei premise ale revoluției de la 1848-1849 în Țările Romăne și
explicațile: 5puncte
a) Necesitatea soluţionării problemei naţionale prin constituirea unui singur stat românesc.
Revoluția Română de la 1848 s-a desfășurat în condițiile în care părți din teritoriul național se
aflau în stăpânirea imperiilor vecine (Transilvania, Bucovina, Basarabia), în timp ce Moldova
și Țara Românească erau constrânse să accepte protectoratul Rusiei țariste și suzeranitatea
Imperiului Otoman.
b) Acutizarea contradicţiilor sociale unioniste.
Noile corpuri administrative au emis primele decrete. Unul dintre ele a instituit tricolorul
orizontal cu inscripția DPEПTATE – ФРЪЦIE („Dreptate – Frăție” în chirilicul românesc
utilizat la acea vreme). Au eliminat toate rangurile civile tradiționale, indicând că trebuie
făcute numai distincții acceptabile pe baza virtuților și serviciilor făcute patriei și au creat o
gardă națională. Alături de alte cereri, o chemare la unirea tuturor teritoriilor locuite de
români, ca națiune unică și indivizibilă, a fost exprimată public în timpul acelei perioade.
c) Gradul de dezvoltare a societaţii în general.
Cele mai multe dintre aceste revendicări , desființarea rangurilor boierești („titulare”) și a
cenzurii (libertatea tiparului), eliberarea robilor, emanciparea evreilor, garda națională au fost
puse imediat în practică. Convocarea adunării constituante precum și rezolvarea chestiunii
țărănești au fost mai greu de soluționat.

Punctajul 6-8 9-11 12-18 19-25 26-28 29-30

Nota 5 6 7 8 9 10