RENAŞTEREA ŞI

UMANISMUL
 CUPRINS:
1. Definirea conceptelor
2. Condiţiile istorice ale apariţiei Renașterii
3. Concepţia umanistă
4. Renaşterea literară
5. Renaşterea ştiinţifică
6. Renaşterea artistică în Italia
7. Renaşterea artistică în afara Italiei
8. Umanismul în Ţ ă rile Româ ne

02/11/24 2
 1. Definirea
conceptelor
• Umanismul a fost un curent de
gâ ndire care s-a afirmat în secolele
XIV-XVII în Europa şi reprezintă o
etapă în laicizarea gâ ndirii umane.
Umaniştii puneau în centrul
preocupă rilor culturale omul,
accentuâ nd necesitatea dezvoltă rii
sale multilaterale.
• Renaşterea reprezintă expresia
ştiinţifică şi culturală a
Umanismului.
• Termenul de Renaştere a fost
introdus de istoricul francez Jules
Michelet.

02/11/24 3
 2. Condiţiile istorice ale apariţiei
Renașterii

02/11/24 4
Renaşterea în Europa

Primele centre
ale Renaşterii

Alte centre ale

Renaşterii

În ce perioadă plasezi tu
Renaşterea?
După ceea ce ai văzut
pe hartă, care sunt
zonele principale ale
renaşterii? Ce ţări au
cunoscut influenţa
italiană?
 Obiectivele umaniștilor
Crearea unui om
cu o cultură OMUL COMPLET – savant, artist,
enciclopedică scriitor, muzician, cavaler

Reînvierea gândirii Cultura greco-romană - izvorul:

greco-romane inteligenței, științei, frumuseții

Idealul social și moral - VIRTUTEA,

Asigurarea fericirii presupune: inteligență, spirit
oamenilor întreprinzător, stăpânire de sine,
bărbăție
 Modelul de om renascentist (1)

“Creatorul suprem…îl luă pe

om şi-l făcu după chipul său, îl
aşeză în centrul lumii…
Nu eşti nici de origine divină,
nici pământeană, muritor sau
nemuritor…Precum propriul tău
creator, te poţi cizela cum
doreşti. Ai putea să decazi în
rândul brutelor sau să renaşti
într-o ordine divină,
conform judecăţii tale…”
(P. della Mirandola – Laudă
omului)
 Modelul de om renascentist (2)
“Doresc ca omul nostru de curte să
fie instruit în litere şi să ştie nu numai
limba latină, ci şi greaca… să
cunoască poeţi precum şi oratori şi
istorici şi, în plus, să se priceapă a
scrie în versuri şi în proză.
Nu voi fi mulţumit de cavalerul
nostru dacă n-ar fi în plus muzician.
Mai există un lucru pe care-l consider
de mare importanţă: e talentul de a
desena, precum şi cunoştinţa în
pictură…”
( B. Castglione – Curteanul)
 Modelul de om renascentist (3)

“Aşa, deci, învaţă ştiinţele vremii tale,

artele liberale şi geometria, aritmetica
şi muzica, învaţă toate canoanele
astronomiceşti şi nu te teme de
astrologia prezicătoare, căci nu este
decât o înşelătoare închipuire.
Şi mai vreau să ştii pe de rost toate
acele paragrafe atât de frumoase din
codurile dreptului. Iar despre
cunoaşterea ce ţine de natură, vreau să
o cercetezi cu multă băgare de
seamă…nimic să nu-ţi rămână
necunoscut.”

( F. Rabelais – Gargantua şi
Pantagruel)
 Papa Iuliu al II-lea

A fost papă între anii

1503-1513.
I-a încredinţat lui
Michelangelo pictarea
Capelei Sixtine.

02/11/24 10
 Papa Leon al X-lea

Numele să u adevă rat este Giovanni

de Medici.
A fost papă între anii 1513-1523.
este cunoscut mai ales pentru
vâ nzarea indulgenţelor în vederea
construirii Catedralei Sfâ ntul Petru
din Roma.
Este al doilea fiu al lui Lorenzo
Medici, cel mai cunoscut conducă tor
al Florenţei.
I-a urmat pe tronul pontifical vă rul
să u Giuliano de Medici, sub numele
de Clement al VII-lea (1523-1534)

02/11/24 11
 3. Răspândirea Umanismului.
Factori

Johannes Guttenberg
02/11/24 12
Johannes Gutenberg
 Biblioteca de la
Vatican
 4. Concepţia umanistă
• un nou model uman („omul este măsura
tuturor lucrurilor” , „uomo universale”);
• nouă morală ;
• un nou model educaţional (era criticată
scolastica, metodă de educaţie specifică
Evului Mediu);
• o nouă etică a muncii;
• o nouă artă ;
• o nouă concepţie despre artist;
02/11/24 15
 Imaginea unei şcoli din secolul al XIV-lea în
viziunea artistului Laurentius de Voltolina.

02/11/24 16
• un nou model de
conducă tor politic

• Niccolo Machiavelli în
lucrarea „Principele”
susţine că oamenii politici
trebuie să acţioneze în
funcţie de interesele de
stat, renunţâ nd la
concepţiile morale şi
religioase „scopul asumă
mijloacele”;
Niccolo Machiavelli
02/11/24 17
 “PRINCIPELE”
NICCOLO MACHIAVELLI
“Trebuie să ştiţi că există două
feluri de a lupta: unul bazat
pe legi, celălalt pe forţă…
deci, îi este necesar unui
principe să ştie să fie tot atât
de bine animal şi om… Prin
urmare, întrucât un principe
trebuie să ştie să se
folosească bine de
mijloacele animalului, el va
trebui să ia ca exemplu
vulpea şi leul…De altfel, un
principe are întotdeuna la
îndemână tot felul de motive
îndreptăţite să-I ingăduie să-
şi calce cuvântul dat sub
aparenţe cinstite…”
• Laturile Umanismului:

• Umanismul civic care avea rolul de a forma cetă ţeni utili,

curajoşi, inteligenţi, oameni de acţiune care să îşi pună
viaţa în serviciul patriei şi al comunită ţii;

• Umanismul critic şi erudit care s-a manifestat prin

redeşteptarea interesului pentru cultura antică , pentru
cercetarea manuscriselor, a operelor antichită ţii, ceea ce a
dat un impuls activită ţii culturale din toate domeniile, prin
credinţa în superioritatea gâ ndirii şi raţiunii. Cel mai
important reprezentant este Erasmus din Rotterdam –
„prinţul umaniştilor”, „lumina lumii”; în că rţile sale critică
abuzurile Bisericii, moravurile timpului să u, nedreptatea,
să ră cia poporului.

02/11/24 19
• Erasmus din
Rotterdam a fost
un teolog şi erudit
olandez, unul din cei
mai însemnaţi
umanişti din
perioada Renaşterii
şi Reformei din
secolele al XV-lea şi
al XVI-lea, "primul
european conştient"
(Stefan Zweig).
02/11/24 20
 5. Renaşterea literară
• Reprezentanţi ai literaturii din Italia:
– Dante Alighieri („Divina Comedie”);
– Francesco Petrarca („Canţonierul”, „Rimele”);
– Giovanni Boccaccio („Decameronul”);
– Ludovico Ariosto („Orlando furioso”);

02/11/24 21
 Dante Alighieri
- portret realizat
de Sandro
Botticelli
-a scris Divina
Comedia, o
călătorie alegorică
în Infern,
Purgatoriu Paradis

02/11/24 22
02/11/24 23
 Francesco Petrarca
Giovanni Boccaccio
02/11/24 24
Statuile lui Dante, Boccaccio, Petrarca

02/11/24 25
 Reprezentanţi ai literaturii din
Franţa:
– Francois Rabelais („Gargantua şi Pantagruel”);
– Pierre Ronsard (a întemeiat împreună cu 6
prieteni „Pleiada”);

02/11/24
Francois Rabelais 26
• Reprezentanţi ai
literaturii din
Anglia:

– William Shakespeare
(„Romeo şi Julieta”,
„Visul unei nopţi de
vară”, „Richard al III-
lea”, „Othello”, „Iulius
Cezar”, „Macbeth”,
„Hamlet”, „Regele
Lear” etc.);
02/11/24 27
• Reprezentanţi ai literaturii din Spania:
– Miguel Cervantes - a pus bazele romanului
realist modern („Don Quijote”);
– Lope de Vega – creatorul teatrului naţional
spaniol;

02/11/24 Miguel Cervantes Lope de Vega 29

• Reprezentanţi ai literaturii utopice care propunea o
societate în care domină toleranţa religioasă,
libertatea, egalitatea:
– Thomas Morus („Utopia” sau „Nică ieri”);
– Tommasso Campanella („Cetatea Soarelui”);
– Francis Bacon („Noua Atlantidă ”);

Thomas Morus –
Portret realizat de
către Hans Holbein cel Tânăr

02/11/24 30
 6. Renaşterea ştiinţifică
• Oamenii de ştiinţă au început să combată Biblia şi
nu admiteau ca fiind valabile decâ t acele
informaţii care puteau fi verificate.
• S-au impus noi metode de cercetare: observaţia,
experimentul, raţiunea.
• S-au fă cut progrese în fizică , chimie, astronomie,
matematică , medicină , geografie etc. Cele mai
importante descoperiri s-au realizat în domeniul
astronomiei („regina ştiinţelor”).

02/11/24 31
 – Giordano Bruno a afirmat că universul este infinit;
– Nicolaus Copernic a pus bazele teoriei heliocentriste
conform căreia Soarele se află în centrul universului
şi în jurul său se mişcă planetele. El combătea astfel
teoria geocentristă a lui Ptolemeu.

Giordano Bruno Nicolaus Copernic

02/11/24 32
 (n. 15 februarie 1564 – d. 8
ianuarie 1642) a fost un
fizician, matematician,
astronom și filosof italian
care a jucat un rol important
în Revoluția Ș tiințifică .
 A fost numit „pă rintele
astronomiei și „pă rintele științei
modern
 îmbună tă țirea telescoapelor și a
observațiilor astronomice
 descoperă cei mai mari patru
sateliți ai lui Jupiter
 a început să susțină public
heliocentrismul
 Biserica Catolică l-a
condamnat pentru erezie

33
• În secolele XVI-XVII s-au
fă cut progrese importante
în studiul corpului uman:
– Ambroise Pare,
considerat „pă rintele
chirurgiei”, a pus la
punct procedul legă rii
arterelor;
– medicul spaniol Miguel
Servet a explicat
sistemul circulaţiei
sangvine; Ambroise Pare

02/11/24 34
 FILOSOFIA

1.MARSILIO FICINO
(1433 – 1499)
Operă principală:
TEOLOGIA PLATONICA

2.G. PICO DELLA

MIRANDOLA
(1463 – 1494)
Operă principală:
ORATIO DE DIGNITATIS
HOMINIS
 FILOSOFIA

1. NICOLAUS CUSANUS
(1401 – 1464)
Operă principală:
DE DOCTA IGNORANTIA
2.NICCOLO
MACHIAVELLI
(1469 – 1527)
Operă principală:
PRINCIPELE
 FILOSOFIA

1. TOMMASO
CAMPANELLA
(1568 – 1639)
Operă principală:
CETATEA SOARELUI
2. THOMAS MORUS
(1478 – 1535)
Operă principală:
UTOPIA
 FILOSOFIA

“… Deşi mă grăbesc, nu pot

trece sub tăcere pe aceia
care, măcar că nu se
deosebesc întru nimic de
ultimul cârpaci, totuşi se
mândresc grozav cu un titlu
zadarnic de nobleţe; îşi arată
în fiece colţ chipuri sculptate
sau pictate de-ale strămoşilor ERASMUS DIN
lor, cu străbunele lor titluri. ROTTERDAM
Ei înşişi nu prea se deosebesc
de statuie mute, ba sunt (1469 – 1536)
chiar mai lipsiţi de duh decât Operă principală:
chipurile acestea cu care se
ELOGIUL NEBUNIEI
fălesc…”
 7. Renaşterea artistică în Italia
• Caracteristicile artei renascentiste:
– arta Renaşterii este laică şi umană , prin
destinaţie şi gust;
– natura şi trupul uman devin obiecte de studiu
pentru artişti;
– inspiraţie din modelele antice;
– tot mai mulţi artişti se pun în serviciul autorită ţii
laice;
– spre deosebire de Evul Mediu, operele de artă nu
mai ră mâ n anonime, ci sunt profund
individualizate;

02/11/24 39
• Arhitectura. Caracteristici:
A. arhitectura civilă a depă şit-o pentru prima
dată ca importanţă pe cea religioasă ;
»arhitectura civilă este reprezentată de:
a.palate (Palatul Dogilor din Veneţia, Palatul
Strozzi din Florenţa),
b.primă rii,
c.vile
d.castele (pe Valea Loarei), etc.;
»palatul este construcţia tipică a acestei perioade;
B. Arhitectura religioasă
»cel mai important monument este Catedrala
Sfâ ntul Petru din Roma;
»arhitecţi: Fillippo Brunelleschi şi Michelangelo
Buonarotti
02/11/24 40
Arhitectura. Caracteristici:
Principalele inovaţii în
arhitecturã le-au
constituit
1.arcul rotunjit,
2.bolta semicilindricã
3.perspectiva.
Periodizarea în arhitecturã
este similarã celei istorice,
remarcând cã fiecare
perioadã a Renaşterii are
particularitãţi distincte:
Quattrocento (Renaşterea
Florentinã) sec. XV;
Renaşterea Înaltã (a
Titanilor) sfârşitul sec. XV
ş
Renaşterea Târzie
(Manierismul) sec. XVI. Arcul rotunjit
Bolta
semicilindrică
Catedrala Sfântul Petru din Roma

02/11/24 43
 Biserica Sf. Petru din Roma

- Donato Bramante (1444 – 1514)

(Cupola terminata de Michelangelo)
GIOTTO DI BONDONE GIOTTO DI BONDONE
(1267-1337) CAMPANILA DIN FLORENŢA

FILIPPO BRUNELLESCHI FILIPPO BRUNELLESCHI

(1377-1446) SANTA MARIA DEL FIORE - FLORENŢA
 DONATO BRAMANTE
DONATO BRAMANTE SANTA MARIA DELLE GRAZIE - MILANO
(1444-1514)
 Un important aspect îl constituie în
Renaştere organizarea şi sistematizarea
oraşelor, ceea ce determinã construirea a
numeroase edificii publice (logii, case ale
breslelor, spitale etc.) şi pieţe.

Piata Capitolului
din Roma –
Michelangelo
(1475-1564)
 PIAŢA PUBLICǍ - SIENA

02/11/24
Palatul Dogilor din Veneţia

02/11/24 49
02/11/24 50
Ospedale degli’Inocenti
Florenta
Filippo Brunelleschi
(1377 – 1446)
 Palatele florentine au un aspect de fortareaţã, cu ziduri
puternice, bine ancorate în sol şi în care dominã plinul (zidul)
faţã de gol (ferestre). Ele au forme bine geometrizate
(paralelipipedice, cubice), în care accentul cade pe liniile drepte,
unghiurile de 90 grade.
 Ca şi în cazul caselor romane, viaţa întregii familii este
concentratã spre interiorul casei – curtea interioarã, deşi acum
mai mult ca altãdatã, prin ferestrele de la faţadele exterioare se
realizeazã şi o deschidere spre stradã sau parcuri şi grãdini.

Palazzo Medici-
Ricardi, Florenta
Michelozzo (1396-
1472)
Totuşi, pentru a elimina monotonia acestor faţade, se face o diferenţiere între etaje
prin: ritmul, forma şi dimensiunile ferestrelor, decorarea lor cu variate elemente
arhitectonice, folosirea ordinelor arhitectonice şi jocul alternanţelor de bosaje

Palazzo Pitti - Florenta

Gradina Boboli (Palazzo Pitti)
 Palatele veneţiene se
deosebesc de cele
florentine prin câteva
elemente specifice, deşi în
mare parte pãstreazã
aceeaşi configuraţie ca ele.
 Dominaţia golului faţã de
plin se adaugã unei
preferinţe speciale
pentru bogaţia
ornamentalã, exprimatã
prin utilizarea elementelor
arhitectonice sau
decorative gotice (arcuri
frânte, trifoiul cu patru foi
etc), logii, pilaştrii şi
coloane cu capitele
corintice, cornişe mult mai
ample şi bogat decorate,
frontoane, frize decorative
şi chiar policromie
(mozaicuri sau fresce ca
nişte covoare orientale).
Arco Foscari
Venetia
Antonio Rizzo
(1430-1498)
Franța
Villa Rotonda – Andrea Palladio (1508 –
1580)
Villa Medici din Poggio a Caiano – Giuliano da Sangallo (1445 – 1516)
Castelul Amboise de pe Valea Loarei

02/11/24 60
 Castelul Blois de pe Valea Loarei

02/11/24 61
 Castelul Serrant de pe Valea Loarei

02/11/24 62
Castelul Talcy de pe Valea Loarei

02/11/24 63
• Sculptura:
– dintre toate domeniile artei, sculptura a fost cel mai mult
influenţată de antichitate;
– sculptura s-a desprins de arhitectură , devenind o artă de
sine stă tă toare;
– a fost redescoperit nudul, dar şi alte genuri specifice
antichită ţii romane, cum ar fi bustul-portret, medalia şi
statuia ecvestră ;
– sculptori:
• Donatello (David, Gattamelata);
• Michelangelo (David, Sclavii, Pieta, Moise);

02/11/24 64
 Sfântul Ioan
Evanghelistul –
Sculptură de
Donatello

02/11/24 65
 DAVID–
Sculptură de
Donatello

Detaliu

02/11/24 66
 GATTAMELATA

02/11/24 67
 MICHELANGELO –
Portret realizat de
Jacopino del Conte

02/11/24 68
 PIETA

02/11/24
DAVID 69
 MOISE –
Sculptură realizată
de Michelangelo

02/11/24 70
 SCULPTURA
ANDREA VERROCCHIO
(1435-1488)

IISUS ŞI TOMA NECREDINCIOSUL ÎNGERAŞ CU DELFIN

DAVID ALEXANDRU CEL MARE

 SCULPTURA

LORENZO GHIBERTI SF. MATEI

(1378-1455)

UŞA BAPTISERIULUI DIN FLORENŢA FÂNTÂNA BAPTISERIULUI DIN SIENA

 SCULPTURA

DONATELLO FECIOARA ŞI PRUNCUL

(1383-1466)

SF. IOAN BOTEZǍTORUL SF. IOAN EVANGHELISTUL

 SCULPTURA
JEAN GOUJON (1520-1572)

FÂNTÂNA INOCENŢILOR ANOTIMPURILE

SF. LUCA ALEGORIA APEI

Pictura:
• în pictură , deşi influenţa antichită ţii a fost mai palidă decâ t
în alte domenii ale artei, elementele novatoare sunt mai
numeroase: perspectiva, introducerea celei de-a treia
dimensiuni, pictura în ulei etc;
• pictorii sunt preocupaţi de legea proporţiilor corpului
uman, convinşi că frumuseţea personajelor constă în
armonia pă rţilor corpului în acţiune;
• pictura a fost cea mai cultivată dintre artele Renaşterii;
• pictura s-a desprins definitiv de tradiţiile iconografiei;
• se impune portretul;
• pictorii italieni sunt grupaţi pe şcoli, deşi mulţi dintre
aceştia au fost invitaţi să lucreze în afara oraşului natal, în
special la Roma;

02/11/24 75
• Reprezentanţi ai Renaşterii artistice
din Italia:
– Botticelli ( „Naşterea zeiţei Venus”, „Primă vara” );
– Tizian (remarcabile sunt portretele fă cute
marilor suverani ai timpului: Franscis I, Carol
Quintul);
– Leonardo da Vinci ( „Monalisa”, „Cina cea de
Taină ” );
– Rafael Sanzio ( „Madona Sixtină ”, „Ş coala din
Atena” );
– Michelangelo ( a pictat Capela Sixtină de la
Vatican );

02/11/24 76
 Botticelli - “Primăvara”

02/11/24 77
 Botticelli - “Naşterea zeiţei Venus”

02/11/24 78
 PICTURA

TIZIANO VECELIO
(1488/1490-1576) NOLI MI TANGERE

PUNEREA ÎN MORMÂNT ÎNǍLŢAREA LA CER

 PICTURA
TIZIAN

IOAN BOTEZǍTORUL BACHUS ŞI ARIADNA

CAROL QUINTUL DIANA ŞI ACTEON

 PICTURA
PAOLO VERONESE (1528-1588)

PORTRETUL UNUI GENTILOM

CALVARUL

LUCREŢIA ALEGORIA ÎNŢELEPCIUNII ŞI FORŢEI

 PICTURA

CRUCIFICAREA
PIETRO PERUGINO
(1450-1523)

PREDAREA CHEILOR RAIULUI

CǍSǍTORIA SFINTEI FECIOARE
 PICTURA

AGONIA ÎN GRǍDINǍ
GIOVANNI BELLINI
(1430-1516)

SFÂNTUL FRANCISC FECIOARA ŞI PRUNCUL

 PICTURA
GIOVANNI BELLINI

IISUS BINECUVÂNTÂND MADONA CU SFINŢII

ALEGORIA SACRǍ OSPǍŢUL ZEILOR

 Leonardo da Vinci – “Cina cea de Taină”

02/11/24 85
 Leonardo da Vinci –
“Gioconda” sau
“Monalisa”

02/11/24 86
 Rafael Madona Sixtină

02/11/24 87
 Rafael - “Şcoala din Atena”

02/11/24 88
 Rafael –
“Schimbarea la față”

02/11/24 89
 Rafael –
“Punerea în
mormânt”

02/11/24 90
Vatican – Capela Sixtină
 Michelangelo – “Crearea lui Adam” / Capela Sixtină

02/11/24 92
 Michelangelo – “Păcatul originar” / Capela Sixtină

02/11/24 93
 Michelangelo – “Sfânta Familie” / Capela Sixtină

02/11/24 94
 8. Renaşterea artistică din afara
Italiei
• Mult timp, Italia a ră mas centrul artistic al Europei, unde
veneau toţi cei care doreau să înveţe. Treptat, sub influenţa
Italiei, s-au format şcoli artistice şi în alte ţă ri.
• Cele mai importante şcoli din afara Italiei sunt:
– Ş coala flamandă din Ţ ă rile de Jos: Pieter Bruguel cel
Bă trâ n („Uciderea pruncilor”, „Parabola orbilor”, „Ţ ara
trâ ntorilor”, „Că ută torul de cuiburi”, „Că derea lui Icar”);
– Ş coala germană : Albrecht Durer („Închinarea magilor”,
„Cei patru apostoli”) şi Hans Holbein cel Tâ nă r („Doi
ambasadori”, „Erasmus”);
– Ş coala spaniolă : El Greco („Cardinalul Nino de
Guevara”);

02/11/24 95
02/11/24 Pieter Bruguel cel Bătrân – Dans ţărănesc
96
02/11/24 97

Pieter Bruguel cel Bătrân – Vânători în zăpadă

 Pieter Bruguel cel Bătrân – Căderea lui Icar

02/11/24 98
 Albrecht Durer
– Autoportret

02/11/24 99
 Albrecht Durer
– Apostolii

02/11/24 100
 Albrecht Durer
– Adoraţia Sfintei
Treimi

02/11/24 101
 Hans Holbein cel
Tânăr –
“Portretul regelui
Henric al VIII-lea”

02/11/24 102
 Hans Holbein cel
Tânăr –
“Portretul lui Erasmus
Din Rotterdam”

02/11/24 103
 Hans Holbein cel
Tânăr –
“Portretul lui
Thomas Morus”

02/11/24 104
 Hans Holbein cel
Tânăr –
“Ambasadorii”

02/11/24 105
 El Greco – “Alungarea zarafilor din templu”

02/11/24 106
 PICTURA
EL GRECO (DOMENIKOS THEOTOKOPOULOS : 1541-1614)

SFÂNTA TREIME ÎNCHINAREA PǍSTORILOR

 El Greco –
“Martiriul Sfântului
Mauriciu”

02/11/24 108
 El Greco – “Închinarea
Magilor”

02/11/24 109
 El Greco –
“Logodna Mariei”

02/11/24 110
 9. Umanismul în Ţările Române
• Umanismul s-a manifestat mai puternic în Transilvania,
datorită legă turilor strâ nse cu Europa Centrală şi
Apuseană .
• În Ţ ara Româ nească şi Moldova, fiii de boieri au adus ideile
umaniste după ce s-au întors de la studii din Italia şi
Polonia.
• Principalii reprezentanţi ai Umanismului din Transilvania:
– Nicolaus Olahus;
– Johannes Honterus;

02/11/24 111
 Nicolaus Olahus – este cel
mai important reprezentant din
Transilvania. A avut o bogată
corespondenţă cu Erasmus din
Rotterdam. Opera sa „Hungaria”
cuprinde şi date despre româ ni, el
susţinâ nd cu argumente ştiinţifice
caracterul latin al poporului şi
limbii româ ne, unitatea de neam a
româ nilor.

02/11/24 112
• Principalii reprezentanţi din Ţ ara Româ nească :
» Neagoe Basarab („Învă ţă turile lui Neagoe Basarab că tre fiul
să u, Teodosie”);
» Constantin Cantacuzino – a redactat o „Istorie a Ţ ă rii
Româ neşti” şi a alcă tuit, în anul 1700, prima hartă acestui
stat;

Neagoe Basarab

02/11/24 114
• Principalii reprezentanţii
• din Moldova:
• Grigore Ureche;
• Miron Costin;
• Ion Neculce;
• Dimitrie Cantemir
(„Descrierea Moldovei”)

02/11/24 115