Razboaiele Ruso Austro

Turce
 Războiul Ruso-Turc 1787-1792 a fost un război care a avut loc între Imperiul Otoman, pe de o parte, și Imperiul
Rus și Austria pe de alta. Imperiul Otoman dorea ca prin acest război să-și recapete teritoriile care fuseseră anexate
la Imperiul Rus ca urmare a Războiului Ruso-Turc din 1768-1774, inclusiv Crimeea. Războiul s-a finalizat cu
victoria rușilor și încheierea Păcii de la Iași

Razboiul austro-turc din 1716-1718, s-a incheiat cu victoria Austriei. Prin semnarea pacii de la Passarovitz (1718),
Turcia ceda Austriei si teritoriile romanesti Banat si Oltenia.
 Razboiul ruso-austro-turc din 1736-1739, in
cursul caruia Rusia a reusit sa ocupe Moldova, s-
a incheiat cu infrangerea Austriei si semnarea
pacii de la Belgrad, prin care Oltenia a fost
retrocedata Tarii Romanesti. Banatul ramanea in
continuare in posesia habsburgilor.

Razboiul ruso-austro-turc din 1787-1791/1792,

declansat de incercarea de punere in practica a
‘proiectului grecesc’. Turcia a fost infranta dar, presati de
evenimentele din Franta, habsburgii s-au grabit sa
semneze pacea de la Şiştov (24 iulie 1791). Razboiul s-a
incheiat anul urmator, cu pacea de la Iasi (1792) cand
Rusia a obtinut de la turci teritoriul dinte Bug si Nistru si
recunoasterea stapanirii sale asupra Crimeei. Rusia a
devenit, astfel, vecina Tarilor Romane.
RAZBOAIELE RUSO-TURCE 1768-1774

Razboiul ruso-turc din 1710-1711, la care a

participat si Dimitrie Cantemir, domnul Moldovei,
s-a incheiat cu victoria turcilor in batalia de la
Stanilesti (18-22 iulie 1711). In 22 iulie 1711, s-a
incheiat pacea de la Vadul Husilor prin care rusii au
cedat turcilor cetatea Azov.
 1806-1812

Razboiul ruso-turc din

-proiectul grecesc’ care viza impartirea teritoriilor 1806-1812, a fost
europene din Peninsula Balcanica intre Rusia si declansat de Rusia sub
Austria si refacerea Imperiului Bizantin; pretextul comiterii de
abuzuri asupra Tarilor
-proiectul dacic’ care viza formarea unui stat, cu Romane de catre turci.
numele Dacia, constituit din Tara Romaneasca si Armata rusa a ocupat
Moldova. Tarile Romane. Razboiul
s-a incheiat cu pacea de
la Bucuresti (16/28 mai
1812) care prevedea
anexarea teritoriului
dintre Prut si Nistru de
catre Rusia. Acest
teritoriu va primi numele
de Basarabia.
TRATATE SI CONVENTII

Conventia de la Reichenbach din 1790

Pentru a forta Austria să se retragă din război, noul rege

Frederic Wilhelm al II-lea al Prusiei a încheiat o aliantă
ofensivă cu sultanul Selim al 3-lea la 31 ianuarie 1790. După
moartea împăratului Iosif al II-lea la 19 februarie 1790,
fratele și succesorul său Leopold al II-lea al Sfântului
Imperiu Roman s-a aliat pe 27 iulie 1790 cu Friedrich
Wilhelm în Conventia de la Reichenbach, în care austriecii s-
au obligat să părăsească alianta cu Rusia și să pună capăt
războiului cu otomanii.
Selim al 3-lea

Regele Gustav al III-lea al Suediei începuse un război împotriva Rusiei deja în 1788, pentru a obtine teritorii noi.
Decursul războiului a fost intiial nefavorabil pentru Suedia. Nobilimea nu a vrut războiul și s-a opus și au avut loc
răzvrătiri în trupele lui Gustav. Dar într-o victorie navală în iunie 1790, Suedia a reușit să distrugă o treime din flota
rusă, amenintând din nou Sankt Petersburg. Faptul că Danemarca a declarat război Suediei a salvat probabil capitala
Rusiei. Drept urmare războiul a fost declarat sfârșit în Tratatul de la Värälä la 14 august 1790, fără schimbări teritoriale,
dar dreptul Rusiei de a interfera cu afacerile interne suedeze, fixate în Tratatul de la Nystad (30 august/10 septembrie
1721) a fost revocat în mod expres
Tratatul de la Sistova din 1791

În consecinta Conventiei de la Reichenbach Leopold al II-lea a încheiat pe 4 august

1791 cu sultanul Selim al III-lea pacea separată în Tratatul de la SviștovSistova (azi
Bulgaria), terminând astfel ultimul război austro-turc. Împăratul a renuntat la toate
teritoriile cucerite și a tinut doar Orșova pe malul nordic al Dunării, stabilind altfel
granița comună a ambelor imperii din 1788. Ca și în primul război ruso-austriac
împotriva turcilor din 1736-1739, retragerea Vienei a fost percepută în Sankt-
Petersburg ca o trădare. Ca rezultat, istoriografia rusă subapreciază partea Austriei
pentru succesele militare în acest război până în prezent.
 România între orientalizare și
occidentalizare

Studiind cu atenție această perioadă cuprinsă între anii 1711 și

1829, putem observa, pe lângă aspectele politice și conflictuale, o
tendință de orientalizare a societății românești prin abordarea
stilului arhitectural oriental și al designului interior cu sofale și
covoare; vestimentația devine și ea tributară stilului oriental; se
remarcă preluarea obiceiurilor alimentare și a tabieturilor prin
consumul cafelei și al tutunului; în agricultură se generalizează
cultivarea „grâului turcesc” - porumbul; din punct de vedere
lingvistic, se constată o îmbogățire a vocabularului prin cuvinte de
origine turcă și balcanică.
 Alianța Austro-Rusă

In 1787 Ecaterina a II-a a făcut un tur

triumfal prin Crimeea însoțită de
reprezentanții curților străine, inclusiv de
aliatul său, împăratul Sfântului Imperiu
Roman, Iosif al II-lea, care călătorea
incognito.

Acest eveniment a aprins puternic opinia

publică la Istanbul, unde au apărut intenții
de revanșă, susținute de ambasadorul
britanic, carea a afirmat că Marea Britanie
va ajuta Imperiul Otoman, dacă acesta va
începe războiul împotriva Imperiului Rus.
https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_Ruso-Austro-
Turc_(1787%E2%80%931792)

https://liceunet.ro/manual-istorie-clasa-10/tarile-romane-
problema-orientala/razboaiele-ruso-austro-otomane

https://historia.ro/sectiune/general/razboiul-ruso-austro-turc-
din-1787-1792-tarile-566097.html#google_vignette

https://www.unitischimbam.ro/razboiul-ruso-austro-turc-1787-
1792/