Recuperarea in

hernia de disc
operata
 Definitie:
 Leziune degenerativa sau posttraumatica a complexului discal
si ligamentar de la nivelul coloanei vertebrale , asociata cu
suferinta mono sau pluriradiculara secundara.
 In 95-98% din cazuri hernia este localizata in regiunea lombara, iar
dintre acestea 50% sunt la nivelul vertebrei L4,40% la nivelul vertebrei L5.
Herniile de disc cervicale sunt pe locul II; 50% sunt la C6-C7, 30% la C5-
C6. Foate rar, 1-2% din cazuri, exista hernii in regiunea dorsala. Hernia
are urmatoarele localizari: lateral 65%, median 33% si bilateral 2%.
Hernia de disc lombara este o afectiune cu simptomatologie bipolara
(lombalgie-sciatalgie si cruralgie), care in majoritatea cazurilor este
patognomonica pentru diagnostic , mai ales cand se asociaza in evolutie
periodicitatea, progresivitatea si variabilitatea simptomatologica.
Herniile discale dorsale sau cervicale sunt cauze mai rare de
compresiune medulara, survenind de obicei ca urmare a unui traumatism
rahidian direct.
Etiopatogenie:

 Factorii predispozanti sunt: anomalii congenitale (lombalizarii,

spina bifida) , constitutia individuala insuficienta a tesutului conjunctiv de
sustinere (normal ligamentul vertebral posterior este slab reprezentat in
regiunea lombara).
 Factorii favorizanti sunt: modificarile fiziologice si patologice ale discului,
punctia lombara, sarcina si nasterea, anumite pozitii ocupationale ale
individului.
 Factorii determinanti sunt: traumatismul coloanei vertebrale si efortul
fizic;
 Suferinta radacinii nervoase sub compresiunea directa a herniei
trece prin 3 stadii:
-stadiul I -sindromul de iritatie cu parestezii si dureri;
-stadiul II -sindromul de compresiune, cu semne deficitare in teritoriul
radacinii respective;
-stadiul III -sindromul de intrerupere sau de paralizie radiculara, ultima faza
de leziune radiculara (este paralizia teritoriului muscular periferic al
radacinii atinse)
 Herniile de disc in functie de pozitia lor fata de ligamentul
longitudinal posterior au fost clasificate in:
-hernia directa-fragmentul herniat ramane in fata fisurii, retinut de
ligamentul longitudinal posterior ;
-hernia migratorie subligamentara(disecanta): fragmentul herniat se
deplaseaza sub ligamentul longitudinal posterior fara al perfora superior
sau inferior, pe fata posterioara a corpului vertebral;
-hernie exteriorizata, atunci cand se rupe planul longitudinal posterior,
portiunea herniata ramane atasata de disc;
-hernia libera, care se produce prin ruperea pediculului cu detasarea
completa,situata in canalul lombar mai aproape sau mai departe de
discul lezat.
In cazul herniei de disc lombare ,De Scze , a intocmit clasificarea utilizata si astazi:
Faza I: faza de instablitate discala cu usoara laxitate a nucleului pulpos in inelul
fibros –dureri lombare cronice intermitente
Faza II : faza de leziune a discului – lumbago acut sau supraacut;
Subiectiv:- debut brusc, dureri lombosacrate uni/bilaterale
-caracter mecanic, durerea nu trece de genunchi;
Obiectiv: -deformare lombara cu diminuarea lordozei L
-limitarea flexie trunchiului( Schober),
-Lasegue ++
Faza III: faza radiculara si apare protruzia posterolaterala a discului herniat
Stadiul I-iritativ :
Subiectiv: dureri lomboacrate,iradiate in membrul inferior, durere cu un
caracter mecanic
Obiectiv: sindrom vertebral static si dinamic
Stadiul II –compresiv :comprimarea radacinii nervoase determina aparitia
paresteziilor, diminuarea sau disparitia ROT;
 Stadiul III:de intrerupere- apare pareza /deficitul motor
Faza IV: degenerativ – caracterizata prin aparitia discartrozei si a artrozei
interapofizare dupa 40 ani( discopatie lombara);
Aspecte clinice:
- lombalgie cronica
-lumbago acut
-sciatica
-stenoza de canal vertebral
 Potentialii generatori ai durerii lombare:
(cunoasterea structurilor inervate si a structurilor neinervate):

A)structuri inervate:
-oase-vertebre
-articulatii: interapofizare
-disc: inel fibros extern si discul potential lezat
-ligamente:longitudinal ant ,posterior, interspinos
-muschii si fasciile
-radacinile nervoase

B)Structuri neinervate:
-ligamentul galben
-inel fibros intern
-disc: nucleul pulpos
!cognitia durerii
TRATAMENT
1.Profilactic :Se dau bolnavului indicatii asupra pozitiilor antalgice corecte,in
repaus.
2.Igieno-dietetic
3.Medicamentos:
-antiinflamatorii nesteroidiene(AINS), cu efecte antiinflamatorii
periradiculare, antalgicele;
-glucocorticoizii sunt rezervati mai mult pentru formele
severe,hiperalgice,radiculonevritice,paretice,care nu raspund la un
tratament medicalcorect aplicat si care sunt la limita interventiei
chirurgicale.
-miorelaxantele centrale :Tolperisan(Mydocalm),folosite ca medicatie
adjuvanta,asociate cu AINS sunt mai eficace in faza acuta
-sedativele, utile ca adjuvant in anumite situatii, au un efect tranchilizant si
miorelaxant(Diazepam),sau hipnotice(Fenobarbital) ori neuroliptice
(Levomepromazin,Plegomazin), indeosebi in formele hiperalgice cu
blocaj lombar la bolnavii anxiosi,irascibili.
 4. CHIRURGICAL
Recomandarile operatorii in discopatia cu radiculita se pot rezuma
astfel: -dureri persistente rezistente la tratament
-deficit motor (aparitia /agravarea acestuia)
-sindrom de coada de cal
-recidive frecvente
-mielopatie cervicala
-sindrom radicular peste 6 luni
 Laminectomia decompresiva

 Chirurgia deschisa- are drept scop decomprimarea radacinii prin

indepartarea nucleului pulpos.
 Chimionucleoliza: consta in injectarea intradiscala sub anestezie si control
radiologic de chimiopapaina,care dizolva o parte din nucleul pulpos inclusiv
cel herniat-prin hidroliza prolioglicanilor
 Nucleoctomia percutana este o tehnica mai recenta care realizeaza prin
microaspiratie decompresiunea interna a discului prin evacuarea mecanica
a unei mici cantitati de material discal.
 Microdisectomia: constituie o metoda chirurgicala mai putin
traumatizanta,prin faptul ca dupa partile moi, laminectomie sau
hemilaminectomie mica, se efectueaza disectonomia sub microscop,cu
traumatism chirurgical redus si perioda de reabilitare postoperatorie mai
scurta.
5.TRATAMENTUL RECUPERATOR:

Principiile si obiecivele tratamentului recuperator:

-Reducerea durerii
-Reducerea iritatiei radiculare
-Reducerea contractiilor musculare
-Tonificarea musculaturii postoperatorii

Metode:
-KT
- Hidrotermoterapie : baia calda simpla, baie cu plante, dus subacval, baie
kineto,
-termoterapia: impachetari cu parafina, cu namol,
-fototerapia
-electroterapia: curent galvanic, curent diadinamic, ionizare si ultrascurte
-masaj
-cure balneare
- terapia ocupationala.
 Obiectivele kinetoterapiei postoperatorii sunt
 impiedicarea aparitiei trombozelor venoase,
 ameliorarea durerii,

 relaxarea musculaturii,

 tonifierea musculaturii abdominale si paravertebrale,

 ameliorarea amplitudinii de miscare,

 constientizarea posturii.

 Se recomanda un program precoce de recuperare postoperatorie:

 Imediat postoperator pacientului trebuie sa i se schimbe pozitia de lateralitate
dreapta-stanga din 2 in 2 ore cu o perna tare intre genunchi, iar incepand din ziua
a doua va putea sta in decubit dorsal.
 In primele 2 zile postoperator pacientul va efectua exercitii respiratorii si exercitii
pentru ameliorarea circulatiei periferice; invatam bolnavul cum sa se ridice cu
picioarele atarnand la marginea patului;
 Zilele 3-10 postoperator: se continua exercitiile anterioare si se incepe tonifierea
musculaturii toraco-lombare si abdominale, mobilizarea membrelor inferioare si
mobilizari ale coloanei, fiind permise miscarile de lateralitate, rotatii usoare si
miscari de flexie(din ziua a sasea sau dupa scoaterea firelor).
 Saptamana 2-4 (dupa ce se scot firele) : tonifierea musculaturii toraco-
lombare, a extensorilor si a abdominalilor, cresterea mobilitatii coloanei
si constientizarea posturii lombare (invatarea unei posturi corecte
intermediare).
 In aceasta etapa se poate efectua hidrokinetoterapia in bazine, repetand
din ortostatism sau atarnat miscari pentru asuplizare.
 Saptamana 4-6 : exercitiile se vor efectua din atarnat si din ortostatism.
Sunt permise miscarile de extensie si rotatie la nivelul coloanei.
 Dupa saptamana 6 postoperator se trece la programe de
kinetoprofilaxie secundara, la exercitii din ‘scoala spatelui’ pentru a
menaja coloana si a evita recidivele .
 !!! Programul Williams
 Hidrokinetoterapie:
 Durata baii este de 20-30 minute –mobilizarea tuturor articulatiilor.
 Modul de actiune.Rolul important il are asocierea dintre factorul termic
si factorul mecanic.Mobilizarea in apa este mai putin dureroasa datorita
relaxarii musculare, care se produce sub influenta apei calde.Tot sub
influenta apei calde se produce si pierderea greutatii corporale conform
legii lui Arhimede;

Baia cu bule de diferite gaze:

 Modul de actiune.Prin masajul fin tegumentar, produs prin
spargerea bulelor, aceste bai excita formatiunile nervoase periferice
avand rol calmant in activitatea sistemului nervos central.

Dusul subacval:
 Modul de actiune.Actiunea intesa a dusului subacval se datoreaza
diferentei de temperatura,dintre apa din cada si apa de la dus,precum si
masajului puternic executat de coloana de apa care comprima puternic
tesuturile;
 Termoterapia:
Impachetarea cu parafina
 Durata procedurii estede 20-30 minute,pana la racirea

 Modul de actiune.Parafina provoaca o supraincalzire profunda si

uniforma a tesuturilor,pielea se incalzeste la 38-40 de grade provocand
o transpiratie abundenta, producandu-se intensificarea circulatiei in
teritorii vizate.

Impachetarea cu namol
 Mod de actiune.Namolul are efect mecanic producand excitatia pielii
datorita micilor particule componente:
-efect fizic de crestere a temperaturii corpului cu 2-3 grade
-efect chimic prin rezorbtia in piele a unor substante pe care le contine
namolul .Apare o transpiratie abundenta, sunt mobilizate depozitele
sangvine producandu-se intensificarea circulatiei in anumite teritorii.
Tratamentul prin elecroterapie:
 Curentul galvanic: analgetic, sedativ,,trofic sau de crestere a mobilitatii
musculare;
 Curentul diadinamic

 Ultrascurte

 Unde scurte:analgezice, stimularea S.N.V, antiinflamatoare, si o accentuare a

circulatiei periferice si de intoarcere;

Masaj:
Efectele masajului sunt impartite in doua grupe si anume :
 Actiunile locale sunt :

-actiunea sedativa asupra durerilor de tip nevralgic, musculare sau articulare ;

-actiune hiperemianta locala,odata cu aceasta apare si o incalzire a tegumentului ;
-actiunea de inlaturare a lichidelor interstitiale de staza cu accelerarea proceselor
de rezorbtie in regiunea masata ;
 Actiunile generale sunt :

-stimularea functiei aparatului circulator si respirator;

-cresterea metabolismului bazal;
-alte efecte favorabile asupra starii generale a bolnavului sunt : imbunatatirea
somnului,indepartarea oboselii musculare;
 Terapii complementare
-Yoga: promoveaza relaxarea,acceptarea si tehnicile de respiratie
-Pilates: tonifiere a musculaturii sustinatoare a trunchiului ce promoveaza
aliniamentul coloanei vertebrale
-tehnica Alexander: abordare educationala a posturii si a normalizarii
tiparelor de miscare
-metoda Feldenkrais: exercitii terapeutice ce promoveaza miscarea
naturala si confortabila ;

 Terapia ocupationala
Principalele efecte pe care le urmarim sunt:
-mobilizarea unor articulatii şi cresterea amplitudinii lor;
-dezvoltarea fortei musculare;-restabilirea echilibrului psihic.
 Tratamentul balneologic (ape minerale,namoluri)
Vizează urmatoarele obiective:
-incetinirea procesului degenerativ ;
-imbunatatirea circulatiei locale si generale ;
-ameliorarea sau mentinerea mobilitatii articulare si a fortei
musculare periarticulare
-prevenirea recidivelor;

Terapia cu namol actioneaza prin cei trei factori cunoscuti: termic,

fizic(mecanic) şi chimic.Statiunile indicate sunt:
-Techirghiol (si tot litoralul) care are namol sapropelic;
-Amara, Sovata, Telega, Bazna, Slanic Prahova (namoluri de lacuri
sarate);
-Vatra Dornei, Borsec, Felix (turba);
-Govora (namol silicos şi iodat);-Geoagiu (namoluri feruginoase).
VA MULTUMESC!