Cuprins pag

1. Introducere privind motivarea lucrării 2

2. Simptomele afecțiunii 7

3. Diagnosticul pozitiv 9

4. Evoluția 12

5. Tratament 12

6. Prezentarea cazurilor 18

7. Concluzii 37

8. BIBLIOGRAFIE 39

Introducere privind motivarea lucrării

1
 Având în vedere că principalii factori de risc sunt sedentarismul, fumatul și
obezitatea, hernia de disc este o boală tot mai prezentă în viața oamenilor de secol
XXI. Cu toții ne-am confruntat, cel puțin o dată, cu un episod de durere de spate,
astfel că mulți oameni nici nu știu că suferă de aceasta afecțiune în faza incipientă,
punând durerea pe seama unei poziții inconfortabile sau a unei zi proaste.
Incidența acestei patologii devine, așadar, o problemă reală pentru societatea
modernă, ceea ce m-a determinat să abordez acest subiect controversat. Goana
dupa soluții instant cu efort minim a împins opțiunile despre operație în capul listei
de priorități a pacienților diagnosticați cu hernie de disc.
Experienta ne-a dovedit, insă, ca hernia de disc se vindeca mai bine atunci
când nu ne folosim de bisturiu, ci urmam o serie de proceduri de fiziokinetoterapie
recomandate de specialist. Astfel, eliminăm riscul de a trece prin alta operație, la
doar câteva luni după prima.
Voi vorbi în continuare despre ce înseamnă, practic, această afecțiune, care
sunt posibilele cauze și cum se manifestă, ca să putem cântări metodele de
tratament existente înainte să se urmeze cea mai bună opțiune pentru pacient.

Definiție

2
 Hernia de disc reprezintă o afecțiune de natură neurologică ce se
caracterizează prin alunecarea nucleului pulpos de-a lungul maduvei
spinării și coloanei vertebrale, ceea ce clinic se traduce prin apariția unor dureri de
spate foarte intense în zona respectivă. Aceasta afecțiune apare în momentul în care
o parte sau întregul nucleu pulpos (zona moale a discului intervertebral) herniază
printr-o zonă slabită a inelului fibros a discului intervertebral.

Hernia este de cele mai multe ori posterioară și ipsilaterală (de aceeași parte)
defectului.
Discul intervertebral este localizat, conform denumirii, între corpurile
vertebrale. El are rolul de a absorbi undele de șoc la care este supusă coloana în
timpul mișcărilor bruște pe care le efectuam, în timpul activităților fizice intense.
Discul intervertebral are o zonă centrală compusă dintr-o substanță de
consistență unui gel, numită nucleu pulpos, care este înconjurat de o capsulă
fibroasă, inelul fibros. Această structură este ținută fixă la locul ei printr-un
ligament foarte puternic, ligamentul anterior longitudinal (care este localizat
anterior coloanei corpurilor vertebrale) și de ligamentul longitudinal posterior
(localizat posterior de corpurile vertebrale). Pe lângă aceste două ligamente,
structurile sunt ținute fixe și prin muschii paravertebrali.

3
 Hernia poate să apară la orice nivel al discurilor intervertebrale, însă cele
mai frecvente două localizări sunt reprezentate de discurile lombare și cele
cervicale. Hernia discală lombară este cea care determină majoritatea durerilor
cronice de spate (lumbago) precum și dureri care iradiază în membrul inferior
(sciatică). Hernia lombară este mult mai frecventă decat cea cervicală, și apare în
special la nivelul L5- S1. Se pare că în aceasta zonă ligamentele sunt mai puțin
rezistente și mult mai subțiri.

4
 Frecvența de apariție a acestei afecțiuni este relativ crescută, variind între 1-
10% din populația adultă. Cel mai afectat grup este cel cu vârstă între 25- 45 de
ani.
Tehnic vorbind există 3 stadii de hernie de disc:
Protruzia discală, zisă și prolaps discal sau debord discal, este cea mai
putin gravă, practic un început de hernie; fragmentul herniat nu a părăsit complet
spațiul discal.
Extruzia discală, sau hernia de disc propriu-zisă, este un stadiu mai avansat,
în care fragmentul herniat este complet în afara spațiului discal dar este încă în
continuitate cu acesta.
Sechestrul discal, sau hernia ruptă, cu fragment liber, migrat, este atunci
când bucata de disc herniată nu mai are legatură cu discul de unde s-a desprins,
fiind deplasată fie în sus fie în jos (mai des).
De cele mai multe ori hernia discului lombar se produce pe una din părţi
(dreapta/stanga), mai rar pe mijloc. Astfel, fragmentul de disc apasă pe una din
rădăcinile nervilor spinali, ceea ce determină inflamația acesteia și durerea pe
picior (sciatică).
Uneori, o hernie voluminoasă apasă pe mai multe rădăcini (care părăsesc
canalul medular la nivelul respectiv dar şi mai jos), determinând simptome
complexe – așa-numitul sindrom de coadă de cal.

5
 Tipuri de hernie de disc
Deși poate apărea la orice nivel al coloanei, cele mai des întalnite forme de
hernie sunt cele în partea lombară (zona de jos a spatelui) și cervicală (zona
gâtului) – zonele corpului pe care le folosim cu precădere în viața de zi cu zi. În
funcție de zona afectată, durerea se manifestă diferit.
Hernie de disc lombară
Dacă deplasarea discului intervertebral s-a efectuat la nivel lombar,
afecțiunea se numește hernie de disc lombară. Simptomele herniei de disc lombare
se manifestă ca durere în zona feselor, a coapselor și sub genunchi. Cei mai afectați
nervi sunt cel sciatic (cel mai lung nerv din organism) și cel femural. Durerile pot
fi insoțite de furnicături, amorțeli și tulburări de sensibilitate la nivelul membrelor
și al zonelor afectate.
Hernie de disc cervicală
Dacă discul herniat se regăsețte în partea superioară a coloanei vertebrale,
afecțiunea se numește hernie de disc cervicală, iar senzația de durere se va
manifesta la nivelul umerilor și al brațelor. Astfel de dureri cresc progresiv în
intensitate și pot fi acompaniate de senzații de furnicături sau amorțeală.

2. Simptomele afecțiunii
Stadiile herniei lombare
Faza I: faza de instabilitate discală
Sunt prezente dureri lombare cronice intermitente de tip postural. Adesea dispare la
încetarea efortului fizic sau la abordarea repausului. Poate reaparea în condiții
variate de efort.
Simptomele
 durere în zona lombo-sacrată;
 durerea iradiaza pe membrul de pe partea afecțiunii;
 durerea are cauze mecanice și se calmează în repaus;
Faza a II-a de leziune discală
În aceasta fază se rupe inelul fibros și permite protuzia centro-laterală a nucleului
pulpos, rezultatul este un lumbago acut de tip discogen.
Simptome:
 durerea debuteaza brusc;
 dureri lombosacrate unilaterale/ bilaterale;
 durerea are cauze mecanice;
 fără iradiere sau cu iradiere până la deasupra genunchilor;

6
 Faza a III-a: faza radiculară
Această fază a herniei de disc are trei stadii de afectare și anume:
 Stadiul iritativ – discul herniat ajunge la rădăcina, pe care o comprimă fără a
o compromite.
 Stadiul compresiv – materialul herniat ajunge la rădăcina nervoasă, pe care,
deși nu o lezează, o comprimă.
 Stadiul de întrerupere – în acest stadiu se manifestă, pe lângă semnele și
simptomele prezente la stadiul 1 și 2, semnele rezultate din secționarea unor axoni
din rădăcina sau a întregii rădăcinii prin conflictul cu discul herniat. Se constată că
bolnavul nu poate sta pe vârfuri în cazul paraliziei rădăcinii S1 sau că nu poate sta
pe călcâie în cazul paraliziei rădăcini L5.
Faza a IV-a: discopatia lombară
Apare discartroza și artroza interapofizară (dupa 40 de ani). Pe măsură ce
îmbătrânim nucleul pulpos suferă de deshidratare fapt ce favorizeaza procesul
degenearativ a discului intervertebral. Inelul fibros care îmbracă discul suferă
modificări majore datorită uzurii mecanice la care este supusă coloana vertebrală.

Hernia de disc cervicală

O herniație a discului cervical poate provoca simptome în gât, la nivelul umerilor
și de-a lungul uneia sau ambelor brațe - posibil până la nivelul mâinii. Pacienții pot
prezenta una sau mai multe dintre următoarele:
 Disconfort, durere de tragere sau arsuri care radiază brațul
 Durerea de gât atunci când întoarceți capul sau îndoiți gâtul
 Durerea pe sau lângă o lamă de umăr
 Slăbiciune în braț sau în mână
 Amorțeală și furnicături în braț

7
 Domeniul limitat de mișcare
 Dificultate în folosirea brațelor sau a mâinilor

Simptomatologia herniei lombare

Localizarea cea mai frecventă a herniei lombare este între L4 - L5 sau între
L5 - S1. Simptomele afectează zona lombară inferioară, fesele, coapsele și pot
iradia spre gambă și chiar picior. Dintre nervii implicati cel mai adesea este vorba
de nervul sciatic, determinând aspectul clinic clasic de sciatica, însa poate fi afectat
și nervul femural.
Simptomele descrise de pacient includ:
1. Spasm muscular;
2. Hipotrofie sau atrofie musculară în teritoriul afectat;
3. Durere iradiata de-a lungul nervilor;
4. Agravarea durerii la tuse, strănut, râs (prin creșterea presiunii în canalul
vertebral);
5. Parestezii și alte tulburări senzitive la nivelul membrului inferior.
Simptomatologia herniei cervicale
Simptomele pot fi localizate la nivelul regiunii posterioare a craniului,
gâtului, centurii scapulare, scapulelor, umerilor și membrelor superioare, iar dacă
există afectarea plexurilor brahial și cervical intensitatea lor este crescută.
Cel mai frecvent simptomele sunt:
- Astenie musculară la nivelul membrelor superioare;
- Durere intensă la nivelul umerilor și scapulelor;
- Dureri în regiunea nucală;
- Imposibilitatea de întoarcere a capului sau de efectuare a mișcărilor bruște;
- Durerei iradiate în umăr, braț, antebraț și mai rar la nivelul palmei, degetelor;
- Spasm al msuculaturii vertebrale superioare;
- Durerea accentuata la râs, tușit, strănut.
Exista cateva caracteristici ale durerii din hernia de disc:
1. Este unilaterală;
8
 2. Este continuă, nu are caracter pulsatil;
3. Apare la adoptarea aceleiași poziții.

3. Diagnosticul

Diagnosticarea herniei de disc poate fi făcută uneori, dacă intensitatea și

natura simptomelor sunt sugestive, chiar și în funcție de informațiile aflate în urma
anamnezei și examenului clinic. Anamneza trebuie centrată pe caracterul
simptomelor, al durerii și pe evoluția lor în timp, iar examenul fizic neurologic
poate să evidențieze reflexele musculare, tulburările senzitive și forța musculară.
Anamneza poate sugera o hernie de disc în cazul în care medicul întreabă
pacientul amănunte referitoare la durere:
- Durere localizată în regiunea lombară inferioară și zonele gluteale (fesiere) este
asociata adesea cu herniile discale;
- Durerea asociată radiculopatiilor iradiază de-a lungul membrului inferior, sub
genunchi;
- Durerea aparută la flexie, rotație sau ortostatism prelungit, avand caracter ascuțit
(mai mult decat surd) este sugestiva pentru hernie.
Alte informatii sugestive pentru hernia de disc sunt:
1. Debut acut dupa un traumatism;
2. Durere localizată unilateral, agravată de mișcare (în orice poziție) și
ameliorată de odihnă într-o poziție antalgică.
Din antecedentele medicale ale pacientului este important de aflat dacă au
existat traumatisme recente, dacă acesta are o profesie cu risc și dacă în familia sa
există astfel de afecțiuni.
Examenul fizic al pacientului poate descoperi:
- Curburi fiziologice diminuate ale coloanei în zona implicată în procesul
patologic;
- Posturi anormale;
- Dureri aparute în picior după ce pacientul se așează pe masa de examinare și
ridică membrul inferior cât mai sus posibil.
Medicul poate realiza o serie de teste specifice care pot sugera
radiculopatie cervicală sau lombară. De exemplu, pacientul este rugat să încline
capul în față și apoi în părțile laterale în timp ce medicul aplică o ușoară presiune
pe vârful capului. Dacă apare durere sau orice modificare senzitivă în cadrul
acestui test, pacientul este suspicionat de radiculopatie cervicală.
Exista o serie de teste care se pot practica și pentru descoperirea
radiculopatiilor lombare. Indiferent de rezultatele testelor clinice, medicul va
investiga starea pacientului și din punct de vedere paraclinic pentru a fi sigur de
corectitudinea diagnosticului.
9
 Pentru stabilirea unui diagnostic de certitudine sunt indicate studii
imagistice: radiografii, computer tomografie, rezonanță magnetica nucleară,
mielografie.
Discografia constă în injectarea mediului de contrast în disc. Reproducerea
durerii similar cu cea anterioară sugerează că sursa este discul. Evaluează
modificările anatomice ale discului.
Radiografia de coloana este indicată mai ales pentru excluderea altor
afecțiuni cu care poate fi confundată, cel puțin clinic, hernia de disc. Cele mai
frecvente afecțiuni care intra în diagnosticul diferențial sunt: fracturi pelvine,
sindromul cozii de cal, infecții ale maduvei, infecții epidurale și subdurale, stenoza
spinalș, spondilolistezis.
Radiografiile obșinuite sunt totuși limitate și nu ofera informații foarte utile
în legatură cu starea țesuturior moi înconjuratoare coloanei.
Computer tomografia (CT) poate oferi informații utile cu privire la
diametrul canalului radicular și starea țesuturilor moi din jurul colanei.
Rezonanta magnetică nucleară (RMN) este mult mai indicată comparativ cu CT în
diagnosticarea patologiilor de coloană vertebrală. Imaginile obținute sunt
tridimensionale și astfel se vizualizează foarte bine atât coloana, cât și rădăcinile
nervoase, nucleul pulpos și se poate stabili gradul afecțiunii în sine. În prezent,
RMN-ul reprezintă metoda imagistică de primă intenție pentru diagnostica-
rea herniilor de disc și poate fi folosită chiar și în cazul pacienților care nu au
simptome clinice. Studiile au demonstrat că peste 60% dintre pacienții
asimpotmatici care și-au făcut, din alte motive, un RMN, aveau un anumit grad de
hernie discală.
Mielografia este foarte exactă și poate să pună singură diagnosticul de
hernie de disc, însî este o tehnică invazivă, necesită efectuarea unei puncții
lombare și injectarea de substanțe de contrast. Ulterior injectării substanțelor de
contrast se realizează o radiografie a canalului spinal și în funcție de aspect se
poate stabili dacă există procese care modifică presiunea asupra nervilor spinali,
dacă există hernii și care este gradul lor, dacă apar alte procese înlocuitoare de
spațiu. Mielografia are rezultate chiar mai bune atunci când este combinată cu CT.
Alte teste particulare sunt reprezentate de electromiograma și testele care
determină viteza de conducere a impulsului nervos.
Electromiograma se realizează pentru a se stabili cu exactitate care este
rădacina nervoasă implicată. Ea poate fi efectuată simultan cu testele de viteza iar
scopul celor două metode este de a determină dacă există sau nu un proces
patologic activ la nivelul nervilor, rădăcinilor nervoase periferice, tesutului
musuclar.
În general pacienții cu simptome tipice și sugestive pentru hernia de disc nu
au nevoie de investigatii suplimentare. Dacă însă sunt în vârstă, au simptome ce nu
10
se amelioreaza la un tratament corect iar durerea este atipică, medicul poate cere și
următoarele analize de laborator:
- Hemograma completă;
- Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH);
- Nivelul fosfatazei alcaline;
- Nivelul calciului seric;
- Electroforeza proteinelor serice.
Diagnostic diferențial se face cu următoarele afecțiuni: întinderea
musculară, leziunile tendoanelor și ligamentelor, sindromul articulației sacroiliace,
durerea de coapsă, fractura de compresie, spondiloza, spondiloatropatia, sindrom
Marfan, fibromialgia, durerea miofascială, dischită, boala neoplazică.

4. Evoluția

Hernia de disc este o boală degenerativă, cu evoluţie imprevizibilă, în

pusee. Iniţial se manifestă prin dureri lombare la efort, apoi şi dureri pe picior
(sciatică), apoi şi tulburări neurologice – amorţeli şi scădere de forţă musculară.
Aceste stadii corespund gradului de afectare a discului, însă corelaţia nu este
perfectă. Există pacienţi cu hernii voluminoase cu dureri minime, sporadice, şi
pacienţi cu hernii mici dar foarte dureroase.
Puseele se remit iniţial sub tratament şi repaus fizic, însă cu trecerea
timpului ele sunt din ce în ce mai dese, durerile mai intense şi nu se remit complet.
Apariţia lor este imprevizibilă.
Manifestările neurologice (amorţelile şi scăderea forţei musculare) denotă o
suferinţă avansată a rădăcinii nervului spinal şi tind să nu se recupereze complet
după un episod acut. În formele grave, durerea poate dispărea dar nu şi pareza şi
amorţelile, care pot rămâne ca sechele şi după operaţie.

5. Tratament

Scopul tratamentului herniei de disc este ameliorarea durerii și oprirea

evoluției procesului etiopatogenic. Pentru aceasta se indică o perioadă de odihnă,
administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene și fizioterapie. Majoritatea
pacientilor răspund foarte bine la aceste tratamente combinate și își pot relua
activitățile cotidiene, simptomele fiind controlate adecvat. Există însă și un procent
11
relativ mic care au nevoie de tratament pe termen lung, corticoterapie sau chiar
intervenție chirurgicală.

Tratamentul farmacologic
Tratamentul farmacologic include administrarea de analgezice de uz larg
sau opioide, de relaxante musculare, antiinflamatoare, analgezice, sedative,
glucocorticosteroizi, anticonvulsivante, antidepresivele.. Scopul tratamentului
farmacologic este de a reduce durerea și inflamația locală, redând pacientului
libertatea de mișcare.
Antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) sunt indicate în special pentru
ameliorarea durerilor moderate. Dintre AINS cel mai indicat este ibuprofenul, în
cazul în care pacientul nu are contraindicatii. Se adminstrează 200- 400 mg, fără a
se depăși însă 3, 2 grame/ zi. Nu este indicat pacientilor cu boală ulceroasă activă,
cu insuficiența renală și cu tulburări de coagulare.
Antidepresivele ciclice sunt indicate pacienților care experimentează durerea
cronică. Efectele adverse commune include gura uscată, sedare, retenție
urinară,constipație, bloc de conducere cardiac.
Pe lângă ibuprofen mai pot fi folosite și alte analgezice, cum ar fi
ketoprofen, naproxen sau acetaminofen. Acetaminofenul nu este un AINS, are un
alt mecanism de acțiune și nu are efecte secundare atat de importante ca AINS (în
special de natură gastrică) însă nici activitate antiinflamatorie. Analgezicele
opioide pot fi administrate pacienților cu dureri intense ce nu pot fi controlate prin
analgezicele obișnuite. Ele se eliberează exclusiv pe baza unei retete medicale, iar
utilizarea lor se face sub supraveghere medicală deoarece exista riscul de apariție
a dependenței.
Spre deosebire de tratamentul cu AINS care poate fi făcut pe termen lung,
opioidele se administrează exclusiv în cure scurte. Indicațiile lor sunt limitate la
herniile de disc secundare unor traumatisme grave .
Relaxantele musculare sunt indicate doar dacă pacientul are și spasm
muscular. Unii pacienți pot primi chiar și corticosteroizi (oral sau intravenos) în
cazul în care inflamația peridiscală este importantă și nu se reduce în urma
tratamentului cu AINS.
Opioizii sunt indicați pacienților cu durere moderat-severă prin degenerarea
structural semnificativă, care nu sunt candidați la chirurgie și cei care au eșuat la
terapia cu alți agenți.
O doză mare de steroizi poate reduce durerea și scurta cursul simptomelor.
Unii pacienți cu mielopatie degenerativă progresivă prezintă beneficii de
asemenea.
12
 Injecții epidurale cu cortizon
O opțiune terapeutică folosită pentru controlul durerii și inflamației este
reprezentată de injectarea de corticosteroizi în zona afectată. Efectele benefice sunt
resimțite chiar și câteva luni. Procedura este grevată de câteva riscuri deoarece este
invazivă. Pentru a fi localizată zona cât mai bine, injecțiile se realizează sub
control radiologic.
Chemonucleoliza cu enzime reprezintă administrarea de substanțe
chemolitice în discul intervertebral afectat. Datorită riscului de șoc anafilactic, se
indică monitorizarea cardio-pulmonară.
Suportul lombar aduce beneficii pacienților suferinzi de durere cronică de
spate secundară proceselor degenerative. Acestea limitează mișcările coloanei,
stabilizează, corectează deformările și reduce forțele mecanice. Au efecte prin
masajul zonelor afectate și aplicarea de căldură locală.
Terapia fizică rămâne un standard conservative în tratamentul durerii
lombare cornice, incluzând limiatrea mișcărilor. Variația semnificativă a intensității
și frecvenței exercițiilor depinde de starea pacientului.
Tratamentul chirurgical
Tratamentul chirurgical este destul de rar folosit în cazul herniei de disc
necomplicate. El trebuie avut în vedere doar dacă simptomele persistă și afectează
foarte mult calitatea vieții pacientului, limitându-i activitățile zilnice și mișcările.
Optiuni ale terapiei chirurgicale
 discectomie (se numește și discectomie deschisă) reprezintă înlăturarea
chirurgicală a fragmentelor din discul herniat, care lezează una din rădăcinile
nervoase. Se folosește de asemenea și pentru discurile protruzionate sau rupte.
Poate fi cea mai eficientă metodă chirurgicală pentru pacienții care au urmat
tratament nechirurgical fără succes și cei care au durere severă
 laminotomia și laminectomia reprezintă proceduri realizate cu scopul de a
scădea presiunea asupra coloanei vertebrale cauzată de schimbările apărute cu
trecerea vârstei. Laminotomia reprezintă îndepartarea uneia din porțiunile
componente ale arcului osos ce înconjoară canalul vertebral, numită lamină.
Laminectomia reprezintă îndepartarea în totalitate a laminei precum și a unora din
țesuturile moi care îngustează canalul vertebral (canalul ce se formează prin
suprapunerea mai multor vertebre). Oricare din aceste operații se poate realiza
simultan cu discectomia
 discectomie percutană este folosită pentru discurile deplasate complet sau
care ajung în interiorul canalului vertebral. În aceasta procedură se inserează un
13
 instrument special printr-o incizie mică. Discul herniat va fi apoi tăiat sau extras
înafară, scăzand astfel dimensiunea herniei. Această procedura este considerata a fi
mai puțin eficientă decat discectomia deschisă.

 neurotomia prin radiofrecvență folosește un instrument special

(fluoroscop) pentru a plasa un electrod sub forma de ac în apropierea nervului
afectat. Un curent cu frecvența înaltă va distruge nervul și astfel va înceta
transmiterea de semnale prin acel nerv
 terapia electrotermică intradiscală (anuliplastia electrotermică intradis-
cală), folosește de asemenea fluoroscopul pentru plasarea unui ac la nivelul
discului herniat. Un tub subțire, flexibil (cateter) este inserat prin interiorul acului
pentru ca în final prin cateter să fie introdus un element termic care se plasează în
apropierea discului. Căldura este aplicată pentru o perioadă scurtă de timp (de
obicei câteva minute), după care instrumentele sunt extrase. Aplicarea de caldură
va închide leziunile minore și va scădea sensibilitatea terminațiilor nervoase la
durere. Există studii care raportează ameliorarea durerii prin aceasta metodă
 discectomia cu laser, folosește o rază de lumină pentru dizolvarea discului
herniat. Cu toate că această tehnică a fost folosită de mulți chirurgi pe parcursul
anilor, nu există studii concludente care să arate beneficiile sau riscurile procedurii.
Nucleoplastia este o metodăă chirurgicălăă minimăl invăzivăă , se
efectueăzăă ămbulător, permitțăând păcientului săă păă răă seăscăă clinică îân ziuă
operătției. Procedeul se efectueăzăă cu ăjutorul unei sonde speciăle, de unicăă
folosintțăă, plăsătăă precis îân discul intervertebrăl. Aceăstăă mănevrăă se făce sub
control strict rădiologic. Prin ăceăstăă cănulăă se introduce o sondăă speciălăă căre
dezintegreăzăă tțesutul nucleului pulpos lă nivel moleculăr prin rădiofrecventță,
îân primăă făzăă (coblătție), redăâ ndu-i consistentță prin coăgulăre, (prin
plăstifiereă nucleului pulpos), îân ă două făzăă . Aceăstă permite, îân ăcelăsț i timp,
păă străreă consistentței nucleului pulpos (coblătție sț i coăgulăre) sț i reduce
presiuneă din discul intervertebrăl, eliberăâ nd nervii de sub ăpăsăre sț i
reducăâ nd său îânlăă turăâ nd durerile. Procedură, numităă nucleoplastie
percutanată, se făce sub ănestezie locălăă .
Metode alternative de tratament pentru hernia de disc
Unele soluţii complementare pot ameliora durerile de spate cauzate de
hernia de disc. Acestea includ:
 chiropractica - are la bază medicina tradiţională asiatică. Prin această
terapie se decomprimă nervul din sacul epidural prin manevre de manipulare
osteoarticulare şi elongatii. Un tratament complet conţine de la 5 până la 15
şedinţe.

14
 acupunctura - tratamentul cu ace constă în serii de 10 şedinţe, 12 sau 15, în
funcţie de gravitatea bolii. O şedinţă ţine 20-30 de minute, iar numărul de ace
diferă. Acupunctura acţionează asupra inflamaţiei în sensul reducerii ei, a edemului
tisular pe care îl drenează şi asupra contracturii musculare paravertebrale, adică
asupra muşchilor spatelui.
 masajul terapeutic - are acţiuni atât locale, cât şi generale. Efectele locale
sunt reprezentate de: acțiune antialgică (calmează durerea), acţiune hiperemiantă
locală (apare o încălzire a pielii prin stimularea circulaţiei sangvine locale), acţiune
de resorbţie a lichidelor interstiţiale de stază în regiunea masată. Efectele generale
sunt stimularea funcţiei aparatului respirator şi circulator, creşterea metabolismului
bazal, îmbunătăţirea somnului, îndepărtarea oboselii şi o stare de relaxare generală.
Cele 3 zone de masaj reflexo din cadrul sedintelor de refacere hernie de disc sunt:
- masajul reflexo pentru hernia de disc cervical

- masajul reflexo pentru hernia de disc toracică

15
 - masajul reflexo pentru hernia de disc lombară
-

 yoga - presupune un program de exerciţii fizice moderate, cu accent pe

respiraţie şi meditaţie. Un exerciţiu simplu de doar 2 minute poate ameliora
semnificativ durerea de spate.

16
 CAZ I

Date despre pacient:

T.I. în vârstă de 38 de ani, sex masculin, de provenienţă din mediul urban,

necăsătorit. Lucrează economist la o firmă privată aproximativ 10 ore pe zi. Are o
dietă dezechilibrată, mese neregulate, consum redus de lichide, nu are o activitate
fizică organizată şi regulată.

Motivele internarii: pacientul se prezintă la spital pentru dureri mari la coloana

lombară, acuzând imposibilitatea de a se mişca şi deplasa normal. Este internat
pentru investigaţii şi tratament.

Antecedente medicale:
- heredo-colaterale: mama cu probleme medicale legate de coloana vertebrală,
- personale patologice: nu sunt.
Istoricul bolii: pacientul acuză dureri de mai mult timp, aproximativ un an, dar
care sub tratament medicamentos au cedat. Pentru faptul că aceste stări dureroase
au început să devină tot mai frecvente şi mai rezistente la medicaţie, pacientul a
fost îndrumat spre un serviciu de specialitate pentru investigaţii şi stabilirea
diagnosticului cu certitudine precum şi pentru tratament.
Diagnostic: pentru stabilirea diagnosticului s-au efectuat următoarele investigaţii:
- analize sanguine,
17
 - radiografii,
- RMN.

În urma obţinerii rezultatelor, investigaţiilor şi corelate cu examenul fizic s-a

stabilit diagnosticul de:
- Hernie de disc, L5-S1, protuzie discală L4-L5.
Evaluarea pacientului:
- simptome generale:
- astenie,
- durere,
- stare generală alterată.
Greutatea: 90kg,
Talie 180cm.
Stare de conştienţă - este cooperant, conştient.
Stare de nutriţie – normoponderal.
Tegumente, mucoase – normale.
Ţesut celular subcutanat - normal, fără edeme.
Sistem osteo articular şi muscular - durere la nivelul coloanei vertebrale lombare,
cu dificultăţi de mobilizare, mobilitate articulară a coloanei vertebrale diminuată,
contractură musculară paravertebrală
Aparat respirator: normal 16 respiraţii/minut.
Aparat cardio-vascular: normal, TA 120/70 mmHg, AV 80bătăi/minut, ritm cardiac
regulat.
Sistem nervos: răspunsul la stimuli este prezent, OTS , ROT simetrice.

18
Sistemul urinar: diureza aproximativ 1100 ml, urina este hipercromă, micţiunile
sunt normale, rinichi normali.
Aparat digestiv: abdomen mobil cu mişcările respiratorii, suplu, nedureros la
palpare, tranzit prezent.
Explorarea sângelui
Denumirea analizei Valori constatate Valori normale
Glicemia 95 mg/dl 75-110 mg/dl
Uree 28 mg/dl 15-42.9 mg/dl
Creatinina 0.5mg/dl 0.5-1.2mg/dl
Fier 80 mg/dl 40-175 mg/dl
Calciu 9.5 mg/dl 8.8-10.1 mg/dl
TGO 16 U.I 2-24 U.I
TGP 18 U.I. 2-20 U.I.
RBC 4.19 mil/mm³ sange 45 mil/mm³ sange
HGB 10.9 gr/100ml 13-15 gr/100ml
HCT 45% 38-51%
VSH ♂ 6mm/1h 1-10mm/1h
Timp Quick 14’’ (100% fata de martor) 12-14’’(100% fata de martor)
Timp Howell 1’70’’ 1’30-2’30’’
WBC 5600/mm³ sange 4200-8000/mm³ sange
PLT 280000/mm³ sange 150000-300000/mm³ sange

Explorarea urinii: sumar și sediment

Denumirea analizei Valori constatate Valori normale

Densitatea urinii 1021 1015-1030
pH 5.9 5.5-6.5
Albumina Absentă Absentă
Urobilinogen Absent Urme sau absent
Pigmenți biliari Absenți Absenți
Epitelii Rare Rare
Leucocite Frecvente Rare
Urocultură Sterilă Sterile

Nevoi afectate identificate:

- nevoia de a se mişca şi de a avea o bună postură,
- nevoia de a fi îngrijit, curat, de a proteja tegumentele şi mucoasele,
- nevoia de a dormi şi a se odihni.
19
- nevoia de a învăța să-și păstreze sănătatea
Nevioa afectată Manifestări de Sursa de Diagnostic de
dependență dificultate nursing
Nevoia de a se Imobilizarea -aparaţia Alterarea stării
mişca şi a avea o contracturii generale de
bună postură Durerea musculare confort,
paravertebrale manifestată prin
- cea mai mică limitarea
tendinţă de mişcare mișcărilor
provoacă durere
Nevoia de a fi Agitație Situaţia dată de Alterarea integri-
curat, de a proteja Nesiguranță boală, tăţii tegumentelor
tegumentele şi Nu-şi poate execu- datorate imposibi-
mucoasele. ta igiena personală lităţii acordării în-
singur. grijirilor de igienă
Durere la nivelul corporală
coloanei lombare
iradiând în mem-
brul inferior.
Nevoia de a dormi Insomnie, Somn agitat cu Insomnia
şi a se odihni. Oboseală, treziri frecvente.
Iritabilitate, neli-
nişte.
Nevoia de a învăța Inaccesibilitatea la Cunoștințe insu- Cunoștințe
să-și păstreze informaţii, lipsa de ficiente despre insuficiente
sănătatea cunoştinţe boală, prevenire,
tratament, îngrijire

20
Diagnostic Obiective Intervenții Intervenții Evaluare
de nursing autonome delegate
Alterarea Reducerea Pregătesc pacien- La indicația Diminuarea
stării genera- durerii. tul pentru investi- medicului semnificativă
le de con- Creşterea gaţia radiologică. administrez a durerii, mus-
fort, mani- amplitudiniiAsigurarea con- antalgice şi culatură para-
festată prin de mişcare în
diţiilor de confort miorelaxante vertebrală re-
limitarea segmentele în salon. laxată
mișcărilor afectate. Poziţionez pacien-
Relaxarea tul în pat în pos-
musculaturiituri antalgice.
paravertebrale
Învăț pacientul să
se mobilizeze pa-
siv membrele in-
ferioare.
Alterarea Menţinerea Acord ajutor în Pacientul reu-
integrităţii integrităţii efectuarea îngri- şeşte să-şi îm-
tegumentelor tegumentelor jirilor de igienă bunătaţească
datorate im- Creşterea corporală. capacitatea de
posibilităţii capacităţii de Învăţ pacientul autoîngrijire
acordării în- autoîngrijire despre unele mă- reuşeşte să-şi
grijirilor de suri ergonomice reia activită-
igienă cor- care să-i uşureze ţile de zi cu zi
porală activităţile de fără dificulta-
autoîngrijire. te.
Insomnia Pacientul să Liniştesc pacien- Administrez Pacientul a
beneficieze de tul. la indicația reuşit să
somn odihni- Asigur condiţiile medicului adoarmă şi a
tor cantitativ de mediu (aerisi- medicaţia cu avut un somn
şi calitativ. rea camerei, liniş- sedative odihnitor.
te în salon). (Diazepam
x10mg 1tb/zi
seara înainte
de culcare).

21
Cunoștințe Pacientul să-și Evaluez nivelul Pacienltu este
insuficiente îmbogățească cunoștințelor pa- optimist, își
cunoștințele cientului, fac edu- cunoaște afec-
cație sanitară
despre afecțiu- țiunea, evolu-
Pun la dispoziția
nea lui, evolu- pacientului pli- ția și îngriji-
ție și tratament ante, reviste din rile ulterioare
care să se docu- la domiciliu
menteze
Sugerez accesarea
internetului

CAZUL II
22
 Date despre pacient: B.I. în vârstă de 40 de ani, sex masculin, de
proveniență din mediu urban, căsătorit, cu 2 copii. Lucrează muncitor la o firmă de
construcții aproximativ 12 ore pe zi, în condiții grele, expus în permanență la
curent, frig, trepidații. Are o dietă dezechilibrată, mese neregulate, consum redus
de lichide, nu are o activitate fizică organizată și regulată, aceasta fiind intensă.
Motivele internării: pacientul se prezintă la spital acuzând dureri mari la
coloana lombară, iradiată în membrele inferioare, acuzând imposibilitatea de a se
mișca și deplasa normal. Este internat în urgență pentru investigații și tratament.
Antecedente medicale:
- heredo-colaterale: fără importamță
- personale fiziologice: normale
- personale patologice: ulcer gastric în 2000, spondiloză dorsolombară din
2004, scolioză dorsolombară.
Istoricul bolii: pacientul acuză dureri de mai mult timp, survenite în puseuri
sub influența muncii, prestate și a condițiilor de mediu, dar care sub control
medicamentos au cedat. La ora actuală în timpul serviciului, pacientul a ridicat o
greutate prea mare simțind o durere violentă la nivelul lombar fiind-ui imposibil să
se mai mobilizeze.
Diagnostic: pentru stabilirea diagnosticului s-au efectuat următoarele
investigații:
- analize sanguine
- radiografii
- RMN

În urma obținerii rezultatelor investigațiilor și corelate cu examenul fizic, s-a

stabilit diagnosticul de:
- Discopatie lombară L1-L2, L4-L5
23
 - Spondiloză dorsolombară cu radiculopatie
- Scolioză sinistro-convexă secundară dorsolombar
- Hernie de disc L1-L2, protuzie discală L4-L5
Evaluarea pacientului:
Examen fizic general: simptome generale:
- astenie
- durere
- stare generală alterată
Greutate 78 kg, talie 170 cm.
Stare de conștiență - este cooperant, conștient.
Stare de nutriție - normopnderală.
Tegumente, mucoase - normale.
Țesut celular subcutanat - Normal fără edeme.
Sistem osteoarticular și muscular - durere la nivelul coloanei vertebrale
lombare, iradiată în membrele inferioare, cu dificultăți în mobilizare, mobilitate
articulară a coloanei vertebrale diminuată, contractură musculară paravertebrală
lombară.
Aparat respirator: normal, 16r/min
Aparat cardio-vascular: normal, TA: 130/70 mm Hg, AV: 82/ min, ritm
cardiac regulat
Sistem nervos: răspunsul la stimuli este prezent, OTS, ROT simetrice.
Sistemul urinar: diureza pe 24 de ore aproximativ 1100ml, urina este
hipercromă, micțiunile sunt normale.
Aparat digestiv: abdomen mobil cu mișcările respiratorii, suplu, nedureros la
palpare. Tranzit prezent.

Explorarea sângelui

Denumirea analizei Valori constatate Valori normale

24
Glicemia 85 mg/dl 75-110 mg/dl
Uree 18 mg/dl 15-42.9 mg/dl
Creatinina 0.5mg/dl 0.5-1.2mg/dl
Fier 90 mg/dl 40-175 mg/dl
Calciu 9.2 mg/dl 8.8-10.1 mg/dl
TGO 14 U.I 2-24 U.I
TGP 16 U.I. 2-20 U.I.
RBC 4.19 mil/mm³ sange 45 mil/mm³ sange
HGB 11.9 gr/100ml 13-15 gr/100ml
HCT 45% 38-51%
VSH ♂ 7mm/1h 1-10mm/1h
Timp Quick 13’’ (100% fata de martor) 12-14’’(100% fata de martor)
Timp Howell 1’60’’ 1’30-2’30’’
WBC 5400/mm³ sange 4200-8000/mm³ sange
PLT 290000/mm³ sange 150000-300000/mm³ sange

Explorarea urinii: sumar și sediment

Denumirea analizei Valori constatate Valori normale
Densitatea urinii 1022 1015-1030
pH 5.9 5.5-6.5
Albumina Absentă Absentă
Urobilinogen Absent Urme sau absent
Pigmenți biliari Absenți Absenți
Epitelii Rare Rare
Leucocite Frecvente Rare
Urocultură Sterilă Sterile

Nevoi identificate:
- nevoia de a se mișca și de a avea o bună postură
- nevoia de a fi îngrijit, curat, de-a proteja tegumentele și mucoasele
- nevoia de a dormi și a se odihni
- nevoia de a evita pericolele
- nevoia de a învăța să-și păstreze sănătatea

Nevioa afectată Manifestări de Sursa de Diagnostic de

dependență dificultate nursing
Nevoia de a se Imobilizarea -aparaţia contrac- Alterarea stării
mişca şi a avea o turii musculare pa- generale de
25
bună postură Durerea ravertebrale din ca- confort,
uza imobilizării la manifestată prin
pat limitarea
- cea mai mică mișcărilor
tendinţă de mişcare
provoacă durere
Nevoia de a fi Agitație Situaţia dată de Alterarea capa-
curat, de a proteja Imobilizare boală, nu-şi poate cității de auto-
tegumentele şi Durere executa igiena per- îngrijire datorită
mucoasele. sonală singur. persistenței du-
Durere la nivelul rerii și dificultății
coloanei lombare de a se mobiliza
iradiând în membrul
inferior.
Nevoia de a dormi Insomnie, Somn agitat cu Insomnia
şi a se odihni. Oboseală, treziri frecvente.
Iritabilitate, neli-
nişte.
Nevoia de a evita Durere Anxietate datorată Anxietate
pericolele necunoașterii meto-
Anxietate delor de protejare
contra durerii.
Nevoia de a învăța Inaccesibilitatea la Cunoștințe insufici- Cunoștințe
să-și păstreze informaţii, lipsa de ente despre boală, insuficiente
sănătatea cunoştinţe prevenire, tratament,
îngrijire

Diagnostic Obiective Intervenții Intervenții Evaluare

de nursing autonome delegate
Alterarea Reducerea du- Asigurcondițiile Administrarez Diminuarea
stării rerii. de confort în la indicația semnifi-cativă
generale de Creșterea am- salon. medicului a durerii, mus-
confort, ma- plitudinii de Respect orelor de antialgice și culatură para-
26
nifestată prin mişcare în repaus fizic. miorelaxante. verte-brală re-
limitarea segmentele Poziționez paci- laxată și toni-
mișcărilor afectate. entului în pat în fiată.
Relaxarea posturi antialgice. Pacientul a în-
musculaturii Mobilizări pasive vățat exerciți-
paravertebrale a membrelor infe- ile care-l vor
. rioare; masaj ușor ajuta în prote-
de relaxare la jarea coloanei
nivelul coloanei vertebrale în
vertebrale, regiu- timpul activi-
nea fesieră și tăților.
membrele inferi-
oare.
Continuarea pro-
gramului de kine-
to-terapie la
salon.
Pregătirea pacien-
tului pentru in-
vestigațiile radio-
logice și RMN.
Alterarea Creșterea Acord ajutorul în Pacientul reu-
capacității capacității de efectuarea îngriji- șește să-și îm-
de auto-în- auto-îngrijire rilor de igienă bunătățească
grijire da- corporală. capacitatea de
torită persis- Învăț pacientul autoîngrijire,
tenței durerii despre unele mă- reușește să-și
și dificultății suri ergonomice reia activită-
de a se mo- care să-i ușureze țile de zi cu zi
biliza activitățile de fără dificulta-
auto-îngrijire. te.
Ajut pacientul la
îmbrăcare/ dez-
brăcare și facilita-
rea acestor active-
tăți prin așezarea
la îndemâna paci-
entului a lucruri-
lor de utilitate

27
 imediată.
Insomnia Pacientul să Liniștesc pacien- Diazepam 1tb Pacientul a
beneficieze de tul. Aerisesc ca- seara la reușit să-și
somn odihni- mera și liniște cer culcare la regleze som-
tor cantitativ să se facă în indicația nul și să se
și calitativ. salon.Execut u- medicului odihnească.
nele tehnici de
relaxare înainte
de a se culcare
Anxietate Pacientul să Explic pericolele Pacientul știe
învețe modali- la care se poate să nu se expu-
tăți de proteja- expune dacă nu nă la eventu-
re a corpului respectă indicați- alele pericole
său în vederea ile pe care le care i-ar putea
posibilității de primește. periclita sănă-
reluare a Învăț pacientul tatea.
activităților unele modalități
curente. de protejare, de
evitare a situații-
lor nedorite.
Cunoștințe Pacientul să-și Evaluez nivelul Pacienltul este
insuficiente îmbogățească cunoștințelor pa- optimist, își
cunoștințele cientului, fac edu- cunoaște afec-
cație sanitară
despre afecțiu- țiunea, evolu-
Pun la dispoziția
nea lui, evolu- pacientului pli- ția și îngrijirile
ție și tratament ante, reviste din ulterioare la
care să se docu- domiciliu
menteze
Sugerez accesarea
internetului
CAZ III
Date despre pacient:
D.P. în vârstă de 55 ani, sex masculin, de provenienţă din mediu rural,
căsătorit cu 3 copii. Lucrează ca muncitor calificat la o fabrică. Condiţiile de
muncă sunt grele, multă umiditate, frig, iar efortul fizic depus este intens. Este
consumator ocazional de alcool şi fumează un pachet de ţigări pe zi. Se
alimentează corespunzător.

28
 Motivele internării: pacientul se prezintă la spital pentru dureri mari la
nivelul coloanei lombare, iradiată în membrul inferior drept, acuzând
imposibilitatea de a se mânca şi deplasa normal. Este internat în urgenţă
pentru investigaţii şi tratament.
Antecedente medicale:
- heredo-colaterale: fără importanţă,
- personale patologice: discopatie lombară L1-L3 din 2005, tulburări de
circulaţie periferică din tinereţe, HTA esenţială st.II din tinereţe.
Istoricul bolii: pacientul acuză dureri la nivelul coloanei lombare,
survenite în puseuri sub influenţa muncii prestate şi a condiţiilor de mediu. Ulterior
durerea a iradiat în membrul inferior drept, pe traseul nervului sciatic. Starea
actuală durează de aproape 2 săptămâni, dar pacientul nu a întrerupt serviciul, fapt
care i-a agravat starea. În plus s-a produs şi o contractură musculară puternică
paravertebral, fapt care a dus la limitarea posibilităţilor de mişcare şi la
imposibilitatea de a mai presta orice activitate. A urmat tratament medicamentos la
domiciliu, dar durerea nu a cedat.
Diagnostic: Pentru stabilirea diagnosticului s-au efectuat următoarele
investigaţii:
- analize sanguine,
- radiografii,
- RMN.
În urma obţinerii rezultatelor investigaţiilor şi corelate cu examenul fizic, s-a
stabilit diagnosticul de:
- Discopatie lombară L2-L3
- Artroză intervertebrală L2-L3, L4-L5 cu pensare în dreapta,
osteofite marginale
- Lombociatică dreaptă
- Hernie de disc L2-L3, protuzie discală L4-L5.

29
 Evaluarea pacientului:
Examen fizic general: simptome generale:
- astenie,
- durere,
- starea generală alterată,
Greutate: 73 kg,
Talie 173cm.
Stare de conştienţă - este cooperant, conştient, anxios.
Stare de nutriţie - normoponderal.
Tegumente, mucoase - normale.
Ţesut celular subcutanat - normal fără edeme.
Sistem osteoarticular şi muscular - durere la nivelul coloanei
vertebrale lombare, iradiată în membrele inferioare, cu dificultăţi în mobilizare,
mobilitate articulară a coloanei vertebrale diminuată, contractură musculară
paravertebrală lombară. Sensibilitate redusă în sectorul dureros.
Aparat respirator: normal, 18respiraţii/minut.
Aparat cardio-vascular: normal, TA: 140/70 mmHg, AV: 82bătăi/minut, ritm
cardiac regulat. Se află sub tratament pentru controlul TA.
Sistem nervos: răspunsul la stimuli este prezent, reflexe diminuate, Laseque
pozitiv în dreapta.
Sistem urinar: tulburări de micţiune, rinichi normali.
Aparat digestiv: abdomen mobil cu mişcările respiratorii, suplu, nedureros la
palpare, tranzit prezent.

Explorarea sângelui
30
Denumirea analizei Valori constatate Valori normale
Glicemia 105 mg/dl 75-110 mg/dl
Uree 17 mg/dl 15-42.9 mg/dl
Creatinina 0.5mg/dl 0.5-1.2mg/dl
Fier 80 mg/dl 40-175 mg/dl
Calciu 9.0 mg/dl 8.8-10.1 mg/dl
TGO 16 U.I 2-24 U.I
TGP 17 U.I. 2-20 U.I.
RBC 4.19 mil/mm³ sange 45 mil/mm³ sange
HGB 12.9 gr/100ml 13-15 gr/100ml
HCT 46% 38-51%
VSH 12mm/1h 1-20mm/1h
Timp Quick 12’’ (100% fata de martor) 12-14’’(100% fata de martor)
Timp Howell 1’30’’ 1’30-2’30’’
WBC 5400/mm³ sange 4200-8000/mm³ sange
PLT 290000/mm³ sange 150000-300000/mm³ sange

Explorarea urinii: sumar și sediment

Denumirea analizei Valori constatate Valori normale

Densitatea urinii 1020 1015-1030
pH 6.1 5.5-6.5
Albumina Absentă Absentă
Urobilinogen Absent Urme sau absent
Pigmenți biliari Absenți Absenți
Epitelii Rare Rare
Leucocite Frecvente Rare
Urocultură Sterilă Sterile

Nevoi identificate:
- nevoia de a se mişca şi de a avea o bună postură,
- nevoia de a fi îngrijit, curat, de a proteja tegumentele şi mucoasele,
- nevoia de a dormi şi a se odihni,
- nevoia de a evita pericolele
- nevoia de a învăța să-și păstreze sănătatea

Nevioa afectată Manifestări de Sursa de Diagnostic de

dependență dificultate nursing

31
Nevoia de a se Durere, Dificultate de de- Alterarea mobili-
mişca şi de a avea Imobilizare plasare. tăţii fizice şi sensi-
o bună postură Discopatie lom- Diminuarea mişcă- bilităţii
bară L2-L3 rilor.
Artroză interver- Contractură mus-
tebrală L2-L3, L4- culară.
L5 cu pensare în Diminuarea forţei
dreapta, osteofite musculare.
marginale Durere persistentă
Lombociatică la nivelul coloanei
dreaptă lombare
Hernie de disc L2-
L3, protuzie disca-
lă L4-L5.
Nevoia de a fi Lombosciatică Alterărarea tegu- Dificultate în auto-
îngrijit, curat, de a dreaptă mentelor datorită îngrijire
proteja Hernie de disc L2-
imposibilităţii e- Frica de durere.
tegumentele şi L3 fectuării ingrijilor
mucoasele de igienă corpora-
lă.
Nesiguranță datori-
tă durerii la nivelul
coloanei lombare,
iradiată în mem-
brul inferior
Nevoia de a dormi Durere Somn agitat cu Insomnie
şi a se odihni Artroză interver- treziri frecvente
tebrală L2-L3, L4- din cauza durerii.
L5 cu pensare în Oboseală, iritabili-
dreapta, osteofite tate, nelinişte
marginale
Lombociatică
dreaptă
Hernie de disc L2-
L3, protuzie disca-
lă L4-L5.

Nevoia de a evita Anxietate Anxietate datorată Anxietate

pericolele Discopatie lom- necunoașterii me-

32
 bară L2-L3 todelor de prote-
Artroză interver- jare contra durerii.
tebrală L2-L3, L4-
L5 cu pensare în
dreapta, osteofite
marginale
Lombociatică
dreaptă
Hernie de disc L2-
L3, protuzie disca-
lă L4-L5.
Nevoia de a învăța Inaccesibilitatea la Cunoștințe insu- Cunoștințe
să-și păstreze informaţii, lipsa de ficiente despre insuficiente
sănătatea cunoştinţe boală, prevenire,
tratament, îngrijire

Diagnostic Obiective Intervenții Intervenții Evaluare

de nursing autonome delegate
Alterarea Reducerea du- Asigur condiţiile Administrez la Diminuarea se-
mobilităţii rerii. de confort în indicația me- mnificativă a
fizice şi Creşterea am- salon,respect dicului de an- durerii, muscu-
sensibilită- plitudinii de orele de repaus tialgice şi latură paraverte-
ţii mişcare în seg- fizic. miorelaxante brală relaxată.
mentele afecta- Poziţionez paci- Pacientul reu-
te. entul în pat şeşte să se mo-
Relaxarea în posturi antal- bilizeze singur.
musculaturii gice.
paravertebrale. Mobilizez pasiv
Creşterea forţei membrele inferi-
şi rezistenţei oare, masez u-
musculare. şor, relaxant zo-
Pacientul să-şi na coloanei ver-
recâştige auto- tebrale, regiunea
nomia în de- fesieră şi mem-
plasare brele inferioare.
Ajut pacientul în
efectuarea unor
mişcări
33
 Pregatesc paci-
entul pentru ra-
diografia coloa-
nei vertebrale şi
RMN
Dificultate Creşterea ca- Acord ajutorul Pacientul reu-
în auto-în- pacităţii de în efectuarea în- şeşte să-şi îm-
grijire autoîngrijire grijirilor de igi- bunătaţească
Frica de Menţinerea enă corporală. capacitatea de
du-rere. integrităţii Învăţ pacientul autoîngrijire,
tegumentelor despre unele reuşeşte să-şi
măsuri ergono- reia activităţile
mice care să-i de zi cu zi fără
uşureze activită- dificultate.
ţile de autoîngri-
jire.
Ajut pacientul la
îmbrăcare/ dez-
brăcare şi faci-
litez aceste ac-
tivităţi prin aşe-
zarea la înde-
mâna pacientu-
lui a lucrurilor
de utilitate ime-
diată.
Insomnie Pacientul să Liniştesc paci- La indicația Pacientul a re-
beneficieze entului. medicului ad- uşit să îşi re-
de somn cores- Aerisesc came- ministrez gleze somnul şi
punzător can- ra, mă ocup să Diazepam să se odihneas-
titativ şi cali- fie linişte în 1tb/zi seara la că.
tativ. salon. culcare.
Anxietate Pacientul să Explic pericole- Pacientul ştie
înveţe metode le la care se să nu se expună
de protejare poate expune la eventualele
contra durerii dacă nu respectă pericole care
în vederea indicaţiile pe i-ar putea peri-
posibilităţii de care le primeşte. clita sănătatea.
reluare a Învăţ pacientul

34
 activităţilor unele modalităţi
curente. de protejare, de
evitare a situa-
ţiilor nedorite.
Cunoștințe Pacientul să-și Evaluez nivelul Pacienltul este
insuficiente îmbogățească cunoștințelor pa- optimist, își cu-
cunoștințele cientului, fac noaște afecțiu-
educație sanitară
despre afecțiu- nea, evoluția și
Pun la dispoziția
nea lui, evolu- pacientului pli- îngrijirile ulte-
ție și tratament ante, reviste din rioare la domi-
care să se docu- ciliu
menteze
Sugerez accesa-
rea internetului

Concluzii

Un factor de risc foarte important în aparitția herniei de disc este reprezentat

de fumat deoarece acesta interferă cu oxigenarea corecta a coloanei și implicit a

35
discului. Astfel poate să apară deshidratarea și degenerarea discală, care în timp
vor determina hernia.
Specaliștii consideră că hernia de disc are o importanță componentă
genetică, în special în cazul pacienților cu hernia lombară.
Alti factori de risc sunt reprezentati de:
-Vârsta;
- Activitatea fizică intensă la locul de muncă;
- Obezitate;
- Stil de viață sedentar;
- Vibrații excesive la care este supusă coloana;
- Malformații congenitale ale coloanei și canalului vertebral.
Majoritatea herniilor apar în zona lombară. Aceasta localizare este de 15 ori
mai frecventă decât cea cervicală și este una din cele mai frecvente cauze de dureri
de spate. Discurile cervicale sunt implicate în hernii în procente diferite: în 8% din
situații sunt implicate discurile cervicale, iar în 1-2 % sunt implicate discurile
toracice înalte. Herniile cervicale apar mai ales la nivelul C5 - C6 și C6 - C7, iar
cel mai frecvent pot fi prinse în aceste hernii plexurile cervicale și brahiale.
În unele hernii sunt afectate și rădăcinile nervoase importante și atunci
tabloul clinic este mult mai violent, pacientul prezentând și afecțiuni motorii dar și
afecțiuni de natură senzitivă.
Pentru ameliorarea simptomelor datorate herniei de disc specialiștii
recomandă pacienților următoarele:
1. Să adopte un regim de viață cât mai activ, bazat pe exerciții fizice și o dieta
adecvată. Greutatea în plus poate să agraveze simptomele, deci este foarte
important ca pacienții supraponderali să revină la greutatea indicată și
recomandată pentru înalțimea și vârsta lor;
2. Folosirea unor proteze speciale pentru coloană. Acestea nu trebuie folosite
prea mult însă, deoarece musculatura paravertebrală se poate hipotrofia
întru-cât nu mai joacă un rol activ în menținerea coloanei în rectitudine;
3. Să participe la programe de fizioterapie complexă. Astfel pacienții sunt
învățați cum să se îmbrace, cum să meargă și cum să ridice greutăți corect,
astfel încât să nu apară durere. Terapeuții vor realiza și programe de exerciții
menite să întărească musculatura pacienților, atât cea abdominală cât și cea
paravertebrală. Cu timpul se va redobândi flexibiliatea coloanei vertebrale și
pacientul se va mobiliza mult mai ușor;
4. Să își facă masaj local pentru a stimula musculatura.
Pentru majoritatea pacienților cu hernie de disc tratamentul conservator este
cel mai indicat iar starea lor de sănătate se ameliorează spectaculos. Doar un
procent relativ redus continuă să aibă dureri de spate în urma tratamentului, situație
în care sunt indicate alte metode terapeutice. În cazul în care pacienții au meserii ce
36
constituie factori de risc pentru recurenta afecțiunii, specialiștii le pot recomanda
schimbarea locului de muncă.
Unii pacienți pot preveni apariția acestei afecțiuni sau agravarea
simptomelor dacă sunt atenți și responsabili si isi tin greutatea sub control, daca
adopta o postura corecta, daca evita activitățile fizice foarte intense, dacă opresc
fumatul și dacă evită factorii agravanți și factorii de risc.

BIBLIOGRAFIE

Borundel C. - Manual de Medicină Internă pentru Cadre Medii, Editura All,

Bucureşti, 2002
Baciu Clement - Aparatul locomotor, Editura Medicală, 1981.
Cezar Ionel - Compendiu de neurologie, Editura Medicală, 1982.
37
Chiru F, Chiru G., Morariu L - Îngrijirea omului bolnav şi a omului
sănătos, Editura Cison, Bucureti 2003
Domnişoru Leonard - Compendiu de medicină internă, Editura știinţifică,
Bucureşti, 1994
Gogulescu N., Gogulescu B.A. - Ortopedie traumatologie vol I, Editura
Evrika, Brăila, 2002.
Henderson V. - Principii fundamentale ale îngrijirii bolnavului, Danemarca,
Hardy Larsen, Ap. S, 1990.
Mozeş C. - Tehnica îngrijirii bolnavului, Editura Media Sud, Bucureşti, 2004
Popescu C. - Boli interne pentru cadre medii, Bucureși, Editura Medicală,
1980.
Titircă L. - Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali,
Editura Viaţa Medicală Românească, Bucureşti, 2000.

38