HERNIA DE DISC LOMBARĂ

Autor: Enache Marius Ștefan

Facultatea de mecanică și mecatronică, anul I
Grupa: 512-A
Îndrumător: Conf.univ.dr. Mihaela Netolitzchi

Cuvinte cheie: hernia, disc intervertebral, lombalgia, sciatica

Introducere

Lombalgia și sciatica reprezintă unele din cele mai des întâlnite și înregistrate
atologii în istoricul medicinii. Primele relatări scrise referitoare la anatomia creierului,
plexului brahial și nervului sciatic le întâlnim în lucrările lui Hipocrate. Deși în lucrările sale,
efectuate pe animale, avea dificultăți în diferențierea nervilor periferici de tendoane.
Hipocrate a atribuit printre primii paresteziile, slăbiciunile musculare în membre și
tulburările sfincteriene patologiilor însoțite de compresie medulară.
În ceea ce privește terminologia folosită pentru suferințele coloanei lombare, nu există
nici pe departe unanimitate de păreri. Afectarea discului inervertebral este denumită de unii
autori hernie de disc iar de alții discopatie.
Ultimul termen cu înțeles mai larg pare mai apropiat de realitatea anatomoclinică
deoarece discul nu suferă doar prin herniere existând o întreagă patologie discală, diferită de
hernia de disc, care determină suferințe ale coloanei lombare. Pe de altă parte, coloana
lombară trebuie privită ca un tot unitar care cuprinde pe lângă segmentul vertebro-discal și
țesuturile moi adiacente (mușchi, ligamente, fascii), care se pot constitui adesea în sediul unei
suferințe.
Maladiile degenerative ale coloanei vertebrale reprezintă o problemă medico-socială
cu impact economico-financiar sugestiv. Este binecunoscut faptul că peste 80% din populație
suportă de-a lungul vieții cel puțin un episod de durere lombară dizabilitantă. Pe lângă faptul
că este o maladie incapacitantă, hernia discală este prea frecvent invalidantă.
Sechelele neurologice cu handicap fizic definitiv reprezintă o complicație obișnuită a
acestui domeniu. Strâns legate de această afecțiune costurile individuale și sociale aplicate
sunt imense.
Tratamentul conservator ale herniei discale include administrarea antiinflamatoarelor
nesteroidiene, terapie manuală, măsuri fizioterapeutice și administrarea epidurală a
corticosteroizilor. Cu toate că majoritatea celor care au făcut un acces de lombosciatică se
ameliorează în 3 luni de zile, până la 20% din pacienți ajung să fie operați pe motivul herniei
discale.

Cauzele herniei de disc

Hernia unui disc este cauzată în general de degenererarea inelului fibros. Pe măsură ce
trec anii aceste discuri încep să se deshidrateze și astfel își pierd flexibilitatea.
Hernia de disc poate fi rezultatul unor răniri la nivelul coloanei vertebrale,
dezvoltându-se astfel fisuri la nivelul stratului exterior al discului. Materialul gelatinos din
interiorul discului (nucleul), poate fi împins în afară prin fisurile din capsulă sau se poate rupe
în bucăți.
Traumatizarea discului se poate datora următoarelor cauze:
- o tensionare puternică sau o presiune crescută la nivel lombar. Uneori o
întoarcere bruscă sau chiar strănutul poate determina protruzia nucleului.
- activitățile zilnice care supun spatele unui stres, incluzând ridicări
vicioase, expuneri prelungite la vibrații sau accidentări la sport.

Factori de risc ce pot fi evitați:

- serviciul sau alte activități ce cresc riscul de dezvoltare a herniei de disc, cum ar fi poziția
șezândă pentru o perioadă lungă de timp, ridicarea de obiecte grele, răsuciri sau aplecări
frecvente, exerciții fizice grele, mișcări repetitive sau vibrații constante (cum ar fi condusul
mașinii).
- exerciții executate neregulat sau efectuarea de exerciții cu încordare crescută pentru o
perioadă lungă de timp, sau efectuarea de exerciții pretențioase după o perioadă lungă de
inactivitate.
- fumatul - nicotina și alte toxine pot deteriora capacitatea discurilor intervertebrale de a
absorbi substanțele nutritive necesare din sânge, crescând astfel posibilitatea de distrugere a
discurilor.

- obezitatea - creșterea greutății corporale cauzează o sarcină crescută asupra discurilor de la

nivel lombar
- tusea frecventă care solicită musculatura abdominală, pelvină și implicit crește presiunea la
nivelul coloanei vertebrale.

Factorii de risc care nu pot fi evitați:

- înaintare în vârstă. Procesul de îmbătrânire a discurilor în regiunea lombară inferioară, la fel

ca și accidentările frecvente a discurilor sau mușchilor spinali cresc predispoziția pentru
apariția durerilor de spate, proces ce începe în timpul perioadei de adult
- sexul masculin
- istoric de accidentări la nivel lombar, hernii de disc sau operații la nivel lombar.

Simptomatologia herniei de disc lombare

Medicul examinator va evalua simptomele de durere de spate și de picior, printr-o

examinare fizică și anamnestică. Diagnosticul se va baza pe caracteristicile care indică
iritarea unuia sau a mai multor nervi spinali, a pierderii puterii, a sensibilității și reflexelor,
asociate cu lezarea rădăcinilor nervoase.
Dacă anamneza și examenul fizic vor sugera existența herniei de disc probabil că se
vor efectua teste adiționale. Debutul herniei de disc este brutal, legat de un factor declanșator
(efort fizic mare, frig etc) sau insidios, progresiv.
Simptomele depind de poziţia și de mărimea herniei. Dacă discul herniat:
- nu face presiunea asupra unui nerv, pot să nu fie dureri sau poate exista o durere lombară
joasă surdă.
- face presiuni asupra unui nerv, va exista durere, amorțeală sau slăbiciune în zona prin care
trece nervul.
- dacă hernierea va fi la nivel lombar, va apărea sciatica. Sciatica este durerea care trece prin
șezut spre gambă și articulaţia piciorului și se datorează presiunii asupra nervului sciatic.
Această durere poate fi acompaniată de o durere lombară joasă.
- dacă hernierea apare la nivelul lombar superior, imediat sub coaste, durerea va apărea la
nivelul anterior al coapselor
- dacă hernierea apare la nivel cervical, durerea și amorțeala vor apărea în umeri, brațe sau
piept.
Durerea de picior cauzată de hernia de disc are următoarele caracteristici:
- de obicei apare doar pe un picior
- debut brusc sau gradat
- poate fi constantă sau intermitentă
- se poate accentua în anumite condiții de genul strănutului, tusei sau efortul din timpul
defecației
- se poate agrava datorită șezutului, poziției bipede prelungite sau răsucirilor
- se ameliorează în timpul mersului, poziției întinse sau a altor poziții care relaxează coloana
vertebrală și scad presiunea asupra discului herniat.
Simptome legate de lezarea nervilor prin hernia de disc
- Furnicături (senzație de injecție cu multe ace) sau amorțeala pe un picior, care începe la
nivelul șezutului sau în spatele genunchiului și se extinde spre șold, gleznă sau picior
- slăbiciune într-o anumită grupă musculară sau în ambele picioare
- durere la nivelul anterior al coapsei
- slăbiciune în ambele picioare și pierderea controlului vezicii urinare și /sau a colonului, ceea
ce se numește sindromul de coadă de cal, o formă severă de compresiune a rădăcinilor
nervoase.
Alte șimptome ale herniei de disc sunt durerea musculară profundă și
spasmele musculare.

Clasificarea herniei de disc lombare

Faza I
Este faza de instabilitatea discală cu ușoară laxitate a nucleului pulpos în inelul fibros,
determinând dureri lombare cronice intermitente, de tip postural.
De cele mai multe ori, la încetarea efortului și la repaus, aceste dureri dispar, pentru a reapare
în condiții variate de solicitare a segmentului lombar.
Faza II
Faza de leziune a discului, cu ruperea inelului fibros și cu protruzia postero-centrală a
nucleului pulpos, determinând un lumbago acut sau supraacut de tip discogen, a cărui
manifestare clinică se prezintă astfel:
Subiectiv:
- debut brusc
- dureri lombosacrate uni-sau bilaterale
- caracter mecanic
- durerea nu coboară pe membrele inferioare, sau dacă o face, nu trece de genunchi
Obiectiv:
- deformarea lombară cu diminuarea lordozei lombare fiziologice adesea fără scolioză
- limitarea dureroasă a flexiei trunchiului (indice Schöber mic)
- semnul Lasegue pozitiv bilateral

Faza III
Se mai numește și faza radiculară și apare prin protruzia postero-laterală a discului herniat,
care va intercepta în calea sa o rădăcină nervoasă. Din acest motiv simptomatologia va apare
unilateral.
Această fază are trei stadii:

Stadiul I - Iritativ
Discul herniat ajunge la rădăcina, pe care doar o atinge, fără a o comprima sau leza în vreun
fel. De aceea în acest stadiu bolnavii acuză durere pe traiectul rădăcinii, dar fără să apară
semne neurologice.
Subiectiv:
- durere lombo-sacrată unilaterală
-iradiere în membrul inferior de-a lungul unui dermatom (L5,S1,L4,L3,L2)
- caracter mecanic al durerii care de obicei este calmată de repaus
Obiectiv:
- sindrom vertebral static cu:
- scolioză lombară
- diminuarea lordozei lombare
- contractura musculară paralombară
- sindrom vertebral dinamic cu:
- indice degete-sol înalt
- indice Schöber mic
- semnul Lasegue pozitiv de partea afectată

Stadiul II – Compresiv
Materialul herniat ajunge la rădăcine nervoasă, pe care deși nu o lezează, o comprimă.
Acum se adaugă la simptomatologia deja menționată paresteziile pe traiectul durerii. La
examenul obiectiv vor apare hipoesteziile pe traiectul unei rădăcini, diminuările sau
disparițiile unor reflexe osteotendinoase: reflexul rotulian în afectarea rădăcinii L4 și reflexul
achilian în afectarea rădăcinii S1.

Stadiul III - De întrerupere

În acest stadiu se manifestă, pe lângă semnele și simptomele prezente în stadiul I și II și
semnele rezultate din secționarea unor axoni din rădăcină, sau a întregii rădăcini prin
conflictul cu discul herniat. Pareza, respectiv paralizia care se instalează, se obiectivează prin
prezența deficitului motor în neuromiotomul respectiv. Vom constata astfel că bolnavul nu
poate sta pe vârfuri în paralizia rădăcinii S1, sau că nu poate sta pe călcâie în paralizia
rădăcinii L5.

Faza IV
Este faza modificărilor de tip degenerativ, cu apariția discartrozei și a artrozei interapofizare,
după vârsta de 40 de ani. Odata cu vârsta, nucleul pulpos își pierde imbibația normală cu apă,
se ratatinează și devine friabil. În același timp, inelul fibros suferă și el modificări importante
în urma repetatelor solicitări mecanice la care a fost supus. Acestei faze i se potrivește
probabil mai bine termenul generic de discopatie lombară, și aceasta datorită multiplelor sale
forme de manifestare.
În această fază vom pute întâlni următoarele aspecte clinice:
- fără acuze subiective; 60-70% din subiecți sunt purtători ai unei discopatii lombare de fază
IV asimptomatice;
- lombalgie cronică, cu noduli de miogeloză și puncte trigger paralombare și parasacrate, a
căror activitate are un net caracter psihoemoțional și meteorotrop;
- lumbabo acut după 40 de ani, lumbago de tip musculo-ligamentar, cu pseudo-sciatică
(durere difuză în membrul inferior, fără caracter dermatomal).
Simptomatologia apare de obicei brusc, după un efort fizic cu ridicare de greutăți, fiind
însoțită de limitarea mobilității coloanei lombare în special pe înclinațiile laterale, care sunt
intens dureroase;
- sciatica prin prinderea rădăcinii în procesul degenerativ de la nivelul foramenului. Este asa-
numita "sciatica varstnicului", cu semnul Lasegue negativ;
- stenoza de canal vertebral, mult mai puțin diagnosticată, se poate manifesta polimorf, de la
simpla lombalgie cu sciatalgie până la sindromul de coadă de cal.

Recomandări

Hernia de disc reprezintă o stare de deteriorare a discului care este ireverșibilă,

neceșitând chiar și tratament neuro-chirurgical. Pentru evitarea procedeelor invazive se pot
combate solicitarile mecanice prin repaus la pat și exerciții specifice acestei afecțiuni.
Se recomanda ca exercițiile să fie efectuate la indicația și sub supravegherea
kinetoterapeutului. Cu ajutorul unui program de exerciții bine structurat, bolnavii iși
activeaza circulatia locala, ceea ce ajută la reducerea inflamațiilor și durerilor, la eliminarea
produselor metabolice și la refacerea articulațiilor afectate.
Pare simplu, dar procesul in sine este extrem de complicat, deoarece fiecare pacient
este unic: are o anumită boală, un sistem imunitar specific, boli asociate, de care trebuie ținut
cont atunci când se elaborează programul de exerciții.

Sfaturi pentru bolnavii cu lombosciatică vertebrală, discală sau prin hernie de disc:

Să nu ridice greutați de jos decât în poziția cu genunchii îndoiti și coloana neflectată (cât mai
dreaptă);

Să evite pe cât posibil transportul greutăților în spate, care măresc solicitarea discurilor
intervertebrale;

Să practice în fiecare zi gimnastică medicală de 10-15 minute dimineața și la sfarșitul

programului;
Să evite îngrașarea, respectând dieta conform sezonului și efortului fizic pe care-l practică;

Să se adreseze medicului la primele semne dureroase localizate în regiunea lombară;

Dacă a aparut după un efort criza acută de lombosciatică să solicite și să consulte imediat
medicul. Pană la sosirea medicului să respecte repausul absolut la pat;

Dispariția bruscă a durerii însoțită de dificultate în mers anunță sciatica paralizantă care
trebuie operată în cel mult 4-5 ore de la debutul simptomelor;

Tratamentul balnear poate fi indicat la sfarșitul crizei dureroase de lombosciatică și numai cu

aviz medical;

Să practice gimnastică la spalier sau la bară, agațat in mâini, fiindca asigură despovărarea
discurilor intervertebrale.

BIBLIOGRAFIE

1. Borundel C. - Manual de Medicină Internă pentru Cadre Medii,

Editura Bic All, București, 2002
2. Baciu Clement - Aparatul locomotor, Editura Medicală, 1981
3 . Gogulescu N., Gogulescu B.A. - Ortopedie traumatologie vol I,
Editura Evrika, Brăila,2002
4. Titircă L. - Tehnici de evaluare și îngrijiri acordate de asistenții medicali,
Editura Viața Medicală Românească, București, 2000.