Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Discopatia lombara
Autor: Dr. Stiuriuc Simona
Mecanism fiziopatologic
Semne si simptome
Diagnostic
Tratament
Prognostic
Discopatia este cea mai comuna afectiune a sistemului nervos si ocupa al doilea loc dupa gripa
ca etiologie a dizabilitatii temporare. Discopatia este si cea mai frecventa boala chirurgicala a
coloanei vertebrale, maduvei spinarii si a radacinilor nervoase spinale. In cele mai multe cazuri
este determinata de afectarea discului intervertebral ca rezultat al microtraumelor multiple,
repetitive sau a stresului fizic. Uneori exista anomalii congenitale care favorizeaza distrugerea
maduvei si a radacinilor nevroase. Conditia poate apare si la virste tinere. De obicei acesta este
un proces normal al imbatrinirii structurilor coloanei.
Discopatia se poate dezvolta la orice nivel al coloanei, dar este mai comuna in segmentele
cervicale si lombare. Acestea sunt regiunile de tranzitie intre coloana mobila (cervicala si
lombara) si cea fixa (toracica si sacrata).
Daca discul intervertebral nu este integrat corect intre vertebre, acestea sunt mult mai apropiate
intre ele si comprima nervii spinali. Patologia determinata de discul intervertebral asupra
coloanei lombare este denumita discopatie lombara. Daca discul se deterioreaza si rupe apare
hernia. Discopatia lombara determina pacientului durere in regiunea lombara care se poate
reflecta in abdomenul inferior sau picior.
Durerea apare lombar si se intensifica in mobilizarea coloanei sau in anumite pozitii. Multe
persoane confunda durerea lombara cu colica renala. Durerea lombara creste in intensitate la
miscarea coloanei. Nu se recomanda masajul viguros sau energetic lombar pentru a nu determina
iritatia nervilor prin apropierea vertebrelor.
Mecanism fiziopatologic
Discul intervertebral este format dintr-un miez pulpos, un inel periferic fibros si platouri
cartilaginoase. Functia sa este de a absorbi socurile fiziologice ale elementelor individuale ale
coloanei si de a proteja de contactul direct corpii vertebrali. La virste tinere pulpa este
gelatinoasa, iar continutul sau de apa depaseste 80%. Elasticitatea discurilor intervertebrale este
sustinuta de un inel fibros, compus din 10-12 straturi concentrice de fibre de colagen, localizate
in directie diagonala si atasate de platourile cartilaginoase. Odata cu inaintarea in virsta,
microtraume si incarcarea presionala a coloanei, discurile intervertebrale se modifica.
Fibrele straturilor interne ale inelului fibros se rup si proemina in miezul pulpos, discul isi pierde
structura, se dezvolta fibrozarea progresiva, apar rupturi si defecte ale inelului fibros si ale
platourilor cartilaginoase. Presiunea prelungita a discului asupra tesuturilor inconjuratoare duce
la hipertrofia marginilor osoase adiacente. Apar osteofitele iar articulatiile intervertebrale se
calcifica. Aceste procese modifica forma si dimensiunea canalelor osoase ale maduvei spinarii si
radacinilor nervoase.
Primul stadiu al discopatiei lombare este alunecarea discului datorita migrarii pulpei si protruziei
inelului fibros. Este urmat de ruptura incompleta a inelului fibros si alunecarea unei parti din
nucleul pulpos in afara spatiului discal. Discul herniat apare prin migrarea unei anumite parti a
pulpei cu ruptura completa a inelului fibros si imposibilitatea reformarii inelului. In functie de
directia hernierii sunt diferentiate: hernia de disc frontala, verticala si posterioara, ducind la
compresia maduvei si a radacinilor nervoase lombare.
Degenerarea discurilor intervertebrale apare cind muschii vertebrali isi pierd tonusul si nu mai
pot sustine adecvat coloana vertebrala. Normal, exista un tonus minim al muschilor chiar si in
repaus. Acest tonus muscular face posibila mobilizarea in timp real sau mentinerea pozitiei
corecte a organelor interne. Muschii intervertebrali mentin coloana in cea mai buna pozitie.
Tonusul muscular va diminua in timp daca se fac eforturi mari fara a antrena inainte muschii sau
dupa perioade lungi de sedentarism. Sedentarismul, o pozitie nesanatoasa a corpului afecteaza
activitatea musculara cit si tonusul muscular. Obezitatea este o alta cauza a discopatiilor, mai
ales datorita presiunii in exces asupra coloanei vertebrale. Orice forte de greutate excedentare
afecteaza capacitatea corpului de a-si mentine pozitia normala si de a-si efectua functiile.
Pe masura ce coloana vertebrala nu mai este bine sustinuta, vertebrele se apropie intre ele si
aplatizeaza discurile intervertebrale. Presiunea aplicata asupra vaselor de singe incetineste
activitatea metabolismului local, conducind la deshidratarea discurilor in timp. Daca tonusul
muscular continua sa diminue, vor ceda si ligamentele vertebrale rezultind discopatia lombara.
Din aceste motive, tratamentul discopatiei implica recuperarea tonusului muscular, mai intii,
pentru a permite vertebrelor sa revina la pozitia initiala. Metabolismul local este reactivat prin
refacerea spatiului intervertebral. toate aceste proceduri terapeutice permit vaselor de singe
comprimate sa-si recistige permeabilitatea si sa-si refaca functia de vascularizare. Dupa
reinstaurarea circulatiei singelui, metabolismul local va deveni normal, iar discurile
intervertebrale se vor rehidrata.
Semne si simptome
Epidemiologie
Desi multe persoane acuza lombalgie in timpul vietii, doar o parte acuza radiculopatie lombara
sau sciatica drept consecinta a compresiei radiculare sau a iritatiei nervilor. Aproximativ 5%
dintre barbati si 2,5% dintre femei acuza sciatica la un moment din viata.
Istoric medical
Cele mai multe hernii de disc sunt precedate de episoade de durere lombara de intensitate si
durata diferite. In cele mai multe cazuri nu poate fi identificat un eveniment declansator. Durerea
va iradia eventual in picior. Poate fi caracterizata similara unui soc electric, unei arsuri si este
descrisa ca o durere severa. Distributia durerii in picior este dependenta de nivelul iritatiei
radacinii nervoase. Herniile inalte (nivelul lombar 3 sau 4) pot iradia inghinal sau in coapsa
anterioara. Radiculopatiile inferioare (primul nivel sacrat) determina durere in gamba si virful
piciorului.
Radiculopatia lombarei 5, care apare cel mai frecvent, determina durere in picior si partea antero-
laterala a coapsei. Este acompaniata de parestezii si furnicaturi cu distributie similara durerii.
Slabiciunea musculara asociata poate sa nu fie recunoscuta de catre pacient daca durerea este
incapacitanta. Durerea se amelioreaza de obicei in pozitia de supinatie cu picioarele usor ridicate.
Pacientii se simt mai confortabil cind isi schimba pozitiile. Plimbarile scurte pot ameliora
simptomele. Plimbarile lungi sau repausul prelungit (mai ales pe scaun) pot agrava durerea.
Examen fizic
La examenul fizic, pacientii pot fi neurologic normali, pot avea o radiculopatie profunda sau pot
demonstra sindrom de coada de cal. Un semn pozitiv al piciorului ridicat drept este intotdeauna
prezent. Totusi, semnul piciorului incrucisat ridicat poate fi si mai predictiv pentru o boala de
disc lombar. Spatele poate apare scoliotic. Echilibrul este normal de obicei. Slabiciunea
musculara poate fi evidentiata mai ales cind se testeaza mersul pe calcii si virfuri.
Se va observa pozitia de echilibru a pacientului, pozitia anormala care sugereaza aparare de
durere, se vor testa reflexele osteotendinoase ale membrelor inferioare. Pacientul va fi testat
pentru capacitatea de a efectua dorsiflexia piciorului in timp ce sta pentru a testa radacina
lombara L5. Se va testa sensibilitatea cutanata care corespunde dermatomului L5. Palparea
coloanei lombare nu este de ajutor in diagnosticul discopatiei lombare, dar trebuie sa excluda alte
cauze de durere de spate.
Diagnostic
Studii de laborator
hemoleucograma completa
fosfataza acida si alcalina
rata de sedimentare a eritrocitelor VSH
calciul seric
electroforeza proteinelor serice.
Studii imagistice
RMN-ul este de departe cel mai folosit test pentru a evalua pacientii cu sciatica. Adesea este
recomandat inaintea radiografiilor simple. Este foarte specific in definirea herniilor de disc
lombar. Cel mai bine sunt evaluate discurile laterale. In reinterventii, RMN-ul poate evidentia
intinderea tesutului cicatricial si diferentia de o hernie de disc recurenta.
Mielografia cu scanare CT poate fi recomandata de catre chirurgi pentru a evalua pacientii
inainte de reoperare sau pentru a evalua pacientii care au modificari spondilotice majore,
deoarece poate evidentia structurile osoase mai bine decit IRM.
Radiografiile simple cu flexia si extensia coloanei, pot fi de ajutor pentru a observa unele
malaliniamente, anomalii congenitale, tumori spinale, instabilitati. Toti pacientii necesita
radiografii ale coloanei inainte de a intra in operatie.
Electromiografia este rar de ajutor in diagnostic sau terapeutica discopatiei lombare. Ocazional,
un pacient diabetic poate fi identificat ca avind poliradiculopatie sau plexopatie.
Tratament
Terapia medicala
Aproape toti pacientii cu sciatica sau hernii de disc trebuie sa incerce terapia medicala. Exceptia
evidenta este pacientul care se prezinta cu sindrom de coada de cal sau deficite motorii severe.
Se va incuraja repausul la pat si se vor prescrie agenti anti-inflamatori steroidieni sau
nonsteroidieni cu analgezice suficient de puternice pentru a ameliora durerea. Relaxantii
musculari ajuta in ameliorarea spasmelor asociate. Dupa 7-14 zile se va reincepe mobilizarea
usoara.
Dupa ce pacientul s-a recuperat dupa durerea radiculara poate fi initiata terapia fizica. Pacientul
se va intoarce la programul de lucru. Se vor opri medicamentele steroidiene. Se va efectua o
reevaluare la o luna la de debutul sciaticii.
Succesul terapiei conservatoare a discopatiei lombare poate depinde de tipul de hernie. Injectiile
epidurale cu steroizi pot fi folosite oricind, totusi utilitatea lor este controversata.
Terapia chirurgicala
Microdiscectomia lombara standard are numeroase variante. Discectomiile percutane sunt inca
efectuate frecvent. Tehnicile endoscopice insa au cistigat in popularitate. Aceasta metoda pare
mai aplicabila in herniile de disc mici si continute. Chemonucleoliza, desi in principiu o
alternativa excelenta, nu mai este efectuata. Sunt practicate si alte proceduri, cum este ablatia
interna.
Complicatiile operatiilor:
Frecventa complicatiilor este 2-4%. Astazi chirurgii inca opereaza nivelul gresit al coloanei. De
aceea confirmarea radiografica intraoperatorie a nivelului lombar afectat este incurajata.
Singerarea intraoperatorie poate fi abundenta si se datoreaza invariabil malpozitiei. Canalele
venoase epidurale angorjate pot face operatia dificila si periculoasa. Foarte rar, poate fi lezat
inelul anterior si un vas retroperitoneal. Constientizarea acestei complicatii este esentiala.
Infectiile cutanate pot apare. Se va administra o doza de antibiotic preoperator cu o ora inainte de
operatie. Se va suspecta discita in cadrul unui VSH ridicat, a febrei, durerii localizate severe si a
simptomelor recurente.
Agravarea deficitului neurologic este rara si se datoreaza retractiei excesive a radacinii. Daca o
radacina nervoasa este gresit interpretata drept o hernie de disc si este excizata, leziunea rezultata
poate fi severa. Daca este posibil se vor identifica hernia de disc si radacina in acelasi cimp
operator.
Prognostic
Aproape toate studiile masoara prognosticul dupa operatia herniei de disc diferit. Un prognostic
bun poate fi definit prin folosirea diminuata a narcoticelor, revenirea prompta la lucru a
pacientului sau reducerea durerii.
Pacientii care acuza simptome sase luni sau mai mult inainte de tratament (chirurgical sau
nonnechirurgical) au prognostic mai negativ. Aproximativ 75% dintre pacientii care au suferit o
microdiscectomie au reducere de lunga durata a durerii sciatice, fiind considerati vindecati.
Predominanta durerii in picior este cel mai folosit determinant al prognosticului in chirurgia
herniei de disc.
De asemenea, unii pacienti care sunt tratati chirurgicali sunt mult mai predispusi la alte probleme
cum sunt herniile recurente, arahnoidita si instabilitatea vertebrala. In plus, s-a descoperit ca
inaltimea coloanei este un factor predictor semnificativ pentru discopatie, iar greutatea corporala
este doar nesemnificativ asociata acesteia.
BIBLIOGRAFIE / RESURSE:
Data actualizare: 20-02-2014 | creare: 08-07-2013 | Vizite: 4986
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și
parțială, este interzisă!
intră pe forum
Căutați o afecțiune:
ROmedic pe Facebook
Informații interesante zilnic. Urmăriți-ne!
Ai o întrebare medicală?
Te preocupă starea ta de sănătate?
Întreabă gratuit medicii pe cel mai mare forum medical din România.