Sunteți pe pagina 1din 40

\e

MffiffiffiWWffiAMK
ED|T!''R,A toh!

eREAtdGA

!.

'*r

lir
i

1_

"4

.l

"ji*"

," ''

"

P.iDUCHII

ciorapii gi cum igi viri picioarele aliruri


de-ale lui Felix, care qi le ldfiie pe tot fundul hirddului; un strat de jeg se ldgegte,

fira

De indatd ce Felix 5i Morcoveali vin


acasi de la Internat, doamna Lepic ii
pune sA se spele pe picioare. E o masura
bineveniti, cici acolo, in trei luni de zile,
nu s-au spdlar nici m6car o sineuri dati.
Dealtfel, nici un arricol din pr:ospecr nu
preveoe asta.

trebuie si-tri fie labele,


- Negre mai
Morcoveale,
siracu' de tine! sDune

doamna Leoic.

A ghicit intocmai. Morcoveati e intotdeauna mai murdar pe picioare decit


Felix. De ce oare? Doar traiesc amindoi
aldturi qi duc aceea$i viaiA, sub acela$i
acoperAmint. Fjreite, dupa rrei luni, nici
picioarele lui Felix nu por sd fie prea albe,
dar Morcoveald. dupa cum singur spune.
aproape cA nu 5i le mai recunoagte. Ru5inat, $i le cufunda in apa cu dibdcia unui
scamator, Nici nul vezi cum igr scoate

zAbavi!, ca

o ruh,

perechi de labe scirboase.

peste
cele doua
-

Potrivit obiceiului siu, domnul kpic

se plimbi de la o fereastri la alta. Recitegte certificatele trimestliale ale bdielilor


si mai ales insemnirile scrise chiar de
mina domnului director. Despre Felix:
,,Zdpdcit, dar inteligent. Va ajunge departe".
$i despre Morcoveali:
,,Cind vrea, se distinge, dar nu vrea intotdeauna".
Gindul ci Morcovea!A ;e poate disdnge ii inveseleste pe roti. In acesr timp.
cu miinile a$ezate cruci$ pe genunchi, el igi
moaie picioarele, topindu-se de plecere.
Se simte privit. Ai sei il gisesc parci ti mai
slut sub chica rotco\ana, cu Iatele crescule peste misuri. Domnul Lepic, potrivnic dovezilor zgomotoase de dragoste, i'i
arati bucuria de a-l revedea, necdiindul.
Cind pleacd de acasi. ii rrage un bobirnac

,.t'

|.'.
I
.tJ

'tiiJ*_
I

t9
,a:

tti

,i.

li

il impunge
cu cotul, $i Morcoveali ride din toali
peste ureche- Cind rine acasi,
lnrma.

lntr-un tirziu, domnul l-epic ii

trece

mina prin la1e. pocnind din unghii, ca 5i


cum ar vrea si-i omoare pdduchii. E
gluma lui favoriti.
Or, de la bun inceput, a fi omorit unul.
Ohol face el. Cum li l-am gibjit, nu
- $cipat!
mi-a
Si in timp ce se $terge nilel cam ingretrotat de coama lui Morcoveala, doamna

cu nlscalva cnlna$1.

Incd unul! li di Ernestina de stire


din- cind in cind, $i de fiece dati Felix tropiie cu picioarele in hlrdau, scutufind
pumnul spre Morcoveali. care tace ti a)teapti sA-i vini 9i lui rindul.
eqti gata, Felix, spune Ernestina,
- Tudecit
n-aveai
vreo laptc. opt, numeri-i. O

ridici bragele spre cer:


Nici ci se putea! se ringuie ca. cople$iti.
Dumnezeule mare! Halal sd ne
he! Emestina, dd fuga dupn un lighean.
Lepic

se-i numirim pi pe-ai

- Sint sigur ci mi-a dat 9i mie,


Felix.
Se riciie furios cu unghiile prin cap pi
cere o gileale de ape. ca si-i inece pe loli.
Potole$te-te, Felix, spune Ernes- cereia
dna,
ii place sI se sacrifice pentru
ceilalti, n-o si te doard deloc.

al

\i,i

ii

,i..i

:r

Yt

I
I

lui

MorcovealA.

Toti fac roati in jurul lui Morcoveat5.


Ernestina i$i vede cu sirg de treabA. Domnul Lepic sti cu miinile la spate qi e numai
ochi, ca li cum ar fi un strdin curios
Vai. vaii Ar rrebui o lopari qi-o grebli!- se viicirc$te fata.
Felix, ghemuit pe vine, migci ligheanul

intii pe mine! urll

l'

il

inlrece insi de la prima


piepGnituri. Ernestina i;i inchipuie ci a
dat de cuib $i, cind colo, a cules doar ciliva,
la intimplare, cici sint puzderie.

Morcovea;i

Acum, fetito, ai 5i tu treabi.


Ernestina aduce un lighean, un pieptene des, ni$te olet intr-o farfurioari gi vinltoarea incepe.

HaptdnA-md

pune un $ervet pe dupd gir $i apoi d5

dovadi de o indeminare si o ribdare de


mami. Cu o mini ii desparte pirul de la
radacinii. cu cealalti 1ine. grijulie. pieprenele ti-l cauti in cap firi s, strimbe din
nas 9i fird teami ci s-ar putea alege ti ea

aduna laolaltd piduchii, care pici-n

apii.^albi de rrlatrealS. ii \ezi bjne cum iSi


rramrnta prctorugele scurte cit un cipefel
,le 8e,rn;. Sc.ea!:in; pe rpa din ligheirn 5i
m.'r lJ lrl(jrJi (lin pri. ina ,,lclului.
Doamna Lepic:

Za[ _\4orc,ivcilr. rin' sa rc mai


ceapi'l Te-ai

Morcovea;i trage cu coada ochiului in

jur. vede cd maici-sa nu poate sdJ audi


iFr spune ristit bAtrinei Marie Nanette:
- Ei 9i? Celi pasi? VeziJi de-ale matale Si

di-mi

pace.

pri_

facut mare, elti om in toate


lrrea. Jr rrehui ,i-1i .ie ruline. Hai. picioaICLi m.rr ,r(r\i Incarg;: poalu jii abia aiCl.
ac3\il. aJungr .; lt Ie v(,,i Piiduchij insd te
maninci fi tu nu ccri nici sfatul profesori_
ior, .nrcl alutor!rl aior tei. Spune, rogu_te,

CA BRUTUS

ce plAcere-simli sd re lagi pradi lighi6anelor. astca'l To1 c:rpul ;r-e numai singe.

Mor.awald;
A,la-i din prrrine picprenului. ma lgirie.

Doantna Lepic:

Aha, pieptlnrrl e de vin6? Va sd zici aqa


mulfumc$tr lu surioarei tale? L_auzi, Ernestino? Domnul Asta delicat nu-i mullumir dc inr. A\cUlr; (c li spun eu. ferilo,
di-l incolo pe nucenicul d.sta indirdtnic,
Jas6-l cu pdduchii lui.
Erne.stina:

Gata pentru azi, mimico. N-am scos


decit grosul. Miinc clau djn nou iama in ei.
Acuma .r. cb o.i' {rebuid:,ca sa ma parfumez, nu glumd.
Doarnna Lepit:
$i tu, Morcovea$, ia ligheanul $i punel
pe zidul grddlnii Si-i vadri tot satul, ca
sa{i crapc oblazul de ruSine.
Morcoveati ia ligheanul qi iese pe uta;
dupi cel pune la soare. sc agazi $i el de
stratA, aldturi.
Bdtrina Marie Nanette e cca dintii care
se apropie. De cite ori il intilne$te pe Morcoveatri, se opre5te in ioc, il iscodegte cu
ochi$orii ei lilLrticiogi $i miopi. clirinind
din scufia-i neagri. gi pare id ghiceasc6
multe

Asta ce-i, intreabi ea'l


-Morcoveafi
nu rispunde.

BAt na

apleaci peste lighcan.


- Linre si fie? Zdu daci mai

ciorrr-meu. Ptcrrr,
pere niste ochelari.

'

se

vid.

ar ll(hui .e-mi

Fecunt-

Si:)i virA deeetul. de pdrcij ar \rea \a


guste. H{}tiifit lucru, nu sc dumireSte
defel.

tu cc tot pizeSti pe-aici, imbufnat


- $iochii
pr.u
bleojdrlil Pun prinsoare cd
te-au

ocirit gi-ai luar una dupi ceafi.

(ulti. nu li-.

As-

bunrra. d.rr gindcsc yi eu cu


capul Asta al meu gi-1i pling de mili, sirdculul de tine, ci mi inchipui ci pitimegti
destule din pricina lor.

Doamna Lepic:

. Morcoveale, anul trecut nu, te-ai finut


de carle a$a cum credeam eu. insemndrile
drrectorului arati c-ai putea mult mai
mult. Umblr cu capu-n nori. cite5ri ciirli
opnte. Al o llnere de minre gro/ard, la
oral iel oole destul de bune. dar nuli faci
temele. .Uile. Morcorea6i. e timpul si
te-a$ternl pe treaba.
Morcoveald:
Nici o gri.jd, tAticule. Anul trecur m-am
cam lesat pe tinjalA, nimic de zis. Acuma
insi.o_sd me lin cu dinlii de carte. Toturi
nuJi faged,uiesc sa alung primul la roari.
uom4ut Leplc;
Oricum, tu incearcd.
Morcoveayti:

Nu, teticule, imi ceri prea mult. N-ajung


primul nicr la geografie. nici la germand,
nlcL la llzici 5i chimie; avem vreo doi-trei
eu

care locesc la astea pe ruple

sinl cei mai

- si le-o iei
tan
dar incolo, clei. Nu-i chip
inainte. Altceva vreau eu
ce-Ii
- iscult6
spun, tlticule
weau s-aiung
in scurtd

- la compunere-: si-i las de


vreme cel mai bun
clruti pe toti. Si dacA cumva nu reusescr cu
toati silinla mea, atunci barem n-are de ce
se-mi pard riu gi-o si strig cu mindrrc i;r eu,
ca Brutus: ,,O, virtute, tu nu eSti decit o
vorbd goali!"
Domnul Lepic:
Las5, biiatule, sint sigur c-o sd-i infirnzi.
Felix:
Tdticule, ce

tot indrugi

Morcoveali?

Lrnesuna:
Eu una n-am auzit.
Doomna Lepic:

Nici eu. Ia mai zi o data, Morcoveafi,

s-auzlm $r nol.
Morcoveald:
N-am spus nimica, mimico.
Doamna Lepic:

Cum nimica?

Pii

cine ameninla cerul

F
t--

- fr*
fh,
q7 t,',.

J/':=

.Lr pLrmnul. rofu la iali, $i turuia de zor.


de se auzea pini-n capul satului? Ia mai
spune o dati. si fie cu lolos ii pcntru altij.

Lasi. mimico. nu meriti

ostcneala

Doanna Lepit;

Ba da. ba da! Ai pomenit de unul


cine-i ila'l
Matale

nul ftii. mimico.

Doamna Lepr;

Crr atit mai mrrlr lntii >i-nrii. re rog


nu iaci pe de5teptul 5i si asculli.

ri

Bine. mimico. Uite. rorbeam cu tata.


care-mi clldea sl'aturi plietone;ti 5i, drept
mrrllumilii. nll itir ce mr-r trccul prin cap
si ligiduicsc ceva. ala ca romanul ila numit Brutus. sI invoc virtutea...
Doamna Lepic;

Iaca nu! Acunr o scalzi. Tc rog si rcpeli


aidoma (c-ai :,pus ldincauli. Mne palc cl
nu-li ccr marea cu sarca 5i-ai putea foartc
bine si faci atita lucru pentru mama ta.
Felix:
Si spun eu, mimico?

:'pnria irtin.i dc rrn prieten 5i muri '


Ernestina:
Morcoveali are dreptale. Ba mi-aduc
arninlc cir BrutLls isla se pr-cfircea nebun,
cu aur ascuns in toiag.
Morcot,eald:

\tr tc .rrf'arl. rrrrr,'lri.

lc-ncrrrci. il
confunzi pe Brulus al mcu cu altcineva.
Ernettina:
Poate. Fii sigur insi ci domni$oara Sofia ne prcdi la istoric tol a$a de bine ca $i
profesorul tiu de la liceu.
Doamna Lepic:
N-arc a facc,. Nil vl ccrtafi. Totul e si ai
un Brutus in lamilie. ;i uite ci noi il avem.
$i asta nunrai mullumiti lui Morcoveali,
sic! Nici nu $l'am de citi cinste ne bucurim. N{inunali-vi de no|.ll Bruius. Vorbe$tc latinesle ca un cpiscop $i nu toaci de
doui or pentru o babi surdi. Sucigi-l pe

toate pnrtile: dacl tc uili la cl din fa1i, ii


vczi petele de pe haina pe care abia a imbficrr-": da(i tL uili din spatc. ii rcti naclragii sfi;iatri. Dunrnezcule, pe unde s-o
mai fi viriL'l Uitali-vi numai in cc hal e
Morcoveali'r-Brutur. Of, lighioaie!

Doamno Lepi(.

Ntri Intii cl. 1i pu ttrrnr Itr. r.rr nc'i .-,.i


veclem deosebirea. Haidc odati, MorcoveaF !
Morcoveali (insind cu o vrtcc plingdreald):
..O, \'ir-tu-tc. tu nu e!1i de-cil o ror-bi
goalil"

DIN SCRISORILE LUI


MORCOVEATA CATRE DOMNUL
I.EPIC 5I UNELE RASPUNSURI
AI.E DO\4N ULLI LEPIC CATRE
MORCOVEATA

Doamna Lepic:

Poftinr! Nimic nu sco{i din copilul ista.


Mai degrabi s-ar lisa zvintat in bitaie decit \i-i fuca rnaica-si pc voie.
Fe/ix:

Uile cum a spLrs. mimico (Dti o(hii


ep li arun(i pri|iri tJiddtadre):
Daci n-ajung primrrl la compunere (1,rl
umfld obtajii ti but. clln pl.iol, am si strig

pe.rte

$i cir ca Brulus (riLlk'd bralele .Vit e ta|an):


..O, virtule (latd btulele sd-i tadd de-u lungul .otpului), tu nLr c$ti riccit o rorbi
goali! Aia a spus.
Douuna [-t pit:
Brirro. nrinLrnal! Te felicit, Morco\cnli! D( cr-nrr parc ||r.i lb: tr riLl..u
lollti incilpilinarca 1a, c ci o imitalie nLt
prefuieite niciodati cit originalul.

Morcoveali. oare chiar Brulu\

l Nu cumra CatonJ
MarcoIcalti:

i]

sptls

asta

Brutus.

'int

sipur.

..

{pui .r rrunc:i

in

Morcoveald, cdtre domnul Lepic


lDltnr!lul Sainr-Marc

Dragi titiculc,
M-am tot linul dc pcscuit in timpul varill)lr'i )r a:tr nri :r prr. sing.lc in mi]carc.
Ni5te buboaie cil toatc zileie imi ies pe
pulpe. Stau la pat. Zac pe spatc 5i doamna
infirmieri imi pune pri;ni1e. Atita vreme
iil prr'.ran<lc r.lrir afrlri\itc 11u .plrg. mi

doare. Dupi aia, nici nu mi mai gindesc


la ele. Numai ci sr: inrnuilesc ca puii de
girini. IJnul 1rece,.rll0 trci risar. Nidijcluiesc insd si ies la liman.
Fi!l tiu iubitor.

Ri spttnvl ,itt,tlulr,t I.cltt

ti \lorcorcala.
1.r pfcgileSli pcnlnt pnma
til impalrlr'rfrnic fi in\cli catchi\mul. lr.c,
burc..i 5rii ca onenirea nu te-a atteptat pe
line pcntrLt ca si aibi buboaie sau pir":rrrs. l'll n lc.flri tll. ILrr l.rr. Cri.r s r-.rLr
hitrrt pir,'lnr 1i in prer,'rrrc pi in miini.
Dar el nu .!c tiicatrea, clcqi ale lui erlu adeI)ra-gul

nrc

Dat liincl ci

raic.
Curaj

care te iubc$te.

Morcoveqld, cdte domnul Lepic

Dlagir tirticulc.
Tc anrrnl buctrros

cl mr.r lL.$il o nru:,ed.


Drli D-rm in(r \tr,tu, ar(ri ci-t o milra
tlnrpuric de ntinte. Spcr ca n-o si lie singllra >i ci lc \ui nrull mr irrtoLdraUn.i prin
'irguinga;i buna

Fiul tiu iubiror..

Dragtrl nrcrr Morcoveali.


Tocmai acum. cincl lie gi,a ie;it o misea- una de-a nrca a inccpLtt sa se clatine.
Chiar icri (limincrF nlj-a cazltt. A$a ci
claci tu ai o nlisca ai mull. ta{il tiu are
unr mai pulin. Precum vczi, nu s-al scnlmbat nimic. nurnirul misclelor in lantilie e
accla ll.

Tatil tiu

Morcoveald, .titre

care rc iubeste.

du nul l"api(

Dragl raticulc.

Inchipuic)1c1i ci ieri a fost ziua domnului Jacques, profesorul noslru oe tatina. Toti biielii au horiril ca eu sI-l felicr1 in numclc intregii clasc. Minuru r:tc
aceaslal cinsle, mi-am prcgitil indelun!l
cuvintarca. presirind ici-colo ti cite un

cuvinl lalincsc. Firi lalsir modestie, erant


mullumit dc ea. Am scris-o apoi pe cur.al,
pe u c,,rli murc. minrrtcrirli, rl! In zlua
cu!<niti. iI|dcmnitl d( cul(g|| mei care
murmurau: ..Du-tc. hai, du-lc odali!,, an]
prins nromentul cind domnul Jacques nu
re uita la noi fi m-am apropiat de caLed!.i.
Dar abia am apucat si dcsfac foaia gi si
spun crr gla-\ lare:

I Ll otii tl u I u i Le p i c
Dragul mcu Morcovealir.
(-inrl .r .ir :ri.rngi dcputut. JI ( | .rr \:i
vezi lucruri 5i mai 5i. Fiecare cu-ale lui.
I)aci l-au pus pe profesorul i\ta tl talu la
catcdri. c pesennc cit si rorbcasci cl }i sl'r
lsculic al1ii. )r n.r \u !orh(\ trr ait:.i !,Rti spunsu

cuhe el.

mea purtarc.

Rdspun.sul domnufui Lepic

-Dragi tilicule, cc spui Lu de rreaba

asta?
!

Tatil tiu

t \t ti 1t I t'At )t1 \o^


cil domnul .IacclLrc::-a rrdiclrt lirrios in prcioare $i-a inceput si zbiere:
Marg la locul tau, numaidccill
-Binuic$li
ci n-lnt nrai sral pc ginduri 5i
Jnr 5Icr\i' 1r iulc,rli jn h.rric-. in rrnrp , r
hiirlii s< pitcarr. ririrrd na.r.rl in r'rltr. r.rr
domnul Jacqucs inti poruncea frrrios:
Tradu lcclial
r

!,.r.,r, r,

Mor@rcald, t'dtrc tlornnul Ltpic

Dragi titicule,
Anr dus adineauri domnLilui Legris.
pro[.:urul no.rnl Ll( tl.,rtr )i pr,,gtrll('.
rcpurel( pr (arc l-nr l mi. lu. Intt-.rJc\:it.
mi s-a prrul ci darul isra i-a falcul pla,
crc. I1i mrrlluntryl( iilLlUr,,\. ( |l t rlrJ\em in ca.i Lu umbr.lir )iri,. (i Jr irlu. nri-:l
luar-o chiar el din mini ca s-o scoati in
\r'.tibul. Apur anr \urhrl inrpr'.rrnir rulzi
$i uscatc. Mi-a rpus ci, daci \reau. lil sllrL

qitul anului. o sir pot lua premiLll inlii la islLrri. )i pcuBrilllc. Mu ( t(/i utlr \j tul

tirrlptrl \,rn\,'rbirii n,'.r\lr(r Inr

picioare $i cir domnul Legris. care

t l)r'r. rl
lllfcl s a

arit:lt lbarlc pn(tenu.. lt-u r(let. nu mi-r


oferit ftIclr un scaun J
Sn fie o sclpare din \cdcrc,

saru

nepol'-

rele?

5titr 1i-ap fr fLrri,r. dfrgii ririL'ulc.


^Nucarc-r pJ rsr L-u lll
allu
Rti spunsul

.i:i

domnului Lepic

Dragul nreu Morcove:r;ir,


Mereu mi te plingi de cite cc!il. Bt ci
domnul Jacque-r te trintite sii stai jos, ba
cI domnul Legris te lasi sti stai in pici,'rrc. Po.ltc c>ti inca pr(r tinal clr :J lrrc
tin/i rlcnlii. $r dacir rJonrn.:t Lcpri. nrr 1i-a
ofuril un .caun- iarrir-l: dc brrni ,rami ci,
vizindu-tc a'\a mic, o fi crezut ci slai jos.
Morcovea1d, .dtre donnuI Lepi(

Dragi latticule.
ci trebuie

Aud

ri

pleci la Paris. Mi

bucur de bucuria pe care ai s-o ai vizitind


Cdpilrh. f( (drs d) roi ra o cunost >i eu >i
unde, cu gindul, voi fi aldturi de tine. $tiu
ci in\ilitura nu-mi ingiduie aceasti cilitorie. dar mi folosesc de acest prilej Si te
inrreb daci r-ai pulea \a-mi cumperi !re^
doui ciir'!i. C. lc pc carc le am cu le-am in
vilat pe dinafari. Alege orice. E totuna.
Totugi, mi-ag dori mai cu seamiL Henriada, de Franr;ois-Marie-Arouet (Vol
taire), ti Nora Heloisd de Jean-Jacques
Rousseau. Daci ni le-aduci (cdriile costi
o nimica toati la Paris), ili jur ci pedagogul n-o se mi le configle niciodati.
Rdspunsul domnului Lepic

Dragul meu Morcoveali,


Scriitorii dc care-mi rorbe;ti crau )i ei
oameni ca tine $i ca mine. Ce-au ficut ei
poli .i !.ici I. tu Scric (irlr. ci dupi iirJ Ji
sA le cite$ti.

Donnul Lepie, cdtre Morcoveald


Dragul meu Morcovea!i.
Sint tare uimit dc scrisoarea la dc azidimineati. Zadarnic o tot recitesc. Nu
mai scrii aia ca aLtidatl gi vorbegti de
ni>tc lucruri ciLJJle. (Jre nu-nr prr nici
de nasul tiu, nici de-al meu.
D( obicci nc pote\te)li re li s-a mai lntimplat, ne scrii al citclea e;ti in clasi la invilAturi. despre insugirile 9i cusururile
fiecirui protesor, numele noilor tii colegi, starca rufirici, daci dormi 5i daci

mininci bine.

Asta. dealtfel. c (cca cc \r(ru \J )tir )i


eu. Azi, insi, nu mai pricep nimic. De
unde pinl unde. mi rog, biiguiala aia despre primivari, cind acuma sintem in toiul
iernii? Ce vrei si spui? Ai nevoie cumva de
un fular? Scrisoarea ta n-are nici dati 9i
nu \c poale )ti daci mi o adre.e/i mic suu
ciinelui. Pini $i scrisul mi se pare schimbat, iar telul cum sint afezate rindurile $l
puzderia asta de majuscule mi buimicette. Pe scurt, bdnuiesc ci vrei sir-li bafi
joc de cineva. Prcsupun ci de tine insuti.
Asta nu-i o crimd, dzrr lin si te fac atent.
Rdspunsul lui MorcoNeald

Dragi tdticule,
Un cuvint la repezeali, ca si te lemuresc cu ultima mea scrisoare. Tu n-ai bigat de seami: era scnsi in relir/i.

COTETUL

Cotetul ista mic prin care s-au pe ndat, rind pe rind, giini. iepuri, porci, gol
acum, ii apartine pe deplin lui Morcoveali, pentru toati vacanla. Pitrunde
iniuntru fi ri nrci o greurare. caci nu mai
are u>i. Cilcva uruici lungi pi firare impodobcsc pragul, Si atunci cind Morcoveali
le prive$te, intins pe burti, ise par o adevlrati pidure. O pulbere miruntd acoperi pimintul. Piatra zidurilor stdluce$te de umezeali. Biiatul atinge tavanul
cu capul. Aicea-i birlogul lui; aici petrece
de minune. dupi cum ii rra\ne)le prin
m;nte. cu mare Jisprel pentrr,r Jucarii. care
mai mult te incurci.
Mai cu seami ii place.a faci patru cuiburi cu poponeala
cite unul in fiecare
coll al cotelului. Cu-mina adusi in chip de
mi:rrie. ingr5rnaLlcsre pralul de jur imprejurul turului ti apoi sti a$a.
Cu spatele rezemat de zidul neted, cu
p'croarrlc indoite .i milnile lncruci$atc pe
genunchi, se sinrte ia adipost ;i tare bine.
Adevirat, un loc$or mai mic decit ista
nici (a \-ar pulea. Uiri de lume. nu se mai
teme de nimic. Doar o bubuituri zdravani de tunet l-ar putea tulbura.
Zoaiele de la buci6rie, care se scurg
ceva mai incolo, pe gura jgheabului, cind
puhoi. cind abia picurind. lrimit adieri de
racoare,

Dintr-o dati, alarmi.


Chemiri ce se apropie! paii.
! Morcoveali!
-Un Morcoveali
cap se apleaci in prag. Morcoveafi
se lace ghem. indesindu-se in pAmint $I in
zid. Sti cu gura ciscati. tinindu-$i risufl,rca. cu pririrea ineremenila. )i \imte
cum nifte ochi scolocesc prin intuneric.
Morcoveaii, efti aici?
-Timplele-i
zvicnesc, se perpeleste. Acutiacui'i are si urle de spaimi.
Nu-i aici dihania. Pe unde dracu'o
fi?

Pa$ii se depirteazi $i Morcoveali, ceva


mai la largul siu, i9i destinde un pic mAdularele.

Cindul lui umbli inca pe lungi drumuri

de ticere.

O zaryi cumpliti

ii

umple deodatl ure-

chile. Pe ra\an o mu..ultl, s-a prins intr-o


pinze de piianjen )i biziie, se- zbare. Iar
piianJenul aluneca inrr-acolo, de-a lungul
unui fir. Are pinrecul alb ca miezul de
piine.. O clipi rimine arirnar in aer, chircit

5r nelrnlsttt.

Morcoveagi sti in capul oaselor 9i-l


pindeite, aqteaptl neribdhtor sfir$itul, si
atunci cind piianjenul, setos de singe, se
napustelte inainre. slringindu-pi labele in
lorme de slea 5i incle5tindu-qi prada, el se
ridici. srirnir. in picioare, ia'si cum ar
vrea se-ti ceard partea.

Asta-i tot.
Pdianjenul urci iar sus. Morcoveagi se
agazi pe pimlnt qi se inchide din nou ln el
insu5i. in suflerul lui intunecos de iepure.
Si indali. asemeni unei guvile de- api
impovirali de nisip, visarea-i sar5iecioasd di de loc neted, se opreste. se face
biltoaci yi prinde si cocleasch.

PISICA

Morcoveaii a aflat ceva: Ia pescuit de


racr, carnea de pisicd e cea mai bund momeali, mai buni decit malele de pui 9i de-

cit resturile de la mdcelirie.


El ftie o pisica urgisiri. penrru ci-i batrini. bolna\i )i cam chelboasi. O pofte$te la el in colel. la o cea$ca cu lapte. Vor
fi singuri. S-ar purea sd fie acolo gi un 9obolan din \reo gaure. dar MorcovealA
nu-i fagAduiette decit ceagca cu lapte. A
pus cea$ca inrr-un coll. Impinge pisica intr-acolo $i o indea mne:
Hai, satur5-te!
-O mingiie
pe spinare, o alinta cu nume
drAgistoase, o urmireste cum linchegte
dc zor $i se induio$eazA.

siraca de tine, bucu- liEi,tu bitrinico,


cit mai potri.

rA-te

Pi(ica a isprivil laptele. linge fundul 5i


brlza cesrii. apoi i$i linge musri!ile indulclte.

gata, ai mincat? inrreabi Mor- Ei,lor


coveali
mingiind-o. Mda.5riu. ai mai
polu tu o cea5ci. dar vezi ci n-am putut
s-o. $terpele\c decit pe- arta. $i. pe urmi.

mat oevreme sau mal tlttlu.._


_ Zicind acesrea. ii lipe$re leava carabinei
de lrunte St aDasi De trdsaci.
. Bubuitura it naic.5relI se pare ci pina
5i coteJul a sirit in aer, iar arunci cind fumul se _ri.sipeqte, vede la picioarele sale p!
sica, privindu-l tinti cu un ochi.
jumitate de cdpitini a zburat pc un_O
deva li singele se prelinge din ceastdlalti
ln cea$ca cu tapte.
Nici n-ai zice c-a murit. La naiba!
- c-am
Stiu
lintit bine.

,
',i!,,

t'
:

5l \torco\ialii .-i:-'tiac cil o \lilni d!'


piatri. infioral .1. .iiuld!ura galbeni a
OCnlLllLll nC! il l:l tllir

Pisica se cLrtremura din lot tnlpLrl 5i


asla parca a-riiti ci mar lriieSte, dar nu
lace nlcr o slorlare si sc urneasci djn loc.
Ba ar zice cl \ingeri.r/il lnlrmc in cea)..r,
ca sI nu se piardi nici mlcar o piciturd
pe Jos.

Morcoveali nu-i un ageamiu.

pa.iri ::ljhali(e.

ucis

hac.

incearci mar inrii rrncle zgind5reli pre\eratoare. Apoi inhal:r pi.icJ Je co;da
)l-o pocnegle dc citeva ori cu carabina in
ceafa, atit de indiriil, incit ai crede ci liecare lovitlrri e qea de pe urml
cea izbiltoale.

rrind

si

l< arare cii nu au de ce

teama.

lnrmule- domesrice, un
ciine, fie penrru plicerea lui. fie din indemnul altora- Agadar sc pricepe, gtie ci
daci dihania nu vrea si moari. trebuie si
te gribeiiti, si n-o slibe$ti o clipi, si re inversunczi, si te avinti la nevoie intr-cr
lupli corp la corp. Alrfel rc napid.rte n
'ntli pro.ted.c5. Tc p,rmenc)11 rat.lr'a.
Pierzi timpul Si nu mai ajungi si-i vii de

mi)cl fi \. intreraie ca andrelele in miinile


culva care lmpletette.
PuLill ,l: pi.rci \clrpe\c in apa limpede.
rn lJIU le oe prrn\ ract.
O pic15 alburie luneci pe.le liradi. ascunzind poale niluci strivezii.
Morcoveafa umbli cu miinile la spate,

Cala
Jea duhul. pi5ica /girie ncbunegte 'e-)i
aerul cu ghearelc, se chirce$te
ghem sau se destinde fird cricnet.
..Cinc .puneu ca pi.rcilc pling cind
mor'l se intteabi MorcovcalS.
lncepe si-9i piardi rdbdarea. Prea s-a
lungrt povestea asta. Zvirle carabina cit
.olo. ia prsiia in brale ji. indirjir ue gnearelc cc-l ,/giri( pini la ringu. eu dinlii in.leitalr )i \cnele umnlle. o inibu)e.
Se inabu)i insi 5i el. .e clarini J'e piiioare. isLovir. )i se prabu)cttc le piminr.
ju Iala lipirA de boruipi.icii. cu ocliii pironrll ln ocn el.
II

Acum Morcoveali zace in patul lui

de

lier.

Piriniii $i prietenii casei, chemali in


grabi, se duc sq vadi locul dramei, aplecindu-se sub tavanul scund al cotelului.
spune maici-sa. Cu puteri in- Ah!
\utite,
$i abia i-am smuls pisica silrtecati
d(,la- prept. Va a.igur ci pc min< nu rni

rmora!)eaza ala,
Si in timp ce le Jlala urmelc unei cruzimi despre care mai lirziu, in serile de veghe ale familiei, vor povesti mereu, Morcoveali doarmc $i viseaza:
Se plimbir pe malul unui piriu, pe lrrciul
caruta rczele vii ale inevitabilei lune se

ii

5r

Un bou se apropie de el, se opre;re rn


loc, pufiie, apoi o ia la goani gi se face ne-

vizur, tropAjnd cu copitele de se aude


pini la cer.
Cc lini)le ar

fi

daca pirirrl gurcl o-ar


n-ar )u)oti alira, dacr n-ar face
atita zarvi, mai riu ca un sobor de cume-

trin(ini )i

tre,

Plinuind parci sI-i dea una ca siJ sileasci si taci, Morcovea!5 ridici incet
bilul unui laf $i ce si vezi: ni$te mci
- din miilocul trestiilor.
uriagi ies la iveali

Se iresc tlrn apa lepeni.'luciopi. 5i cresc


intruna.
Morcoveali incremeneqte de spaimi,
nu mai poare fugi.
$i racii il impresoari.
Se intind spre gitlejul lui.
Cum mai trosnesc!
$i i9i casci larg cleqtii.

OILE

Morcoveali nu zire$te la inceDut decit


un fel de ghemoloace sdltirele, care scot
nl)le lrpele a\ulZltoare 5i invilmdyite. a.emenea copiilor pufi pe joaci in curtea
unei tcoli. Un ghemoroc ii zbugheSre printre picioare .i lui ii sare inima drn loc.
Altul fi$n6$te, ca o ghiulea, printr-o deschizituri. E un miel. $i Mortoveali ride
singur de spaima lui. Ochii i se deprind
treptat cr,t intunericul $i desluSe$te limpede totul.

inceput vremea fitatului. in fiecare


dimineali. fermierul Paiol mai numiri
vreo doi-trei mieluli. Ii giseqte riticili
pflntre mamele lor, stingaci, clitinindu-se
pe plcroruijele.Jepene
patru bele nein-

oemlnatlc ctopllte.

Morco\eale

nu

indrezne)le ince \A-i

mingiie. Mai cutezitori, mielulii s-au ti


apucat se-i molftie pantofii sau se proptesc de el cu picioarele dinainte, linind un
fir de fin ln b6t.

Betrinii

fitali de vreo siptimini se

zbenguie opintindu-se pe picioarele dindaral. gonesc in zigzag.. Cei de-o zi, pl6pinzi. se poticnesc pe.picioru5e 5i cad pe
genunchii lor colturo$i. ca sa se ridice indati, plini de viaF. Unul mititel, pe care
maici-sa abia l-a adus pe lume, se tirStte
anevoie, nicliit tot. Maice-sa, stingherita
de bdgica umflati de api care bildiclie
neincetat. il alungi. impingindu-l in lituri
cu botul.
Asta-i o mama rea! spune Morco-

PIi dobitoacele*
soune
'- Paiol.

veald.

la

fel ca oamenii,

L-ai da la doici, nici vorbi.


Cam ata, mormdie Pajol. Slnt atilia
De care trebuie si-i hrdnesti cu biberonul
l- biberoane din alea cum se vind la spile-

ci

asta nu tine mult


maici-sa
se imbuneaza.
urm6,
si le imbllnze$ti.

rie. Numai

pin6 la
-Nu-i
greu

Apuci oaia de ceafd 9i o duce deoparte,


intr-un tarc. Acolo-i leag6 o mini de paie
pe dupi git. ca sa o cunoasce. dacd se intimpli $i scapi. Mielul s-a tinut dupA ea.
Oaia mesteci cu un crintAnit de rozdtoare, iar micutul. scuturat de fiori. se ridici pe picioru5ele-i plapinde 5i incearci
si sugi, scincind, cu botul infE$urat intr-un
soi de peltea tremuratoare.
$i crezi se imbuneazi maici-sa?

ci

intreabl
Morcoveati.
Da, numai si se lecuiascd. spune
- a fdtat greu.
Pajol,
toate astea, eu nu-mi schimb
- Cusriruie
gindul,
Morcoveali. De ce sd nu
dai mielulul in grija alteia?
rdspunde Pajol.
; Nu l-ar primi, patru
Intr-adevir, din cele
coliuri ale
incruciseazA,
tirlei, behiielile mamelor se
vestind vremea suptului, ii degi lui Morcoveali i se par ce toate sund la fel, mieii
le deosebesc, cdci fiecare dA buzna drept
spre ugerul maici-si,

Aici, la tirh, reia vorba Pajol, nici


pomeneald de hoale de copii.
- Ciudat, spune Morcoveald, instinct

!lc lrmrli.

ll clicr:l:
-r.t:.1 d: lina. Cum :ii
p----.^.,

,i-l i..,,'..'lr
\Llr!u e lotLll

$i

aproape r:-ar \ rait

.i

astupe botul

rlnel oi ca \a \adi care-i ade\irul.


Ginde5te aciinc la asemLrirea dinrre oameni $i oi )i-ar dori sa tlie numele llecirui
miel in parte.
ln tirrrp rr (r .r8. mircul(lc l,'r. ..r pintecclc' incordat dc irrpLtnsiturile boturilor
lacome, minincii cu o linigte plini de ncpisare. Morcoveali vede in jghcabul cu
api un capit de lan1, nigte 5ine de roati 5i
o lopati hirbujte.

jgheabul

E curat
dumitale, n-am ce
- ru.t()le
(l cU \ubrnlc.cs. Sint \lgur (a
,/il'(l
vrei

si

mrc

Ic faci singele mai vinos cu fieriria

Chiar aga, incuviinleazd Pajol. NiLt-ll scitpa.

$i-l indeamni pe Morcoveali sA guste


dpd. Ca .l fie mai intjrrtoare, arunci in
Jgheab tot ce-i pica in mini.
o ciputi? intreabi el.
- Vrei
Cum nu, spune lt4orcoveagi, firi si
)tie- Jr.pt( e<-i rorba. l1i rnultrrm<.e.
P.rjul .cotoce)re prin lina bogati a unei
oi :i .coate cu unghrilc la ircalJ o capu5a
galhenri 5i dololtna. pinrcioa:i. ghiflu|li. urid)i. Dupi cum il incredinleazi
Pajol, doui ca astea ar putea si infulece
Lapul lrnlli coprl ca pe o pluna. Pune cipu;a in palma lui Morcoveagd gi-l indeamni. da.J rrra.i rirla )i
hal,
'i faca
si o strecoare fratelui ori surioarei
sale pe
dupi git sau in pir.
Cipuga s-a gi pus pe rreabi
se infige
- pi$cdruli
in piele. Morcoveati simre ni$te
rn degete, ca gl cllm ar plca mdziriche.
Pi-lccrrrrrlc a\rea aJung ruri la incheietura
mlrnrr.)r. \ute mat departe. \pre cot. Parci
n-ar tr doar o .lngur5 cipuli. ci o puzde_
re. )t \-ar lt pus .i-i roada coLul pJne la
umar.

Vai de ea! Morcoveali o stringe intre


o.lrivetle. !rpoi i)r )terge mina pe
.patcle unei oi. ftra ca Pajol ri bage de

degete.

I
a

seami ceva.
O sd-i spuni ci a pierdur-o.
MorcovealS. du. pe ginduri. mai asLLrlti cireva clipe behatelile ce \e lrni)resc
treplat. Curind, nu se va mai auzi decit
lb;netul linului mestecat domol intre

lilci.

Agitati in iesle de o vergca, o sarici


'a rPali pare.i pczea.cd orle.inguri.,in-

gunca.

\A$U L

r ',:(.
,-.,-,,.--,
r. rcJ Tl fn_

Uneori, domnul kpic ii di r,oie lui


Morcoveali sd se duci la naiu-sau, ba
chiar si fi doarmi la dinsul. Na;;ul e un
birrin uriuz 1i singuraric. care-1i perrece
viala la pescuit sau prin vie. Nu iubegte pe

nimeni, doar de Morcoveali ii pl:lcc.


renit. minzule? inrreabi .l
- Ai
Am venit, nagule, rispunde Morco- thri sel imbfiliseze. Mi-ai pregdtit
veafi,
undiF?
Ne-ajunge una la amindoi, e de pr- na$ul.
rere
Morcoveati deschide u9a hambarului
si isi !ede undila gata preSalili. A)a.l nccdje$te natul intotdeauna, dar el s-a obignuit fi nu se mai supid: mania asta de bitrin nu le tulburi cu nimic prietenia. Cind
natul zice da, tu trebuie sd ingelegi ba, 5i
de-a-ndoaselea. Tolu-i ., bagi de .eama.
'Dacd ala-i place lui, eu n-am nimic de
zis", cugeli Morcoveali.
$i rdmin prieteni buni.
Napul. care de obicei nrr flcc mincare
decit o data pe slptimini, acum, in cins-

tea lui Morcoveall, pune la foc o oali


mare cu fasole, in care azvirle Si o bucati
./dravani de \linini. iar ca \i inceapa
ziua cu bine, ii spune ci e musai sI dea pe

git o cana cu vin.


Pe urmi se duc la pescuit.
Na$ul 5e a)ala D( malul apci )i de.li)oari firi graba ala undilei - alr buna,
de FlorenJa. Apoi inlepene)le
cu ni)le
pietroaie prdjinile lui grozave. Nu prinde
decit baboi mari, pe care-i pune degrabi
la ricoare,. infofolili intr-un $rergar, ca pe
nl$te sugacr ln scutece.
de seami, ii spune el lui Mor- Bagipini
coveali,
nu vezi pluta afundindu-se
de trei ori, si nu tragi undila.
Morcowald:
De ce de trei ori?

Cind s-afundd prima oari, nu-nseamna nimic; pe$tele doar ciocine$te. La


a doua. se 5chimba treaba: inghire momeala. A lreia oara
gata. nu mat scapi.
Niciodati nu-i prea tir- zi-u.
Lui

MorcovealS

ii

place mai mult si

descalli, intri in ape 9i


picioarele
nisipul de prc
icormonegte cu
jur.
iar porcanii.
fund, tulburind rotul in
prosti, dau buzna, Si Morcoteali scoate
iire unul de fiecare dati cind arunca undila. Abia mai are tihp se strige cdtre

prindi porcani.

Se

naiu-sau:

-$aisprezece, $aptesprezece,
sprezece!...

oPt-

Clnd na$ul vede cd soarele-i deasupra


capului, se duc si prinzeasci, $i-l indoapi
pe Morcoveat, cu fasole albi.
Nu existi nimic mai bun pe lume,
spune el. dar mie-mi place sd fie fiarti
bine. Mai degraba mugc dintr-o cazma
decit sA meninc fasole nefiarti; aia scriS-

nette $i crdnldne intre dintri ca alicele intr-o


aripA de prepelili.
Morcoveald:
Parci se toDeste in -nu-i
suri. Nu-i vorbd,
mai prejos. $i
nici aia gdtita de mama
totu5i. nu-i la fel. Pesemne ci ea se zgircegte la slSnini,
Nasul:

Minzule, imi creite inima cind te vid


cum infuleci. Pun prinsoare ce la maici-ta
acasd nu te prea scoli situl de la masd.
Morcoveald:

Asta depinde de pofta ei de mincare.


Daci ie foame. pini se satura ea, mi-ndop ti eu. Cind i;i pune ei in farfurie, imi
pune 9i mie, IEri si mai tina socoteale.
Cind a isprivit, am isprivit ti eu.
Na;ul:

Dace e$ti gngnuln


Morcoveald:

|i nu mai ceri.

Ehe, uqor de spus, naiule!

asta, e mai bine

Afari

de

si nu te scoli setul de la

masa.
Na$ul:

$i eu, care n-am copii, ap linge gi o maimuJi in dos, daci maimula asta ar fi copilul meu! Dracu'sd mai inleleagS!
Sfirgesc ziua in vie, unde Morcdveali
cind se uiti la natu-sdu cum sape, linindu-se pas cu pas dupi el, cind sti tolanit
pe vreun malddr de araci !i suge smicele
de rirchiti. cu ochii pironili la cer.

Fi\ri\t

Cu nagul, Morco\,eali nu se culci

inauntru : urlel. le rbateai. )i cu. pacilo.ul


da mrne. n-aude. n-a redc. Apa, ce-i drept.
(r:r rbiJ cil .i rrcii .r pi.ir.r. Ddr lJ nL lc'trliiri. {.ta ( nen,'rocir(a. Spr:ne. nu 1r-u
dal prin cap si te ridici r^n picioare ?
Morcoveald:
de

dragul somnului. Odaia e rece ; in schimb,


\alleaua dc ptrf linc rald. nu glumj. )i.n
alternutul moale pentru ciolanele bltrine
ale na$ului, pe fin il trec nidu;elile. VorbJ-i in\i cu cloarmc deparre de maica-\ir.
Va si zici a bigat frica in 1ine, ai ?

- na9ul.
spune

Morcoveald:
Sau mai degrabc eu \jnr ita care n-o infrico5ez de ajuns. Uite, cind vrea sil chelIineascd pe frate-meu, el 6i inhall coada
miturii, i se prolipe$re in fa1i, qi z:]u de n-o
face sA se lase piguba$L Din pricina asta il
ia 5i cu biniporul. Zice .J Feli\ e rare .imlitor din fire Ei nu-i chip s-o scoli la capdt cu
el cu ciomigeala. Asta-i buni doar cind e
vorba dc mine.

Ar trebui si pui 6i tu mina pe mitura,

biiatule.
Morcoreald:
Oho. de-ay arel curaj I Frlix )i cu minc
ne-am luar ad(5ca la bitare. fic in jotcifie de-adevi ratelea. Sint la fel de vornrc ca
el 9i a9 9ti si mi apir la fel de bine. Dar mi
9i vid ridicind mitura la mama !Ar crede
c-am adus-o pentru ea. Din miinile mele
ar cidea intr-ale ei qi nu
ziu, daci nu
mi-ar yl mullumi inainte:.4-nceaplr.e
mi
'tiu.
crolasca.

Dormi, minzule, dormi !


Somnul insd nu se lipe;te de nici unul.

Parci mai gliu eu la ce nri


fintini ?

mni la urmi, biliceala ta m-a lrezrt.


Era 9i timpul. Siracul de rine ! Bielul de
lrne : A./!irleal api pU guri ca o pomp,.
Te-am schimbat, 1i-am dat si-mbraci hainele de duminici ale lui Bernard.
Morcoreald:
Da. yi cc mri pi)ca . ce mi mai .carpinam I Erau lcsute din pir. ai ?
Nu. Jar Bernard n f, J\lll :iJi Llca u cimaqi curati. Rid eu azi, dar atunci, un
minut, o clipi mai rrebLria gi mort te scoteam atari.
Morcoveald:
Acum ag fi departe.
Pu5, hca pe limbili. M-am lrrar cu .ingrlr la ro,(. ce crezi. )i de-atunci nu mai am

noaptr rihnira. Drepr pedeapsi

plerdut somnul ; aqa mi se gi cuvine.


Morcoyeald:

Pii da'

Sdrdcutul de tine, numai cit mI gindesc


ii simt cum mi se-ncrele$te carnea. Stiteam
pe iarbl qi mI furase somnul. Tu te.iucai pe
ghiudul fintinii. ar alunecal 1i ai razur

abia

Hai, dormi, minzule, dormi.


Morcoveald:
Daca r ret \r Llorm. rralul(, nu ma mai
iine de mini. Dupi ce-mi fac somnul, 1i-o
dau eu singur- $i tragc piciorul mai in,
cclo. E piros. Nu pot si dorm cind m,at|nge clneva.

foielte. .e Inabuli. \rea


i se face mili de el.
Cind e gata si adoarmi, naqul l-apucd

una.

mi-am

mie nu mi sc cuvine pi

a$tept sa dorm.

Morcovea la .e
aer, iri bitrinului

deodati de bra[.
aici, minzule ? intreabl el. Vi- giE$ti
sam
te credeam iar in fintini. l1i mai
aduci aminte de fintini ?
Morcoyeald:
Ca pi cum ag fi acolo 5i,acuma, nagule.
Nu zic nimic, dar prea des imi spui de fin-

gindeam

acolo in

PRUNELE

Dupi ce s-au sucit gi s-au rlsuctl o Ducata dc vreme in a$ternul, na$ul intreabi :
Dormi, minzule ?

-Morcoveald:

Nu dorm, nagule.

Nici eu. Tare m-a$ scula. Ce-ai zice si


dupi rime ?

merSem

Mda. ar li
\ ea[i.

cera. riirpunde Morco-

Sar amjndoi din pitl. se imbraci. aprind


un lelinar si se duc in gradini.

Morcoteali poarti telinarul, iar na$ul


o cutie dc labli, pe Jumilate umpluti cu

pimint umezil. in care pistreaze rimele


pentru undili. Lc acoperi cu mu$chi ji-

lav, a$a-ci nu duce lipsi niciodati de momeali. In zilele ploioase are o pradi imbelliugati.
Bagir de seami, umbli u$Lrrel si nu
le strive$ti, spune el citre Morcoveati. De
nu m-as fi lemut de riiccali, nici nu puneam cipicii. La cel nrai mic zgomot, rima
se $i trage in gauri. N-o prinzi decit dacl-i
departc d< hirlogrll ci TrL'blliL .-o apuri
dintr-o dati gi s-o stringi nilel. ci altfel
alllnccl. A intr.rt pc lrrrnrtrtc in pauri.
di-i pace : o rupi.6i rima imbucitiliti nu
face nici doui parale. Mai intii ci le putreue5te pe alrlaltc. )-apor pell(lu Je soi nici
nu se uiti la ea. Sinl pescari care se calicesc pentru o rimi; rill fac. Pe$tii lrumo$i
nu-i prinzi decit cu rime intregi,vii, care
mr$ci pc fllndul apci. P<)t(lc credc ci ror
sd fugir, sc repede ;i le inhatri firi nici o

binuiali.
aproape roare imi scapi. mor- Mie
mirr
Morcorc:r{u. Mr-anr Limplill degetele de balele lor murdare.

Rima nu-i murdar5. O rimS-i lot ce


poate fi mai cural pe lume. Se hrlne$te
numai cu pimint. ir daci o -torcr. nu ie.e
decil piminr din ca. Eu unrrl le-a; minca.
Morcoveald:
Ti le dau >i pc-alr mclc. Ia manincS. \5
vid

$i eu.

Ar trebui mai intii si


prijegti
sd
le intinzi pe piine.
le
9i apoi
Viermi5orii mici ii mininc 5i cruzi : buAstea-s cam mari.

n5oari pe cei din prune.


Morcoveald:

Mda, 5tiu. De-aia le faci greafl alor

mei, mamei mai cu seami. E destul numai


si se gindeasci la tine iji ise intorc matele
pe dos. Din partea mea n-ai decit, eu n-o
si mi iau dupi tine; lotrFi ci eiti om de
treaba )r cu ne-nlelegem de minune.
Ridicr nilcl [clinrrul. rpuci o creangi
!i culege citeva prune. Pe cele bune le pistreazi pentru el. pe cele vierminoase Ie di
nagului, care spune, inghilindu-le pe nemestecate. cu simbure cu lot :
Astea-s cele mai bLlne.

Morcoleald:
Hm, pini la urmi o s-a.jung si le mdninc
pi eu ca tine ! Mi-e frici.loar c-o
'ii-mi miroasd gura si-o si simtl mama cind md siruti.
miroase deloc, na, tace na;ul,
- Nu
in nasul finului.
suflind
Morcoveald:
Adevdrat. Duhnegti doar a mahorcd. $i
cum duhnegti ! $tii, mi-e91i tare drag, na;ule, dar mi-ai fi 9i mai drag decit oricine
pe lumea asta, daci n-ai trage din lulea.

Eh, minzule, minzuie, asta-i sinitate

MATILDA

Mimico, $tii, ii dn de veste Ernes- doamnei


tina
Lepic, abia trigindu-ti risuflarea. Morcovealii cu Mrtilda .e Joaci
iar de-a mirele ti mireasa. Sint in livadi.
Felix ii gitegte. $i, dupi cite $tiu eu, jocul
dsta interzis.

lntr-adevir, in livadir, Matilda sti nemi$catl si leapinl sub giteala florilor de


.unatoare. Tmpodobiti Jin cap pini-n pr.
cioare, pare o adeviraii mireasd, cu limiifi in pdr. Cu ce-i pe ea, ii-ar putea alina
toatA viatra dureile de bur1i.
lmpletite mai intii in chip de cununo. fre
cre$tet, floi1e coboari pe sub birbie, pe
spate. pe bra1e. valuri unduruase. i.< incolice.c pe dupi mijloc pi .e aStern la p5mint intr-o coadi gerpuitoare, pe care Felix^o lunge$te intruna, neobosit.
Intr-un tirziu, se di ci;iva pa$i indirAt

gi spune

Gata, nu mai mi$ca

acuma-i
rindul

tiu

Morcoveati,

Morco\eali e gitit )l el ca un mire. e inzorzonal din belgug cu flori de sunltoare,


printre care, ici-colo, ies la iveali ba o mdciulie de mac, ba nigte bobi;e de pdducel,
ba o pipddie galbend
asta ca si se dcosebeasci de Matilda. -N-are chef de ris $i
tustrei pistreaz, un aer senos, cum se cuvine in asemenea imprejLrriri solemne. La
inmormintare trebuie si fii trist de la incepur pinx la .firilt : la nunra. :'erios pini
dupi cununie. Altfel, jocul n-are nicl un
haz.

1./

j
r:' I

'.'

.,t.

.!

.:i .& i
'r-:
.,, /"
".n"' r...':.

";,a'

...'.., .,,.

"';i

$,
j'
.l
';,. |

irl'

"

r.tl

F,I

' -.-'

!:.::1;
i': l:g

'it:l

.,!t

ri

i'ri"

de mini ! porunceSte Felix.


- Luati-va
Pomili
inainte ! $i nu vi gribili.

Amindoi inainteazi domol, pulin

de-

pdnaii unul de altul. Cind se lmpiedice in


trena, Matilda o ridicd gi o fine intre de-

gete. MorcoveatA o a$teaptl galant, rimi


nind cu un picior in aer.
Felix ii <iuce prin livadd. Merge de-a-ndiratelea 9i bate tactul cu bralele intinse,
arltindule in ce ritm sd p6leascA. Se lnchipuie primar $i ii salut5, apoi preot 9i ii
binecuvinteazi, apoi prietenul care vine
cu felicitdri 9i uriri, apoi liutar ti scl4iie
din douA befe incrucigate.
$i-i plimbi aqa incoace pi lncolo.
Stati ! poruncegte. Uite ci se des-

-lace.

Zibovesc in loc cit apasi cu palma cununa Matildei. apoi alaiul se pune iar in
mllcare.

ltipi Matilda, strimbindu-se.


-UnAu
vrej de sunitoare ii trage pirul in

il smulge. Pornesc mai depafie.


Gata, spune el, acum sinteli cisito-

jos. Felix

rili : hai, pupati-vi.


$i cum ei povlie

Ei, ce e ? Hai pupali-vi. Mirii

se

- Faceli-vd pi voi ochi dulci, o declapup6.


ralie acolo. Sta de parcA a;i fi de lemn.
DinduSi ifose de om mare, i;i bate joc
de stingicia lor
el care poare a pi rosrit
- Di
vorbe de dragoste.
exemplu ti o sdruld
cel dinLii pe Marilda, ca sA nu spund ci nu
s-a ales cu nimic.

Morcoveali igi ia inima in din1i, di deoparte florile ce atbni pe faF Matildei $i o


sAruta pe obraz.

Nu glumesc, se aprinde el. Cu tine

m-as insura bucuros.

Matilda ii lntoarce pe loc sirutul gi-n


clipa urmeloare. stinjeniti ii stingaci. ro-

amindoi.
Felix rinjegte :
inrosit ca un rac.
-ipi Te-ai
freaci doue dgete unul de altul si
spune din virful buzelor, foarte intepat:
- Da' progti mai slnt ! $i-nchipuie c6-i
Sesc

de-adevemtelea,

pi-ntii nici n-am rogit, i-o ln- Infi


toarce
MorcoveatA, ata cd n-ai decit sd
rinjegti cit poftegti. Nu mi impiedici tu si
md-nsor cu Matilda, dactr gi mimica o si
vrea.

Dar iata ci mimica vine singure. sd


spuni ea, cu gura ei, cd nici nu se ginde$te
la a$a ceva. Impinge portita gi intri in livadd, urmati de Ernestina, care i-a pidt.
Trecind pe llngd gardul de midcini, rupe
o jordie, de pe.care smulge frunzele, dar
de sprnl nu se atrnge.
Vine spre ei valvirtej. ca o furtuna.
Pl,zea L strig5 Felix ;i-o gterge in
fundul livezii.
Aici e la ad6post gi poate si vadi tot ce
se petrece.

MorcovealA nu di niciodata bir cu fugi1ii. E fricos de felul lui, insi-i place si


sfirgeasci povestea clt mai repede; ln
schimb, azi se simte viteaz.
Matilda tremure Si plinge cu sughiluri,
ca o vedani.
Morcoveald :
Nu te teme. O stiu eu oe mdmica. Numai oe mine mi arde, Eu incasez totul,
Mdtilda :
Da. dar mdmica ta o sA me souie mimichii me Ie 9i mAmica o si mi bati.
Morcovea4d :
O sA te codjeze; se spune corijeazS, ca
9i cum ar fi vorba de temele de vacant6.
Maicd-ta te corijeazi ?

Marilda :
Uneori. deoinde.
Morcoveatd:
La mine asta-i ceva sigur, intotdeauna.
Matilda :
PAi n-am ficut nimic.
Morcoveatd:
N-are a face, Bagd de seamd,
Doamna Lepic se apropie. Acum e cu
neputinF sa-i mai scape. Are tot rimpul.
Inc-etinegte pasul. A ajuns arit de aproape,
incit Emestina, de teami sd n-o incaseze
ti ea la invalmiseali. se oprette in marginea cerculul uncle se va petrece totul.
Morcoveala se prolipeste in fala ,,nevesti-si", care hohoteste Si mai si. Sunitoarea
i'i amestecd florile. Jordia doamnei Leoic
se. ridicA. gata de rreabe. Morcoveali, palid $i cu capul tras intre umeri. isi incrici$eazd bralele la piept. Parce-l si usturi
pielea. parciJ si arde spinarea. totufi are
trutra si se ritoiasce
'rdu :
ce-i
$i
- ti noi pulin !inrr-asra I Ne-am mar
distrat

CASA DE BANI

A doua zi, dind ochii cu Morcoveata,


Matilda $i lncepe :
Maici-ta a venit de i-a spus mdmi- totul
chii
ti am mincat o papard numeru'
unu. Dar tu ?
Morcoveald :
Nu mai iin minte. Pe tine, lnse, te-a bitut degeaba : ci doar n-am'frcut nimica
rdu,

Motilda :
De buni seamd ci nu,
Morcowald :
$tii, eu vorbeam serios atunci cind spuneam cd m-ag insum cu tine.
Motilda:
. $i eu m-ag mirita cu tine, cu dragd
inime.
Morcoveald:

Eu a! putea se me uit la tine de sus, fiindci tu e$ti siracd gi eu bogat, dar n-ai
grua, eu te prelulesc.
Matilda:
E ti bogat tare, Morcoveali?
Morcoveald:
Babacii au pe putin un milion.
Matilda:
$i cit face asta, un milion?
Morcoveald:

Mult; milionarii n-ajung niciodari

^
IUnOUI
SaCUlUl-

la

Motilda:.
Ai mei se pling ce n-au destul.
Morcoveald:
O! $i-ai mei Ia fel. Toli se pling, ca sA-i
induioqeze pe cei.din jur gi s5-i imbuneze
pe invidiogi. Da'noi slntem bogaii, gtiu
eu. La fiecare intii ale lunii, riticul dmine
singur o clipi la el in odaie. $i eu aud cum
scrignegte incuietoarea casei de bani. A9a
cum se aud broticeii seara. Tdticul spune
un cuvint pe care nu-l ptie nimeni
- nici
mama, nici frate-meu, nici sor6-mea
nimeni afari de el gi de mine, gi casa -de
bani se deschide, Atunci, el scoate bani
dinduntru 9^i se duce de-i pune pe masa
bucitariei. Ii zorniie in mini, lird vorbd,

pentru ca mimica, prinsi de treburi la


cuptor, si bage de seame. Pe urmA pleaci,
iar mdmica se intoarce qi inhali banii.

L/

FJ

Afa-i in toate lunile gi asta line de multe


lreme, dovadi ca in casa de bani e mai
mult de un milion.
Matilda:

$i ca s-o deschidi zici ci

trebuie si

spuie un cuvint anume? Ce cuvint?


Morcoveald:
Nu-1i mai bate capul de pomanS, Ji-l
spun eu cind o si fim cisitorili, numai

dace-mi fdgiduie$ti

ci

n-o

sil afle ni-

meni niciodatd.
Matilda:

Spune-mi-l acum. Uite, i1i thgiduiesc


cI nimeni n-o sd-l afle.
Morcoveald:
Nu, Ssta-i secretul

meu;i-al lui titicu'.

Matilda:

Nici nu-l itii. DacA l-ai iti, mi

spune.
Morcoveald:
Ba sa mi ierti,

Mqtildq:
Sic! Sic!

il

l-ai

$tiu!

Nul ttii, nu.l stii.


Pe ce te prinzi cAJ $tiu? rostette

- MorcoveatrA,
grav
Pe ce? i-o intoarce cu govdiali Matilda.
Lasi-mi si pun mina unde vreau,
urmeazi Morcoveati, $i li-l spun,
privggte lung. Nu intelege
Matilda
prea bine ce vrea. lgi mije;te ochii $ireli, $i
acum e de doua ori mai curioasa.
Tu spune-l intii, Morcoveala.

il

Morcoveald:

Da' te juri ci dupi aia mA la$i se pun


mina unde vreau?
Matilda:
Mlmica nu-rni di voie sd jur,
Morcoveald:
Atunci nu li-l spun.
Matilda:
Nici nu-mi pasi de cuvintul Asta al tiu!
Afl5 ci l-am ghicit, da, l-am ghicit.
MorcoveatA, neribddtor, forfeazi lucrunle.
AscultS, Matilda. n-ai ghicit nimic.

- mie
Dar

mi-ajunge cuvintul

teu

de

onoare. Uite, cuvintul pe care-l spune tata


lnainte sd deschidi casa de bani este ,,Lustrucu". Acuma gata, pot si pun mina
unde vreau.
Lustrucu! Lusttucu! repete Matilda, dindu-se lnd6rit, cu plAcerea de a
cunoa$te o taini Si cu teama cA taina asta
nu face doui parale. Adevirat, nu rizi de
mine?

Apoi, cum Morcoveali

se apropie de ea

frrd sA dspundA qi plin de hoterire,

cu

mlna intinsi inainte, fata o rupe la fugi.

gi el o aude chicotind.
Matilda abia s-a ficut nevlzutd $i MorcoveatA aude deodatl in spate un hohot
batjocoritor.
Se lntoarce. Un argat de la castel scoate
capul prin geamlicul grajdului $i rinjette
cu gura pinA la urechi.
Te-am vizut, MorcovealS! strigd
O sI te spun maici-ti.
Morcoveald:

Mi

jucam, nene Pierre. Voiam s-o p!cilesc pe mititica asta. Lustrucu e un


nume scornit de mine'. Si afarl de asta,
habar n-am care o fi cel adevlrat.
Pierre:

Lasi, Morcoveali, mi doare-n cot pe


mine de Lustrucu Ssta al tiu. Nu de asta o
si-i povestesc eu maici-ti, ci de ce-a fost
dupi aia.

Morcoveald:
Pii ce-a fost?
Pierre:

Ehei, a fost ce-a fost. Degeaba, te-am


vizut. Morcoveafi! Zi tu ci nu te-am ve-

r De fapt. ..Luslrucu' nu-i o nnscocire de-a lui


MorcoveaF. Acesta e numcle lipului grotesc al prostului dinlr-un cinlec popular, nume niscur, sc pare,

din intrebarea tradilionali a pronului la tcalru:


..L'euiser-tu cru'l
"Ai fi crezut una ca asla'1

Tull .{i inc!'put1, f,tnc pcnlru rirsta tal in


\chlmb. rtiLl c-ir.it li \e lungeasci urcchrlc
dc\cara, nu rlrt ral
. M,, (^\(rlJ lrri rr( (r .i mil .lltni
Imbujorat la iati, de-ai zice ca pirul lui
tLr)(rl J pilit. ipr intrrnJr JnrinJuJi nlirniie in buzunare gi se depirteazi pleo5tir
$i smiorciind.

Rintr.

Asta nul Mai bine mi ciuc si prind


obleli. E un timp, o liumusefc! O sa adun
co$uri intregi.
MorcoNeald :

A)teapti-m^i un pir. Ala l-a(c 'nimlcir


intotdeauna. Intji zice nu. dar pe urm. \e
rizginde$te.
Rimy :
Stau un sfert de ceas, mai mult nu.

Biielii se prolipesc acolo amindoi, cu


miinile infundate in buzunare, Si trag cu
coada ochiului spre scari. Nu trece mult
$i Morcoveali ii dA cu cotul lui R6my.

OBLETII

Celi spuneam eu ?
-Intr-adevir,
uga se deschide 5i doamna

Morcoteala .e iohca de unul \irgur ln


mUlocul curlll. pentnl cu doanrna Lrpr.
si-l poati supraveghea de la fereastri, 9i
cau(il cu lL,r din"rlin.ul .i nu-yi Jca in pellc: deodati apare priercnul .au Rem\. t
un baiat de \cama lul. rJr( :jchtopjt<J/u.
dar llne morli).5 alerge. asrrel r.a ptcioru-i
\ling. b(rcJg. se ltri)re d pa celilalt. lilr
si-l a1ungi vreodati. Remy duce un co$Lrrel ln mrna.
Morcoveafi, vii fi ru cu mine? inlreabi. el. Tala pune cinepi la lopil in
girla. li dirn o mini d< aluior 1i maiprindem ti ceva cu panerele.
Spune-i tu mamei, rispunde Mor-

coveala.

Rimy:

Pii

de ce si-i spun eu?


MorcoIeald:
Fiindci mie n-o sd-mi dea voie.

Tocnrai atunci se ivelle-n fereastri

doamna Lepic.

Si

_ - Doamni. vi rog. \pune Remr. imi


dalr
\ole si-l iau pe Morco!ealii cu mtne,

sa prindem ni$te obleli?

Doamna Lepic lipe$tc urechea de


8eam. Kem) o roagi pentnl a doua oara,

strigind. Doamna Lepic a inleles. Se vede


cum milci din bLrzc. Cei doi prieteni nu
pncep ntmlc $l se pnvesc nedumerili. Dar
doamna Lepic da din cap dc.lu$ir in semn

ca nu.

Nu r.rea. bolboro.ette MorcoveafA.


^.5lglrr. acust o ve.,,r ci arc nevoie de mlne.
Rimy:

Cu atit mai riu! Am

nune. Nu vrea. nu vrea.


Morcoveald:

fi

petrecur oe ml-

- Hai. rimii cu mine! Ne jucim


amlnoor.

Lepic coboara o treaprx. linind in mini


un paner pentru Morcoveald. Se opre5te
insi in loc, binuitoare.
Ia te uiti, mai eSti pe-aici. R6my ?
Te- credeam plecat. Lasr, ii spun eu lui taici-tiu ca umblr harhui. 1i-ai .r rezi ru
Riuy :
Morcoveala m-a linur, il 1l\ se mrl
a$tept.
Doamna Lepic :

Aha, a;a, MorcovealS ?


Morcoveali nu zice nici da, nici ba. Nu
mai gtie nici el cum sd o scalde. O cunoa$te pe doamna Lepic cum iti cunoa$te
buzunarul. A ghicit-o $i de asrl dari. Dar
nitiriul dsta de R6my 1e incurcd, i-a stricat tot planll, aga ci lui nu-i mai pasi
ce-o sA fie. Srrireple iarba \ub talpa. cu
ochii alintigi aiurea.
toate astea, mie mi se pare ci
- Cu
n-am
obiceiul .a-mi iau cuvinrul inapoi.
spune malca-sa.
$i nu mai adaugi nimic.

Urci iar scara;i intri in odaie, cu panerui pe care trebuia si.l ia Morcovea;i ca
si prinda oblegi pi pe care-l deiertase

anume de nuci.
R6my e departe acum.
Doamna Lepic nu prea )lre Je glumA.5i
copll o pnn \ectnl se apropje de ea pre_
vizitori. cdci. ii infrico5eata aproape la fel
ca lnva[atorul.
R6m1 a- zbughir-o \pre girla. Alearge

mlnclno pamtntut. rar plctorul lul rting !i


zibavnic lasi o diri p;in colb, danguii 9i

sunA ca o cutie de tinichea.

Ziua I.iind. pierduli. Morco\ea!a

mal are chei


aici

cle

Joaci.

nu

Un prilej minunat de petrecere s-a dus

pe apa slmbetet.
Pirerile de rAu nu-s departe.

Le asteapta.
Singuratic Ai fhri aparure, hse plictisul
si-l nApadeasca si pedeapsa sd vini de la
slne.

O LOVITURA DE TEATRU

Doamna Lepic :
Nu-ti dau voie si pleci, auzi ?

Ci

altfel...

Mina-i dreaptd se trage inddrdt. ca si

cum ar vrea sd-li ia avint.


Morcoveald (incet) :
Am lnleles.
Scena a II-a

Morcoveald :
Dus pe ginduri, Iingd ceasornic,
La urma urmei, ce vreau eu ? Si n-o rau

dupi ceafi ! Mama e mai darnici ln privinF asta decit tata. Mi-am fecut soco-

Scem I

teala. Cu atit mai r.iu pentru el.

poamna Lepic :

Incotro ?
Morcoveald:
$i-a pus cravata ceq noud

Scena a

ti;i-s

cu scuiDqt.
'Dantolii
Md duc cu tAticu' la plimbare.

lustruit

III-g

uomnut Leptc :
Tine mult la Morcoveald, dar cum e mereu pe drumuri, chemat de ajfaceri, nu are
niciodatd timp de el.

Hai si mergem.
Morcoveald :
Eu nu merg, taticule,
Domnul Lepic :
Cum nu mergi ? Nu vrei

Morcoveald:
O, eu vreau, dar nu pot.
Domnul Lepic :
L6murette-mA, ce s-a intimplat

MorcoveaTd:

Nimic, rimin acasi.


Domnul Lepic :

Mda. sigur. iar !i s-a ndzarit ceva. Ce


dihanie mai esti si tu ? Nu mai stie omul
cum sA te ia. Ba vrei, ba nu vrei, Rimii
acasA, baieF!, ii biziie cit poftsti.
Scenr a IV-a

Doamna Lepic:
Ca sd audri ce se vorbette, ea are tntotdeauna prevederea de-a trage cu urechea
pe Ia uii.
SdrdcuJul de ell Prejicindu-se ai-l minglie, ti vird mina in pdr si-l trage virtos. la te
uitd cit mai pitim$te pentru cd taicd-siu...
(aici se uitti chioris la domnul Lepic)... vrea
si-l care dupi el. Mama ta nu te-ar chinui
cu atita cruzime.

Domnul Lepic-tatdl

ti

doamna lapic-

mama tsi intorc spatele unul altuiq.


Scen! a v-a

Morcovea1d :

Ghemuit intr-un dulap, cu dowi degete


virtte in gurd gi cu unul tn nas.
Nu oricine poate fi orfan,

LA \ i\{TOARE

z--'7
-t
t
E-.

-u{j \
Domnul Lepic i:;i ia bnielii, pe rind, la
!iniroare. Ei merg in urma Iui. cera mai

spre dreapla. din pricina biriri pu5rii. pi


duc tolba. Domnul Lepic e un mirpdluitor neobosit. Morcoveata se incepeiincazi si se lina de taica-\u, liri {a se rilcire,r.ca. Ghetele il rod. degetele i.e sucesc. cele mari i .e umfli Ia capele ca nii;re
ciocinage, dar e) nu zice nici pis.
Daci doboari weun iepure de cum rese
la vinetoare. domnul Lepic intreaba :
siJ laqi la prima fermi din
- Vrei
drum,
sau si-l dosegti intr-un tufi$ $i sil
ludm deseari ?
Nu, riticule, rdspunde Morcoveali,
- bine
il iau cu mine.
mai
Uncori .e intimpla si poafle o zi intreagi cite doi iepuri 5i cinci potirnichi.
Atunci viri mina sau batista pe sub cureaua tolbei, ca si-$i odihneasci umerul
amorlit. Iar daci le iese cineva in cale,
arali sarcina din spinare, fudul, !i pentru
o clipi uiti de povari.
Oboseala il ajunge mai ales atunci cind
tolba rimine goali 9i cind nu are cu ce se
lud uli.

aici. ii spune uneori


- A)leapti-mi
domnul
I epic. Eu ma abat nilel prin aretura asla.

Morcoveale 5e opre)(e locului. inciudat, 9i intepeneste apa sub dogoarea soarelui. Se uita la taic6-sau cum calca aratura in lung $i-n lat, brazdi cu brazdS qi
bulgdre cu bulgire, parci netezindul cu
grapa. cum scolocelte cu leava pu5rii prin
toate tufele, scaielii Si miriciniqurile, in
timp ce pini 9i Pyram, dornic de un pic de
umbrd, se intinde la pimint, gifiind cu

limba de-un cot.


..Degeaba. nu-i nimic pe-acolo. ginde$te Morcoveali in sinea sa. Aga, dd
iama prin urzici, croieqte, prdpide5te ! Si
fiu cr.r iepure. la adipo.r. intr-o vizurni
sub frunze, nici dracu' nu m-ar clinti pe-

asa

ar$ifi l"

bombane.
,L $i
prc.
e

afurisindu-l pe domnul

Donnul Lepic mai sare un pirleaz. \e


carrte )r prrn lucerna tle rl,lu'r mlrc r"rare si nu dibuie de asti dati vreuu urccheat.

sil a$tept, murmuri Morco- Zice


gi-acum trebuie si gonesc dupi el.
veafi,
Daci incepi ziua prost, iti meige prost
pinl seara. Aleargd, tdticule, asudd.
scoate sufletul din ciine, poartA-mA dupd
tine pin, mi s-or muia oasele, da-i to! degeaba. Deseari tot mofluzi ne intoarcem
acasi.

Cdci Morcoveala are nrpte iuperrrilii

copilireSti.
De

fiece datd cind duce mina la cozoroc,

uiteJ pe foram adulmecind, cu pirul


zbirlit 9i coada leapdni. Domnul Lepic se
apropie incetitor, cit mai mult, cu patul
pu;tii in scobitura umirului. Morcoveali

incremene$te, nibu$il de
emolle.
Isi scoate 5apca.

un prim val

dc

Atunci, ori i9i iau zborul niqte potirnichi, ori ligneste vreun iepure. gi dupi

cum Morcoveali iti pune $opca pe cap sdu


face un salut pitld-n pdmint, domnul Lepic
di gret sau trage in plin.
Morcoveali recunoagte singur : srstemul esta nu se prinde intotdeauna. Daci
repeti mi$carea prea des, ea rdmine fdri
urmiri, ca 5i cum norocul ar obosi si tol
rispundi la aceleagi semne. Iar Morcoveali, cumpitat, le rire$te,9i astfel izbute$te aproape de fiece datd.

Ai vizur ce lovituri ? inrreabi dom- Leprc.


nul
crnlinnd in miini un iepure

care nrci n-a apucal .a sc rdceasci qi apesindul pe burta bilaie ca sd stoarcl dintr-insul cele din urmi necurigenii. Da'de

ce rizi

ci multumiti mie I-ai doborit,- rAspunde Morcoveatrd.


$i, mindru de noua-i izbindi, ii dezviluie increzitor metoda sa.
Pentru

Ce spui ? face domnul


-Morcoveqld.
.

HT l-N-as putea

nlctooata.

spune

Lepic.

ci

nu mi-n$el

Dounul Lepic :

Haide, lasi fleclreala, nitifleali

Daca lir la faima ra de baiar de;repr, nu re


sfAruie\c sa indrugi gogorile aslea de fala
cu allii. Ti-ar ride in na.. \umai daca nu
cumva iii bati joc de taicd-tdu.
Morcoyeald:
Zau ci nu. riticule. larri-rri. tu Ji
dreptate: sint un nitiriu.

scuturindu-l de zor,

MUSCA

il

trage afare, apoi

parci asculti gi strigl domnului Lepic :


- Stii, titicule, cred ca mi-a intrat o
in ureche.
Domnul Lepic :
Scoate-o, bdiete.
Morcoveald:

muscA

Vinitoarea continua

li

Morcoveala,
care ridica Docair din umeri. convins ci e
un mare prost, merge iarA in urma lui taice-seu, plin de zel, cdznindu-se sA pune
piciorul sting ln cilcetura piciorului sting
al domnului Lepic ai intinzind pasul de
parci l-ar fugdri un capciun. Se odihneyte doar cit rupe vreo murd. vreo pari
pddureali ori nigte porumbe din cele care
fac gura pungd, albesc buzele $i potolesc
setea. Dealtfel, intr-unul din buzunarele
tolbei duce plosca cu rachiu. Hai o inghititura, hai alta - dd gata aproape tot rafiindce domnul Lechiul, de unul singur,

pic. imberat de vinrloare. uite se

mai

ceara.

Nu tragi o dusci, tAticule ?


-Vintul
n-aduce decit un mormeit de re-

fuz. Morcoveald golegte plosca Iicindu-i


de petrecanie $i ultimului strop, cu care

abia ll imbiase pe taici-su ii, amelit, intinde iar pasul dupd el. Pe nea$teptate se
oprste in loc, virA un deget in ureche,

S-a bigat prea la fund 9i nu pot s-o

ating. Aud doar cum biziie.


Domnul Lepic:
Atunci las-o sA moare,
Morcovecld:

$i daci plodeqte, tSticule, dace-si face


cuib ?
pomnul Lepic:
Incearci s-o strive$ti cu coltul batistei.
Morcoveald:
fi si torn nilel rachiu s-o inec ?
^ImiCe-ar
dai voie ?
Toarni ce wei, strigi domnul Le- dar
pic,
lasi-mi-n pace !
Morcoveaii lipegte buza plogtii de ureche gi-o golegte pentru a doua oari, se fie
la adipost dacd domnului Lepic i-ar trece
prin minte si-$i ceard partea.

$i indad strigi

voios, alergind

sA-l

ajungi din urmi :


t5ticule, nu mai aud musca. Cu
- $tii, cd
siguranlS
a dat ofiul popii. Atita doar
c-a

biut rachiul.

PR

I}1L L SITAR

Unul dintre sjrarl se nAruie cu pliscul


inainte, iar ecoul poarta cumplita detunilura in .'elc p.rtru eo luri a.( padu't..

Morco\eali riJrca :.itarul ( u aripJ


il rinrurd biruitor in aer. rr,ge in

lrinra.
colea. spune domnul Lepic. E
- Stai
locul
ccl mai bun. Eu umblu cu ciinele
prin pidure pi .tirnim sitarri ; cum luri
pil, pil, ciule$te urechile $i casci ochii. Sitarii au sd zboare chiar pe deasupra ta.
Morcoveald fine arma in miini. Astizi
vd rrage penrru intiia oarii inrr-un.irar.
Pini acum a doborit cu pusca domnului
Leprc o prepelili. a Jumulir de penc aripa
unei potirnichi in zbor pi a leiar \a-i scape
:

un iepure.

Prepelila a impu$cat-o la pemint, sub


nasul ciinelui. La inceput se uita la ghemotocul acela de culoarea lirinei, fird sdJ
vadi.
DA-te ni{el indirdt, l-a sfltuit domnul- Lepic, etti prea aproape.
Firi voie. Morcoveaia a mai fAcut un
pas inainte, a ochit $i a apdsat pe tragaci,
cu buza levii aproape lipita de cocolosul
cenu$iu, pe care l-a amestecat cu Frina.
Pe urmi n-a mai gisit din prepelip sfirrecati decit niste pene qi un cioc insingerat.
Cu roare aceslea, doar doborirea unui
sitar sfinle$te faima unui dnar vinAtor, $i
seara asta se veste$te hotdritoare in viala
lui MorcovealS.
$tie oricine ci amurgul te amigeste.
Lucrurile igi invilmdSes- liniile nedeslu$ite. Biziitul unui tintar spintecd linigtea
ca un tunet. Morcoveale, tulburat, ar
rrea .b treaca odata pe\le aceasta incercafe.

Sturzii inturnali de prin lirezi lisnesr

prinrre srejari. Morcoveali ii ia in catarea


armei. ca sa-5i mai deprindir pulin ochiul.
gterge cu mineca abureala de pe lea!a.
Fr,unze urcate /burda fa rA 1inra. incoace
$r

lncolo.

Intr-un tirziu, doi sitari, cu zborul ingreunat de lungile lor pliscuri, se inalld 5i
se iugiresc dragestoqi, rotindu-se peste

pedurea fremedndA.
Pi!, pi!. pit, aude Morcoveala. intocmai
cum il prevenise domnul Lepic, dar atit de
incet, incit nu crede ci vin spre el. Ochii ii
tug in toate pirlile, liri astimpir. Zaregte
douS umbre lunecindu-i pe dea.upra
capului )r. cu parul puprii proptir in burre,
trage in aer, la nimerealA.

piept mirosul de pulbere.


Pyram sose$te in goana,

lisindu.l

urmi pe domnul Lepic, care nu

veSte, dar
de obicei.

in
zdbo-

nici nu se grdbegte mai mult

ca

,,Aproape ce n-o s6-$i creadd ochilor",


ginde;te Morcoveale, pregitit se culeagA
laude.

Domnul Lepic di insi la o parre crengile unui tufit, iese la iveali 9i zice liniStit
llului .iu inca in!aluil de fumul impu)ce-

tunl:

Ce dumnezeu nu i-ai doborit

amindoi

pe

cIRLIGUL DE UNDITA

Murco!eala .e apucd .d curer: pe5ttj pe


care r-a prins : lini. ropioare. ba chiar ;i bi-

bani. Le rizuie solzii cu cutirul, apoi ii

spintecA $i le pocne$te sub c6lcii bigicile


pereche, strivezii. Aduna malele pentru
pi5icii. Furar de rreabi. roboteple de zor,
aplecat pesre gdleata albil is .pumd. bdBind de seami si nu \e \tropeasca.
Doamna Lepic vine sd arunce o privire.
Bravo | \pune ea. A.rizi ai prins

- de-o minciiricd pe crnile. Vezi ce


pesle
poJi fi indeminaric cind vrer'l
Il mingiie pe grumaT 5i pe umeri, dar
cum trage mina, izbucne$te in fipete de
durere.

Un cirlig de undild i
.
oegetulul.

s-a

infipt in virful

Erne.rina apare. rn.fuga. dupd ea Feli\.


cuflnu 5t oomnut Leprc.
Ia se vedem ! spun ei.
-Doamna
lepic srringe degerul inrre gcnunchr. drn care pricini cirligul se infige pi
mar adinc in carne. Felix 5i Ernestrna o
suslrn. rar domnul Leprc i-apuci pi-i ridici bralul. asa ca roli por .a-i \aLli degetul. Cirligul ia stripuns degerui dintr-o
parte In atta.
Domnul I eprc incearci .al \coale.
. - Ah, nu, nu a9a ! fipi asculir
ooamna Leplc.

Inrr-ade\;r. intr-o parte rirIul. rar in


cealalte indoirura ca o bucla nu lasd cirligul sa iase.
Domnul Lepic isi pune ochelarii.
i face el. Ar lrebur rupr.
-CumDrace
si-l rupi insd ? Sotul ei n-are cum
'5 apuce cirliBul 5i. la cea mai micd incercare, doamna Lepic sare in sus 9i urli.
Cum. adi.i. \or \j \mulge inima. riala

I Pdi cirligul ista e olel de soi.


Hm. mormirc domnul Lepic. atunci
- .rF\rrt .leocr'rl
rreh,,ie
Iti potriveste ochelarii, scoate briceagul $i se apuci si plimbe pe deget tdi$ui
tocit al lamei, intii ugor de tot, abra atlngind pielea. Apoi apasd. E numai brodin

ea

boane de sudoare.

Au

Au

doamna Lepic, $i

muri.

Di

singele.

toli

cei de

Au

! ie

viicireste

fat,

se

cutre-

- Mai repede, titicule ! spune EroesIa nu te mai prosti atita ! se otirigte


- la
Felix
maici-sa.

trna.

Domnul Lepic i5i pierde ribdarea. Briceagul slirteci, feristruie$te la intimplare,


iar doamna Lepic, dupi ce a murmurat :
..Mdcelarule ! Micelarule !", din iericire,
lesinA.

Domnul Lepic nu scapi prilejul. Alb

la

fa$ 9i innebunit, ciopirlette, scormone$te


pfln carne )r ialil ci d n de8elul care nu-i

decit

ranA singerindi cade Si cirligul.

uf!
in ,remea a5ta. Morcoveald - nimrc.
La primul tipat al maici-si a $i gters-o. Sti

pe scari, cu capul in miini, gi cauti si-$i


lxmurea.cd intimplarea. De bund seami
cd rrind . azrirle undila mai depJrle. cirligL"rl i-a rimas prins in spate.
,,Acum nu mi mai mir ce nu trigea pettele", i$i spune el.
Asculti vaietele maici-si si la inceput
nu-$i prea face inimi rea din pricina lor.
Parci ei n-are sA urle cind o si-i vie rindul,
numaidecit, ba incd ii mai 9i, cit l-or line
puterile, pind o si raguseasca, astfel ca
maica-sa se se creadi rAzbunate cu un
ceas mai devreme Si sd-i dea pace ?
Vecinii, atraqi de larmi, vor se-l descoasa.

-tl

Ce s-a intimplat, Morcoveald

tace milc. 5i-a"tupa urcchile. ri .cdfirlia-i rogcovani se face ncvizuti. Vecinii se ingiri in capul scirii ti atteapti sA

afl9 pricina.

ln

cele din

urmi

se iveste si

doamna Le-

pic. E palide ca o lduze $i, mindrd ca a trecut printr-o mare primejdie, line la vedere
degetul legat cu grijd. cu o cirpi. Biruindu{i o rimisip de durere, le suride celor
de fala. ii lini)le)le cu citera rorbe )j-i
spune blind lui Morcoveali
ficut si pitimesc, biiela$ul
- M-ai
mamii.
Dar te iert, nu-i vina ta.
Niciodati nu;a vorbit a5a. Morcoveali, uimit, ridicd fruntea. Vede degetul
maici-si iniegurat intr-o cirpi curati ti legat cu ale, gros $r petrai, ca o pepufe de
copil sirac. Ochii i se umplu de lacnmi.
Doamna Lepic se apleaci spre el. Biiatul dA sd se l'ereascd dindirdtul braqului
indoir, La de obicei. ln .chimb, marca-sa,
mirnnimoa,;. i .arula de lali !u toli.
Morcoveali nu mai pricepe nlmlc.
:

Plinge pe rupre.

Daci-fi spun c-il trecut,

Mi- crezi oare asa de haini

ci

te lefl

Morcovcali hohotcgtc qi mai gi.


ci prost mai e I Poti si juri ci-l
- Tii.cineva
jupo:ric
de viu, spune doamna Lepic cdtre vecinii induiosali de atita buniIAIE.

Ea Ie di cirligul de undild, pe care ei il


(ercelea/r. curio)i. cu^tolii. ['nul /ice c6-i

cirlig numirul 8. lncetui cu

incetul,
doamna Lepic i5i recapiti ufurinla vorbei 9i incepe si turuie, povestind tuturor
intimplarea.
Ah I De nu mi-ar fi aqa de drag, l-a5
fi -omorit pe loc. Aiurisifi unealtd ;i cirligul ista. Credeam c-o sd-mi dau duhul
din pricina lui.
I-rne.tina e de p6rere .i rrebuic ingropat undeva departe, in capetul grddinii :
.i-l puni intr-o groap.i pi si bituceasci
bine pimintul desaupra.
Ba deloc ! sare Felix cu gura. Am
- pistrez
sd-l
eu. Vreau sd prind peste cu el.
in singeLe maAsta zic ai eu cirlig
- \acAlil
pr nd I O gro/amer I Ce mai pcsti o
vie ! De-iia barosani, si nu-i poti duce irl
brate.

Si-l zgil!iie pe Morcoveala. care, buimac li acum ci a scipat firi chellineali,


\e inlrece cu pocainlir- scoat( ni)(e gemele
rigugite 9i varsi lacrimi cu nemiluita,
sciLdindu-qi pistruii de pe mutra lur cea
sluti, obiqnuiti cu scatoalcele.

I
I

tu.

Doanlna Lepic:

B,{\LTLL DE ARGINT

Ia te uiti ce-i merge gura ! $i eu sinl


buni, stau si-l ascult. Va s.1 zici pulin iti

ci naSu-tiu, care ili cautA atita in


coarne. d l"udil .c-l ci)rige )i ci o \a .c qupere, aga?
Morcoyeald:
Lasi, mimico, o si zicem ci l-am cheltuit ca se-mi fac;i eu un gust. Ce, trebuia
s, stau sd-l pizesc toati viala ?
Doanna Lepic:
Grrrr. pocrtanie i Nrr trebuia sa pierzi
binulul Si nici si-l cheltuieqti aga, de capul
tiu. Nul mai ai, le prive$te ; apucA-te ii
pasi

Doamna Lepic :

N-ai pierdut nimic, Morcoveali 'l

Motco,'eald:

Nu. mimico.
Doamna Lepic :

De ce te gribe$ti si spui nu,

ginde$ti

? Cauti-te intii prin

firi si te
buzunare.

Morcorcald:
Isi inloarce buzunarele pe dos Si le pritt \tc Lun atirnd ta nisle wechi dc mdgor...
Ah, da. mdmico ! Hai, dd-mii.
Doamna Lepic:
Ce sili dau ? Va sA zicA tot ai pierdut
ceva ? Eu te-am intrebat aqa, din intim

plare, 5i uite ci am ghicit. Ce-ai pierdut


Morcoteold:
Nu $tiu.

Doamna Lepic:
BagJ dc scama ! flti gata .i trrgi iar o
minciuni. Ai qi inceput si bali cimpii. Nu
te pripi. Ta ti. ce-ai pierdut ? Nu cumra titirezul 'l
Morcoveald:
Da, sigur. Nici nu mi mai gindeam la
el. Da, mdmico. titirezul.
Doamna Lepic:

,,Da mamico. Nu-i titirezuL. Doar fi

l-am lLlat siptimina trecute.

Morcoveald:
Atunci, briceagul.
Doamna Lepic:
Care briceag ? Cine li-a dat lie briceag ?
Morcoreald:
Nimeni.
Doamna Lepic:
Ei, biiete, ata n-o scoatem noi la capit.
Sintem sin'
S-ar /ice ca te bag in
'perie1i.
guri 9i uite ci eu te iau
cu binigorul. Un
copil care line la mama lui n-are nimic de
ascuns. Pun prinsoare c-ai pierdut bdnulul Ala de argint. De ttiut nu $tiu nimic,
dar sint siguri. Si nu tigiduie;ti. Se vede

dupi

nas.

Morcoveald:

Mimico, era banulul meu. Mi l-a dat


na.Lr' Juminica. Daca l-am picrdut. a5a-mi
trebuie. Nu-mi pare bine deloc, dar o si-mi

treaci. Apoi, ce mare scofali un binut


acolo ? Unul mai muit sau mai puiin

cauti-l, gdse$tel, scoatel din fabrici,

treaba ta. Hai, $terge-o, destul cu vorbiria.


Moraoreald:
Da, mimico.
Doamna Lepic:
Ia isprivegte cu,,da, mdmico" Asta $i nu
mai face pe de$teptul : vai de tine de te-aud
cumva llliind,5uierind printre dinli ori ficind-o pe surugiul liri nici o griji ! Cu
d-astea nu se prinde la mine.
II

Motcoveali se plimbd cu pa$i misurali


pe aleile din gredine. ScinceSte. Cauti putin ti se smiorciie o grimadi. Cind simte
cil vede maici-sa, se opre$te in loc sau se
apleac.i de scotocette cu degetele prin micrig, ori prin nisipul mdrunt. Cind socoate
ci doamna Lepic s-a dus, nu mai cauti. O
porn()te mai deprrle. numai d( [ormd. cu
nasul in vint.
Unde naiba si fie bdnulul de argint ? Pe
sus, prin vreun copac, prin vreun cuib ?
Sint unii niuci \are nu cautii nimi( ti

gisesc aur.

Asta-i lucru $tiut. ln schimb, Morcoveali. de s-ar tiri $i de-a bu$ilea, n-ar facc
decit s5-$i toceasci genunchii 5i unghiile
degeaba, liri si giseasci micar un ac.
Obosit si tot umble ata, dupi car verzl
pe percli, Morcoveati se lasi piguba$ $i
hotir:rlte .5 rnrre in ca:,a. .J i'.odea.ca in
ce ape :.e mai scald:t maird-.a. Pnrte ca s-a
potolit ii. daci vede ci el nu gise$te banuiul, se lasi 9i ea piguba5i.
Doanna Lepic insi
niciieri.
Mlftico, mimico- ! o strigi el sfios.
-Ea tace chitic. Abia ce-a ie5it din odaie.
lisind deschis sertarul de la nisuta dc lucru. Iar printre gbemele de lini, andrelele,
mosoarele a)be 9i rogii din sertar, Morcoveafi zire$te cifiva bani de argint.
Prrca imbatrincrc acolo. Ai zice cit

lre/lll dln r,,it dLr.tr din an in pa;tr


yi rostogolili dt ., i.'lnte dinrr un co11 in
a1nr1. lira .i l. lrni iinc\t \ocotetld.
Por se lie trei ir ror alir de bine parrLt
dorrrl.

sau opt banLrlr. Greu dc numirat. Penlru


a\ta ar lrLbui .J ri.Lorni :crttrul, .J \cu-

turi ghemclc. $i-apoi, cum dorcdegti 'l


Cu accl singc rccc carc nu-l pirise;ite
decit in cine $tie ce imprcir.!riri deosebrle,
Morco\crlr inrinde min.r holdril. )Lerpele$le un binut 9i o ia din loc.
Frica de a nu fi prins asupra i'aprului ii
alungi )1,\Lri3h. r(mu)Lc le. grndul prrmeldro. Llc a.c into.rrcc L mr.a J< lucru.r
maici-si.
lese glonl pe u$ir, stribate aleilc, alegc
un loc potrivit,.,pierde" banul, il pocneyre
cu cAlcilul de-l infundn in pjminr. apor.c
trintette pe burti $i, gidilat de ierburi pe la
na.. \c tiri)l( incuace pi ineolo. dupj cum
i'r rrizlre. in ucrrlrr rcrrgulare. inlocmal
ca atunci cind tc rote$ti, cu ochii legali, in
jurul unui lucru ascllns, iar cel cirrc conduce aceasti loaci nevinovati se bate ingfllora( (u palmele pe pulpe )l ilrigi:
,.Pizcu I Foc !Foc !"
III
Morcoteald:

Mimico. mintico, I,am gisit.


Doamna Lepic:
Si eu l-am gesir.

MotcoIeald:
Cum aya ? Uite binulul.
Doamna Lepic :
Uite-l colea.
MorcoveaTd:

Asta-i buni I Arati-I.


Doamna Lepic:
Arati-l tu.
Morcoreald:
Aratd banul. Doamna Lepti |

ci. Mar(oteald ii

,r\t fc al
ii ,ikttirc)t, it1
fdic.
yi

palmd 5i thibzuieste ce
rci.\rundd.
Ciudat ! Tu unde l-ai gisir. mimico ?
Eu, aici, pe alee, la ridicina pirului. De
douizeci de ori am cilcat peste el pind siJ
vid. Lucea. La inceput am crezut cd-i o
bucatir de hirtic, o.i vreo viorea alba. Nici
nu m-am ostenrt si n]-aplcc. Mi-o ii cizut
din buzunar intr-o zi crind m-am tivilit
prin iarbi. Ia uiti-te, mimico, si vezi unde
se pitise holomanul, in ce birlog. Mi-a dat
de furcd, nu gluml, poate si Je lauoe cu
asta !
Doamna Lepic:
Nu zic ba.

f.r :,rrr ei'it benr.l in .e.rl,lrJ \J 1i J tr


Dcgcaba 1i am tot spus siJi gole$rr buzu
narele atunci cind te schimbi. Am !rur sa{i
dau o leclie. Te-am lisat si cauii ca sa
lc-nveli minle. Dar .c vede trcrha cJ ( ine
cauti gisefte, caci acum, uite, ai doi binuli de argint, nu unul. lati-te bogat. Totul . binc cind \c sfi!)c)le .u brrrr, insu si
$tii de la mine ci nu banii adlrc fcricire.
Morcorcald:
Pot sa mi duc la joaci, mimico?
Doamna Lepic:
Sigul ci da. Joacd-te acum, pini nuJi
trece vremea. IaJi $i binulii.
Morcoveald:
Oh, mimico, unul mi-a.jLrnge 5i chiar te
rog \a-l pislrezi tu pind mi-o lrebui.
Doamna Lepic:
Nu, socoteala cinstita e prietenie de ni-

delde. Pistreazd-ti binutii. Sint ai tij


amindoi, $i cel de la na$u-tiu, $i cel pe
care l-ai gisit sub pir, daci nu cumva lil
cere pigubatul. Cine si fie? Imi tot frimint mintea, dar degeaba. Tu ce crezi?
Morcowald:
Zi\ dacir $tiu, fi-apoi pulin inri pasi:
red cLr miine. Sdrut mina. mrnlr\'o. )l
nrullumesc.
Doamna Lepic:
Srai nilel! Si daci-i gridina,.ul?
Morcoveald:
Sd dau o fugi sa-l intreb'l
Doamna Lepic:

Nu pl(cJ. pri.lcu. ajutj-mr ;r ru un pic.


Pe taici-tu nu-l putem binri ci umbli fitl b5g.rre de .eami
cu banii, doar e om in toati firea. Sori-ta
i$i stringe economiile in pu$culifa. Frate-riu
n-drc cind sa mar piardi banir: pi.a9a i:,c
duc printrc degete.
Adici, eu sa-l li pierdutl

Ia si ne gindim noi.

MorcoNeald:

Aira m-ar mrra. milmico. fiindcd lrr e)ri


ordonati in toate.
Doamna Lepic:

De, o ma! pat ei $i oamenii mari, nu numai copiii. In sfirtit, vid eu. Oricum, asta
mi prive$te doar pe mine. S-o lasam
baltl. Tu nuli mai bate capul, hai, fugi la
joaci, dragul mamei, dar nu te depirta
prea mult de casi. Eu mi duc s-arunc o
privire in sertarul mesei mele de lucru_
Maraovcald. rare o st zbughiv, se intoatce si fAce ciliva pa$i dupd maicd-;a. ln
cele din urmd se hottirdtte brusc, o ajunge
din urmd. ii trece inaint?. 'c inlepc4( e in
laB ai ;i-i lntinde in tdcere obrazul.

Doantna Lepic:
Cu ntina dreaptd ridicatd ameninlate
tidpra rntad.
Te Stiam mincinos, dar nu in halul dsta.
Acum minli cit $apte. Mergi tot pe drumul asla! Azi furi un ou. miine un bou! Si
dupi asta o omori pi pe maici,ta.
Rdsund prima palmd.

IDEI PERSONALE
-,i

s s

Seara, domnul Lepic, Felix, Ernestina


$r Morcoveafi se string in jurul ciminrrlui
in carr arde o bll rrugb crr ridacini cu tot.
)r crle patru \caune ale lor se leagena pe
picio"rcle di'r ralii. Srau la rai[as 1i, in

lipsa doamnei Lepic, Morcoveali le impdrti$ette ideile sale.


mine, spune el, laptul ci etti
- Pentru
neam
cu cineva nu inseamni nimic. A$a,
de pildi, tu $tii cit te iubesc, tAticule! Or,
eu nJ lc ilrbe\! fiinqci e.ri tatil meu; te iubesc fiindci e$ti prietenul meu. La drept
rorbind n-ai nici un merit ci e$ti tatil
meu, dar prictcnia ta o privesc ca pe o
inalti favoare c care nu-mi e$ti indatorat
$L pe care mi-o acorzi cu dirnicie.
lace domnul Lepic.
- T)Haida{e!
rr nc mir,. ,1,. n- min-) inrreabi
- gi Ernestina.
Felix
E tot aia. rdspunde Morcoveale.
Nun'ai intimplarea r-a facur fralri mei.
De ce v-ag fi recunoscitor pentru asta?
Cine-i vinovat ci tustrei sintem de-alde
Lepic? Nu vd puteti impotrivi in nici un fel
lucrului ista. A'adar, n-are nici un rost sd
vi rimin indatorat pentru o inrudire in-

volllnlari. Eu vi mtrllume.c doar. tie.


f'ate. pentru ocrotirea ta. )r lie.5urioara.
pcntru gri1r plind de tolo. p( care mi-o

Po.tt
dstea

Inclntillt \pu ne reI X.


De unde-o mai fi scolind cugetirile
nizdrivane? se minuneazd Ernes-

tina.

Toate astea, urmeazA Morcoveali,


le -spun in generdl. fera \e dau oume: iar
daci mimica ar fi aici, le-at repeta $i de
1at5 cu ea.

Nu spui tu povegtile
ori, zice Felix.

astea de doui

tu rdu in cuvintele mele? i-o


- Ce vezi
intoarce
Morcovea!i. Nu-mi ristAlmicili
gindurile! Departe de a fi fdrd inimd, eu
vA iubesc mai mult decit !i .e pare \oui.
Dar aceasta afectiune, in loc si lle banald,
pornila din in.tinct >i depr int!ere. c'te
constienti, rafionali. logici. Logic5, iate
termenul pe carel cdutam.
Oare cind o sd te dezbari tu de niravul- de a lblosi cuvintc al ciror inleles nuJ
cuno$ti, mormeie domnul Lepic, ridicindu-se sd meargi la culcare, $i sd tot cauii,
la virsta ta, si fii mai cu mo! decit ceilalli?
Daci bunicul vostru, reposatul, m-ar fi
auzit indrugind doar un sfert din palavrele tale. mr-ar fi aralal pe loc. cu un picior in fund qi una dupi ceafd, ci nu-s decit fecioru-su.
)r noi cd \a mai treaca vre- Vorbrm
glisuie$te Morcoveali, cuprins deomea,
dati de neliniSte.
t si m,i bine.i racr din guri. i-o releazi dor-rnul Lepic. care line o luminare
in mina.
$i pleaci. Felix il urmeazi.
ne vedem cu bine, bdtrine! i-a- Si
runci
el lui Morcovcali.
Dupd Felix se ridici ;;i Ernestina ti

murmura cu un aet grav:


seara, dragul mcu prieten!
-MorBuni
corelli rimine .ingrrr. den'ump6nlt.
leri, domnul Lepic il sfituia se se deprindi sI gindeasci:
,,Ce-i aia: zice lumea? Cine-i lumea?
Lumea inseamni nimeni. Prea repeti ca
un papagal tot ce-auzi de la al1ii. lncearci
si gindegti tu, cu capul tiu. Folose$te idei
personale in vorbire, chiar dace la inceput
nu ai decit una singuri."
Vizjnd ci la prima incercare de acest
fel toli i1 privesc piezi$, Morcoveati inibusi focul, inqiri scaunele la pe.ete, face
o plecdciune citre penduli )j .e duce.5 se
culce in od"ia in care dd scara pivnilei.
numitir din pricina asta odaiu pirnilei.
Odaia-i rlcoroasi $i plicuti vara. Vinatul se pistreazi lesne acolo o saptemina
incheiatd. Ultimul iepure doborit singereaze cu botul intr-o strachine. Mai sint
acolo niqte coguri pline cu grAunte pentru
gdini, gi Morcoveali nu se mai saturi si
tot rescoleasce grAuntele, infundindu-fi
miinile pini la cot in ele.
De obicei, toati heineria familiei, atirnata in cuier. il inspermint6. Ai zice cd-s
nigte sinucigagi, care abia s-au spinzurat,

!4
-dfl
S!^r

e;
fiv
N

fls

4*

,&\

"

lfi

a\ind mai intii grija sa-ii inlire gherele, in


ordrne. pe polila de deasupra.

In

schimb, asti-seari nu se mal teme.


Nu mai scotocette cu privirea pe sub pat.
Nu-l infricoqeazi nici luna, nici umbrele,
nici p||1ul drn gradinir. \jpat acolo parca
anume pentru cine ar avea chef si se
arunce intr-insul pe fereastri.
I-ar fi frici daci s-ar gindi ci-i este
fiici. dar nu se mai gindesre la asta. Si-a
pu. (inra)a dc noaplc )i uita ii pi)casc,l
numar pe cilciie, ca si nLr-l pitrundi ri-

coarea lespezilor de pe jos.


Se viri in a|rernur >i. cu ochii pironrli la
tiuhucelc d< ip.or 9mg6. contlnua sa,)r
dezvolte idejle personale, numite asrfel fiindcd trebuie si le pdstreze doar pentru
slne_

FURTUNA FRUNZELOR

La inceput, copacii iqi zbuciuma crengile subliri, amu(ind pisiretul, amutind


mierla ce zvirlea o noti la intimplare, ca
un bob de mazire crud, turtureaua pe
care Morcu!eali o ztrrse adrneauri rlrsindu-5i in rafale gunguritul din gupa-i
pestriF, $i colofana cea nesuferiti, cu
coada ei co!ofeneasci.

Apoi, pentru a-gi infrica vrijma$ul,


purced \i-$i framinte bralele vinoa.e )r

lungr.

Tichia vinelie i$i poarti inainte nivala-i


lenevoasd.

Incet, incet, se boltegte peste tot cerul.


Alungd azurul gi astupi orice locaor pe
unde poate petrunde aerul, vrind parci
si-i sufoce pe Morcoveala. Uneori ar zrce

ci, istoviti de propria-i povari, tichia

asta e gata sA se privale peste sat: dar se


opreite la vreme deasupra clopotnilei, te'mindu+e ci \irful ace\tcia ar purea \d o
slrsle.

Uire-o. e atir de aproape. ci. fA rA \reo


ameninlare, incepe panica, izbucnesc

alti

lrpere.

S-a scurs

o buni bucati de vreme de


iscodei;te visitor o

cind MorcoveaF

frunzi din virful acestui plop uria{i.


Cu gindurile aiurea, agteaptl si se clinteasca.

Ai spune .i-i tlrsprin.d de plop fr ca


tri-ieste o viali a ei, singuratici, liberi.
In liecare zi se aure$le sub prima gi ultrma razi de soare.
A rimas aga de la amiazi, incremeniti,
parci moarti. mai degrabi pati

decit
Si Morcoveati iqi pierde ribdarea,
supimt, cind in snr$it ea lace Lln semn.
Dedesubt, o fiunzi apropiate face acelagi semn. Altele il repetd, il impirt5$esc
frunzelor invecinate, carel trec cu graba
mai departe.

fiunzi,

semn de primejdie.

cici in zare se

ivegte marginea unei tichii cafenii.


$i plopul a si inceput si se cutremure.
Se caznette parci si urneasci din loc, si
piturile grele de aer
impingi

in liiuri

carel apasi.
Nelinirrea lur cuprinde l'rgul. un.teiar.
castanii, $i toti copacii din gridini prind
.ili faci semne. Llinduli dc tlirc ci mrrginea de.lrrlira \i inlunecara d tichiei e impinsi inainte iii se laiegte tot mai mult pe
cet.

Copacii pi-amestecd minio;i umbrele


nedeslupite. in care lui Morco\eali i se nazare ci rede cuiburr pline de ochi rorunzi
;i ciocuri albe. Vidurile lor se incovoaie qi

.e

rndreaptb. ca ni5te capele treTtte pe


neJ)reprare din piroteali. Cirduri. cirduri, frunzele i5i iau zborul, se abat inddri( )i. lemAroarc, imblinzite, incearca ri
se prinda la loc. Plipindele frunze de salcim.uspini. cere ale mc.reacanului juprrit
se tinguie, cele ale castanilor !uiera, cele
:rlc curcubelicii calariroare.e fugirr\c intr-un freamit pe zid.
Cera mai incolo. merii bondoci ili .cuturi poamele, care cad bufnind surd la

plmint.

Pulrn mai departe. tufele de coacaza


singereazi picuri roqii, cele de porumbe
picLlri cerneald.
$i departe de tot, ca imbitate, verzele
mi5cd din urechile lor de mAgar, iar cepele
miniate se izbesc intre ele, spirgindu-gi
miciuliile doldora de seminJe.
Ce si fie? Ce toani? Ce inseamni asta?
Nu tuna. Grindina nu bate. Nu fulgerd;i
nu cade strop de ploaie. Noaptea asta tecuti in miezul zilej, carel innebuneste $i-l
insplimintA pe Morcoveale, este intunecimea vi.ieliei de sus.

Acum tichia s-a intins peste tot,

sub

soarele ascuns.

Totu{li tichia se misci. Morcoveali ftie

bine asta: alun..i :rir.u. iar norii in


goani o \or dcfrr-i:i:.r pini la urnta. $i cl
ilr. .i \JJ.' J-r', .. Jr..c. D<)i rLnp,rj
intres cerul. uchia ii \trin-qa Ieasta )r-r
apasi fruntea. Inchide ochii ti ea i se IasA

De manra nloa. da, mimico.


Doamna L?pit:
Ei, nu mai spune, s-o vid gi pe asta! Nu
te cari odatd?

du^reros peste pleoape.

MorcoveaTd:
Nu. mAmico.
Doamna Lepic:

I5i infundii 5i degetele-n urechi, dar furtuna de alari pitrunde la cl in odaie cu


;ipetele ;i vijclia ei.
$i-i culege inirna ca pe un petic de hirtie

Gura, cari-te, auzi'l


Morcorcald:
De ticul, tac, dar
Doamna Lepic:

ulifi.
I-o stringe, i-o

cle pe

mototole$te, o face bol


duce
de-a
rostogolul.
li-o
ASa ci Morcoveafi a mai rimas doar
cu un bob de inimd.

fii biiar de rreabi

$i du-te de adu-mi ojumarate de unt de la


moari. Hai, di o fugd. Nu ne a$ezim la
masi pini ce nu te-ntorci.
Morcoveald:
Nu vreau. mimico.
Doamna Lepic:
De ce si nu vrei? Te aiteptim, afa cum

Nu

vreau, mimico,

moare.
Doamna Lepic:

nu md duc

la

Visezi?
Morcoyeald:
Nu, mdmico.
Doamna Lepic:

Hm. eu nu nrai priccp nrmic. b.rierc.


Du-te numaidctit l.r moaie si mi rducr o
JumAtate de unt, ai auzit?
Morcoveayd:

mi

duc

Doamna Lepic:

Nu cumva \ise,/ cul Ce-t Jsta.' t penlru


prima oara in !iala ra cind nu \rei :a

m-ascul1i.
Morcoyeqld:
Da, mdmico.
Doamna Lepic:
Nu vrei si asculyi de mama ta?

cari-te

fdri si

car niciieri.

cit mai

ai

se urneasci

Pini 5i rarii trecirori de pe ulip

se

opresc.

Cum adici nu vrei si te duci la moari?


Ce vorbi-i asta? Te-a intrebat cineva?...

Am au,/it. Dar de du. nu

ma

curati revolultel .lriga


- Id uilJ{i-\ir.
doamna
Lepic pe scari, ridicind bralele.
Intr-adevir, e pentru prima oari cind
Morcoveafi ii spune nu. $i barem daci
l-ar fi supirat cu ceva! Daci micar l-ar fi
luat de la joaci! Nici pomeneali! Stdrea
trintit la pimini Si trindivea, cu nasul in
vint qi ochii inchifi in soare. $i acum, cu
capul sus, o infrunti.
Doamna Lepic nu mai inlelege nimic. ii
cheame pe toli, ca $i cum ar striga dupi
aJ ulor.
Felir. r enili incoace .a
- Frneslina.
vedeli
minunilie! Si vini pi tata, $i Agata.
Nimeni sd nu lipseasci.

ll-am spus.
Mot coveald:

$i

Morcoveaie tace,
din loc.

Morcoveali, puiule,

asta

timp, auzi?
II

REVOLTA

Doamna Lepic;

Ia farfuria

nu

Morcoveali sri in mijlocul curlii, la


distanli, mirat cd-i in stare si faci fali
primejdiei $i de-a dreprul uimit ci
doamna Lepic uiti si-l bali. Dar ceea ce

.e petrecc c atit de grav. incit ea nu se mai


simte in stare de nimic. A renunlat la gesturile ei obignuite de intimidare, la privired ei a.culila yi arzdloare ca un ac inro;iit. $i totu$i, firi voie, buzele i se dezlipc.r d( apa\rrca furier liunrrice, care i,/bucne$re $uierind

buni, se viicire$te ea, l-am


- Oameni
rugat
pe Morcoveafi, cu frumosul, si-mi
dea o mini de ajutor. si laci o micA plimbare pini la moari. Ia ghicigi, ce mi-a rispuns'l lntrebali-l numai. Altfel ali crede

ci

niscocesc.

Toli

ghicesc, iar Morcoveafd,


tudlnca sa, e scutit si mai repete.

prin ati-

Blinda Ernestina se apropie gr-i

gop-

tesle la ureclle:

Bagi de seami, o si,fie vai de cozo-

nacul tiu pina la urmd. Fii ascuititor, ia


aminte la ce-fi spune sora ta, fiindce iti
rea binele.
Felix se crede la teatru. N-ar lisa pe nimeni si-i ia locul. Nu se gindegte ci daci
Morcoveali n-o si le mai facA pe toate, o
parte .lin reburr \ or pica de rniine in
seama lratelui mai mare, cum e qi firesc.
Mai degrabi l-ar incuraja. Nu mai departe Llecrl ieri il privea cu disprel. zicrndu-i giini plouatd. Astizi insi il socote$te deopotrivi cu sine 9i-l stimeazd. Topiie pe loc )i se veseleste grozav.
into$ lumea pe dos, roste$te
- S-aLepic.
d,,Jmna
cople)ite, a)a ca eu nu m5
mai amestec. Mi dau batute. Si vie aLtcine\ a \a imblinzea\c5 fiara a.ta fioroasd.
lr la. impreun6 pe fiu 1i pe talil. Descurcal-\e
cum or lul
\

spune sugrumat Morco- Titicule,


vea1i.
in plin zbucium, cici inci nu s-a deprin. cu toat< ace\(ea. daci vrei lu si m6
duc la moari dupa jumitatea aia de unt,
pentru tine mi duc, dar numai pentru
tine. Penrnr mama nu mi duc nici in ruptul capului.
Se pare ci domnul Lepic e mai mult incurcat decit migulit de aceasti mAfiuD.rre. Nu re iimte la largul lui s5-si arlte

a.ll(l

auloriraler sa Llc pinntc. mai !u


searni pentru o jumitate de kilogram de
unt.

Stinjenit, face ciliva pafi, apoi ridica


drn umcrr. intoarce spatele pi intra in cr.i.
DeocamdatA lucruriie se opresc alcl.

ULTIMUL CUVINT

in primele clipe pigesc in ticere. intrebarea cea de neinliturat zdbovegte. Morcoveald incearci se o ghiceascd gi cauti
un rispuns. Acuma-i pregirit. Deyi gruzav de ./druncinar .ufleLe)te. nu-i pare rell
de nimic. Ziua de azi i-a adus o emolie atit
de puternice, incit nu se teme cd alta ar
putea sA o intreaci. Si vocea domnului
Lcpic. care in .firyir .-a hol;ril sa rorbeasce, il liniiteite.
Domnul Lepic:

Ce mai aqtepfi ca sd-mi explici ultima


ispravd cu care ai mihnit-o pe maicd-ta'l
Morcoveald:

faticlrle dragi. am.rat null in r'umpenA, dar toate au un capat pe lumea asta.
Merturisesc: n-o mai iubesc pe mama.
Domnul I-epic;
Ce spui! $i de ce? De cind?
Morcoreald:
Pentru toate. De cind o cunosc!
Domnul Lepic:
A\tr-i rau. biiete! Spunr-mi mdcar (e
fi-a ficut.
Morcoteald:
Ar fi prea multe de spus.
seami nimicl

Iu

nu bagi

de

Domnul Lepic:

Ba da. Bag de seame cA te imbufnezi

cam des.
Morco"eald:
Me scoate din

sirite sd-i aud pe toti zicind cA mi imbufnez. Sigur. Morcoveali


nu-i in stare si poarte pici niminui. El se
imbufneazd doar. Dali-i pace! Dupi ce-i
trece, o si iasi din cotlonul lui, impdcat gi
senin. Mai ales nu-i aritali ciJ luali in
seami. Eh. un fleac acolol
larti-mi, titicuLe, ista nu-i fleac decit
pentrll tata $i mama, sau pentru strdini. E
adevirat, uneori mi mai $i imbufnez numai aga, de formi, dar te asigur cA alteori

rnr .e intimpls:'iL turbel. nu irltceta.

atunci nu mai uit jignirea.


Seara. la cjnd, au tdcut cu

totii. nu atii

din obitnuinF, cit mai ales din

stinjedoamna Lepic, bolnavi la pat,

neali, iar
nici nu s-a aritat. Isprdvind cu masa,
domnul LLpic ifi .coale )er\elul. il aruncA
lingi farfurie pi spune:
Nu merge nimeni la plimbare cu

- pe drumuL cel vechi?


mine

Morcoveata inlelege cA domnul Lepic a


ales anume acest fel de vorbd, ca se-l poftea.c;l pc el. Se ridicd indati. a)aza \caunul la perete, cum face intotdeauna, !i-l
urmeazi supus pe taicd-siu.

Domnul Lepic:
Ba da, ba da, o
fii pe pace.
Morcoreald:

si uili tu ciciLeliie

5i

astea,

Nu, nu. Tu nu $tii totul, tu stai a$a de


pulin acasil
Domnul Lepic:
Sint nevoit s, umblu.
Morcoreald (cu siguranld in glas):
Afacerile sint afaceri, tdticule. Pe tine te
furd grijile, in timp ce mama, e cazul saJi

spun. n-are alt cal de bitaie in afard de


mine. Nu mi leg de tine. Fire$te, n-ar tre-

pira::.:- nt:r ocroti. incetul


cu inceiul. per:ir.: .i-nti c.ri. am siJi
spun tor c. i-a intimplal in lrecut. Ai sa
\e/r \rngLr dd.- :\d-ecrc/ )t Llaca am lrn_ere.de nllnle Dar acum, taticule, te rog
bui decit s-o

si-mi dai un sfat.


At vrea si triiesc departe de mama.
Dupd pirerea ta care ar fi cel mai bun

mijloc?
Domnul Lepic:
Pb-i n-o rezi decil dout luni pc an. in \acanla.
Morcoveald:
. Ar trebui sd mA lati sA stau la internat $i
in vacanll. Mi-ar prinde mai bine.
Domnul Lepic:

Asta-i un privilegiu de care se bucuri


numai elevii sdraci. Lumea ar zice ci te-am
lasat in voia soartei.
$i-apoi, nu te gindi numai la tine. Eu

unul ti-a$ simfi lipsa.


Morcowald:
Ai veni s, mi vezi, tdticule?
Domnul Lepic:

- ,Plimbirile de plicere costi


Morcoveatrd.
Morcoveald:

, A\ta nu. Pin; acum m-am purlat [alJ


oe ttne _ta l(t cum m-am purtal fala de fra_
tete )l de 5ora ta. a!ind grija sd nu nedlep_
lale\c pe ntct unul. Am \i fac ala pi de_a_
cum lnarnte.
Morcoyeald:
sa mi las de in\dlalura. Ia-ma
, Atunci
oe
ta tnternat pc moli! cb nu_ml vad de
carte,9i eu o si-mi aleg o meserie.
Domnul Lepic:
me'errel V^rei poate s; le bag ucenic
,ta Ce
un ctzmar, nu.,
Morcoyeald:

in aha parrc. Mi-ap cigriga


Il

lrber.

Prea rirziu, bietul meu Morcoveata.


Am cheltuit. o groazA de bani ca si inve;i,
5i tu s-a.lungi sa batr pinqele?
Morcoveald:

Si daca fr-as \pune. relicule!


cercat sd mi omor'l
Domnul Lepic:
Ei, le cam umfli, Morcoveatd.
Morcoreqld:

ci

am

in_

Jur ca yi ieri am vrul sa md spinzur.

Domnul Lepic:

_c;

tine. Ei, Morcoveale, egoismul ista o sa te


Cuci de ripi.
Prea tragi plapuma numai pe tine. prea
te crezi buricul pAmintului.
Morcoreald:
T;ticule. frale-meu < fericil,.ora mea e
lerrcrlA. )i daca inrr.ade!ar mamei nu_i
place se ma cjcdlearcd. a5a cum .pui tu,
atunct eu nu mal zic nimiL. Eh. ce )til lu,
tu e)li.-.repin in ea:i;i rolr se lem de lrn(.
tolr. chlar )l mama. ta nu Ooat( \a lrca
nimica impolri!a fericirri tali. Si asla do_
vede$te ci sint 5i oameni fericili pe lunte.
Domnul Lepic.

Mai, g;gauld. cap p;lrar ce esri. judeci


cu crubolele. Veli tu li.nu l cc are omul
in adincul inrmii? gi prrcepi chia, rorle lu_
crunlel

ln cr mi pri\c)le

on. cel pulln! rncerc.

Domnul Lcpic:

Acolo,.sau

ur.rc

Morcove0ld;
scurnp.

Te-ai folosi de cdlatoriile tale de afaceri


9i te-ai abate nitel din drum.

srngur p nea $l aS
Domnul Lepic:

()l l(JtJr. \'J .- /i\J .r-.rl p.1,.


avur chei de asta. In schimb re untlii in
pene cind li aduci aminte de sinuciderea
asta a ta neizbutiri. Ji-nchipui poate ci
gindul morlii le-a ademenil nunrai pe
5r

pe mine. da. riricule:

Domnul Lepic:

Atulcr. Morcoreati priclenr. nu le mirj


^
grnol
ta tenclrt. A5culti \orba mea: nicio_
datA n-ai si nj mai fericit decit esrr acum.
Auzi? Niciodati !
MorcoNeald:

Frumoasd iigiduiah,
Domnul Lepic:

supune-te, c;le$te-te, a$teapti sA devil


maJor )i \tapin pe \i,la ta. >i arunti, cl.,_
Drnorndu-lr. ltbcrtateJ. poli .i nr renegi )i
si-1i schimbi familra- dacb nu firea 7r ioanele. Dar. pini lrunci. caule .a nu_li ta.i
singe riu. inabu)!l,lr 5rmliminlele Si ui(i-te
cu begare de \camj la uer din jur, chrar la
cel
u5ie:c in preajma ra; irr zimbr de
.care
multe
on .51 Vet avea surprize consola_
roafe, te-aslgur.
Marcoyeald:
,Au.-5i ceilalli necazL.rrile Ior. l;ra indo_
tata. L)ar pe er o si_i pling mirne. Azi cer
dreptale pentru mine. Ollce.oarta e mai
buni decit a mea. Am o mam,l care nu m5
tube$le t^l pe care nici cr n_u iubc.c.

. .- rll lnchrpul cum\a ci eu o iube.c?


rzbucoe$te domnul Lepic, pierzindu-gi
raoqarea...

La

aceste cuvinte, Morcoveald ridica

ochii spre taici-siu. Privegte indelung


fala lui asprA, barba-i deasi, in care gura
s-a
_ascu-n\ ru)inari parce de a fi .pus prea

multe. lrunlea brizdata. creturile din Ju-

rul ochilor $i pleoapele lui lisate, ce te fac


\a crezi ci umbli dormind.
LIn timp. biiatul nu scoate nici o vorbi.
Se teme ci bucuria lui tainici si mina asta
pe care o apuci Si o line intr-a sa, aproape
cu de-a sila, ar putea si fie doar o inchipu1re.

Apoi stringe pumnul, amenintl satul


alipit in noaple $i strigi, umflindu-se ca
un aclor:
Afurisitol o ficu5i gi pe asta! Te

urisc!

spune domnul Lepic,


- Taci,
e mama ta,
urmel

la urma

rispunde Morcoveati redeve- Oh!


nind
simplu !i previzitor. Nu spun asta
pentru ca-i mama mea.

Daci un striin risfoielte albumul de


totografii al f;mrliei lepic. nu poale s; nu

se mire. Pe Ernestina ii pe Felix ii vede pozali in toale chrpurile: in picioare. apezali.


inlbfolili sau pe jumitate despuiafi, veseli
sau posomorili. in mijlocul unor bogate
decoruri.
Morcoveali?
- $i
Aveam ni$te poze de-ale lui, de cind
- mic, raspunde doamna Lepic, dar era
era
atit de dregala$, ci cine le vedea mi le $r
srnultsca J |l mi.1l. arr ca nu ml-a mai ramas nlc! Llna,
Adevdrul e ci pc Morcoveati nu-l
..trage in poze" niciodati.

eala-n :.u.. Morcoreali-n jos.


aproape nici ai lui nu-i mai lin

Morr. ur

a$a ci
minte adeviratul nume.

ce-i spuneli Morcoveali? Din


- De
pricind
cd are pirul gilbui?
Sufletul lui e qi mai iti decit perul,
rispunde doamna Lepic.
|lt

AIte semne particulare:

prea

Morco\erli are nasul .a un muturoi


Morcoveati are intotdeauna farimile
de piine prin utechi, oricit l-ai. curdla.
Morcoveata meninci zIPada.

mosc.

Dimineala se scoali cel dintii, odati cu


servitoarea.
Iarna, sare din pat inainte si se lumineze de ziui !i se uiti la ceas cu miinile, pipiind arititoarele cu virful degetelor.
Cind cafearLa gi ciocolata sint gata, el

ii

infuleci la repezeali ceva, orice


sub mini.

$i daci-i intrebat:
Morcoveaji, nu vrei sd

Mutra lui Morcoveali nu spune

Gitul lui Morcoveali e albistrui de jeg,


de-parc, ar purta zgardi.
In.li15it. Morcovrala ri.pindejte ln rur
un miros ciudat, carc n-aduce defel a

cade

peretele.

3r!@,#

multe in folosul lui.

$at.

Cind este prezentat cuiva. intoarce


capul., inlrnde mina pc rl.tn:rput. .c fate
mlC. Indnlndtl-)l nlili"rrcle. il \Cilrplnil

ALBUMUL LUI MORCOVEATA

II

Morcoveali bilibineite picioarele in


mers gi umbli alit de $ui, incit pare coco-

-Rispunde:
- Oh! Nu meriti osteneala.
Doamna Lepic;

Morcoveali, rispunde cind

mi

ili

vorbeFte

ctneva,
Marcoveaui;
lmnln, l-namlco,
Doamna Lepic:

I i-am mai spu.. mi 'e P,ire.


vorbe$te cu gura plini.

siruli?

i nu \e

Morco\caliL nu \e p!)ate stipini .a nulr


vire miinile in buzunare. Si oricit de iute le
scoate, cind^ o lede pe doamna Lepic, e
prcr lir/iu. Intr-o b|lni /r. ca o :'a-i coa.i
buzunarele cu miini cu tot.

.pune

prieOricc ll '-ar rntimpla. l1


tenos na$u-siuj nu-i bine si minti. Asta-i
un ubicei pacilu.. (rrc n :ljLttJ lr nrmrL.
fiindci adevirul iese intotdeauna la
iveale.

Da, rd.spunde Morcoveafa,


cigtigi
timp.
mai

dar

asa

Cu chiu. cu rai. lene:ul de Felrx a i.privit cu invildturaSe intinde $i risulli u$urat.


Ce ti-ar plicea sd faci? il intreabd
domnul Lepic. Esti la virsta cind te holiristi in viath. Ce ai de gind sI thci'l
Cum, iarigi? sare cu gura Felix.

r,''

_ ri
\*, l] -**:,i
o';.
.;

'

,;''.:r j :.,{a ""'


"
t *::;st
L''

i,.,,

";':-4,.'

'

s
i

, _.

.tt--

Se ioac5 iocuri ne!inovate

Pe"banci acuzalilor se afle domnigoara

Berta.

judecim pentru

- Ospune MorcovealA.
bagtri,

ci

are ochi al-

Toate lumea izbucnegte:


Fo,rte driguli Ce Poel galanl!
- Ohl
ra.punde Morcoveeti Nici nu
!i/ul
ochii. Am -pus-o a$a. intr-o
l-Jm
doara. Asta-i o expresie convenlionala, o
figurd de retoricd.
\t

Cind se incinge vreo bdtaie cu bulgdri


de zipadd, Morcoveali singur face cit o
tabiri intreagi. E temut si is-a dus buhul, fiindcd bagi pietre in bulgiri.
Tinteite la cap: e mai srgur.
Cit e ger qi ceilalli se dau pe ghea$, i$i
lace un lunecuq numai pentru el, departe,
pe iarb5.

ii

place sd sari ceiiaifi. El rdmine mereu ,,capri".


La baba-oarba se lasd prins cit vrei,
lera si-i pese de libertatea lui.
Iar la de-a v-ali ascunselea se ascunde
a$a de bine, incit uita toti de el.

La capri

]I

Copiii se misoari sd vadi cine-r

mar

treabd Morcoveate pe rAzgiiatul Pierre.


Si, cit de cit lAmurit, exclame:

Eu unul mi-a$ dori sA ciugulesc o


datd cu degetele cartofii prdjili din farfu-

;i .3 "Lrg o jum6tare de prer.r(d.

rie

tatea cu simburele.
Si cugeti:

Juma-

Daci maici-mea ar putea sd mi hi- cu


pdie
mingiierile, ar incepe cu nasul.
Uneori, obosili de joaci, Ernestina gi
Felrr ii imprumutb cu dragc inima jucariile lor. Luind astfel cite o flrimi din fericirea fieciruia. Morcoveagi i)r fiuresre. in

taini, o fericire umild.


Niciodati insa nu ce arali pred incintat, de frici si nu i se cearA juciriile inapo1.

Morcoveald:

$i nu gisegti ci am

urechile prea lungi?

Matilda:

Mie mi se par caraghioase. lmprumuti-

mile nilel. Tare mi-ar mai plicea si

le

umpiu cu nisip $i si fac plicinte.

Morcowali:
Si daci, inainte de asta, mimica mr le-ar
incinge, atunci s-ar ii coace plicintele.

inall.

iqi dai .eama cit de colo cii Felix e in

alara 'Dar
toculuit el ir inllece cu un cap pe ceiMorcoveali qi Ernestina, cu
lalti.
toate cd ea e fatA, trebuie sA se aseze alaturi. Lrnestina se ttdrci pe virluri. iar
\,lorco\edta. dornic .i nu iupere pe niIn(ni. ir pacalle)te >i se lasd un pic in jo'. ca
sa o ajute cit de cit.

DacA te mai aud o data...


- Isprive$tel
va si zicA il iube$ti pe taici-tau mai
Care
mult decit pe mine? spune din cind in cind
doamna Lepic.
,.Stau $i tac chitic, 9i ziu daci-l iubesc
pe unul mai mult decit pe celdlalt", rispunde Morcoveald cu vocea-i liuntrici.
XVIII

xltl

Mn-co\eale o .fit.ric>te pe Agata. \er-

\'ltoarea lot:

vrei si te pui bine cu doamna


- Daci
Lepic.
vorbegte-mi pe mine de rdu.
Dar gi asta are o margine.
Doamna I epic nu .uferil ca allii .i se
atingl de Morco! eata.

O vecina l-a ameninlat odata

$i

doamna Lepic a venit intr-un suflet, superati, si 9i-a scApat bdiatul, care se lumineazA la fali de recuno$tintA,
$i-acum si ne rifuim noi amindoi!

ii spune
ea.

il in- S; te-alinti! Ce va sA zicA asta?

Doamna Lepic:
Ce faci acolo. MorcoveaF?

Morcowald:
Nimic, mdmico.
Doamna Lepic:

Asta inseamna ci iar faci vreo boacane. Va sd zicA pe toate le faci intr-ad1ns,
a9a-i?

Morcoteald:
Atit ar m3i lipsi.
xIx

Crezind ci maicd-sa ii zjmbeste, MorcoveatA, migulit, zimbeste 9i el.


Dar doamna Lepic, care nu zimbea decit pentnL sine, feti motiv, i5i ia deodati

murra ct iiorLrai

: ::_:-:-::::i. cu ocnr ca
,lar Morio!::::. :::a.jnpenit. ar vrea
sa lntre lntr-()
de agnia.

Eei.:: da toarcce.

M^r.. r. ,lJ. L( rog rj rizi


cios, liri zgomot.
Leprc.

cuviinauzi? spune doamna

.-- Cind plingi. rrebuie sd itii de ce

plrn8l, spune ca.


Si mai spune:
UnLle vrcll sa m-aducegi?
nu-mal plinge cind il plesneiti.

A,ra

nici

xxl

gi mai spune:
,.
- pcDaci e vreo patd pe sus, ori vreo
llga

ba_

drum, astea-s pentru el.


Cind ii intfA ceta in cap, nici tlracu'
- mal scoate.
nu-l
- E ala de plin dc .rn<. incil s-ar slnu_
clde numal ca s-o facd pe grozavul.
xxtl

Doamna Lepic spune despre Morco_

5r coase nasturele.

Dace n-ar fi fost taici-riu. strigA


doamna Lepic, de mult mi-ai fi ficur de

petrecanie, m-ai
pe qrumun.

SuIlS nasul!

prc- in fiece

nince_ p,uricii,
.atunci are
cau lam pereche.

si ajungd un fli_

XXIII

'Dacd voi primi ;i eu vreodati de Anul


nou,
ca Felix, un cal de lemn, viseazi

MorcovealA, incalec 5i-o iau din loc...

. Morco\eala fluiere prrn cuite ca sdli


Jovedcir.ca sre>i cd nrr-i pa.i de nrmic.
Dar pririrea tloamnei Lcpi", care-l urme-

rea. il amulelre pe loc. Si asta il doare. ca


5r cum Inatca-\a i-ar fi .fdrirnat inlre din!i
un nuier miritel, de un binut.
Insd ce-i al ei e-al ei: ori de cite ori il
npuci .uglilarul. rjlrnge sa ri.ara doamna
Leprc. ca-r trece numatdecit.

MorcoveaiA sluje$te drept trAsAture de


unirc intre taicd-sdu qi maicd-sa_ Domnul
Leplc spune:
Morc.J\ eatii. imi lrpsepre un na\lure
,ra -camafa
a\ta I
el
duce
cdmala doamnei Leprc, care
Si

spune:

Crezi

ci era nevoie si-mi

porunce$ar

tu,- neghiobule? Dar ia cogulelui de luciu

clipi.

il

cicileste doamna Le-

MorcovealA igi sufli nasul, neobosit, pe


ti!ul batisrei. Dac:r cum\a urc\c\rp
poirir epte rar barista.
Fire5re, atunci cind e rdcit, doamna Le_
prc il unge cu seu 5i-l minjeSte atita, ci stirneSte gelozia Ernestinei gi a lui Felix. Dar
adaugi. an ume pentru Morco!eala:
,^

linga

* Nu strice, dimpotrivd: iimpezepre

crelenl,

De dimineali, domnul I_epic il zAdAli MorcovealA siapi aceastd

rAfte, intruna
grozavte:

Di-mi odati pace, imbecilule!


-Pe loc.
acrul paiclr ingheaga in

veala:

Seinlini cu mine: nLr-l reu, mai


- prosr
mulr
decit riu, !i-i prea tont ca sd fie
DUn qe ceva.
AllA dard susline ci, daci n-o sa.l mi_

fi injunghiar, m-ai fi lisar

Jurul lul
tr doua tzvotre de foc ir llie ochir.
Se bilbiie, gara sa inrre i-n pdmint, Ja un

semn,

Domnul Lepic il prive$te lung,


,
dar nu tace semnul acela

lung,

e pe cale \a :,e mArite.


Leprc it ingiduie sa se plimbe cu
rogu-onlcut. .ub 5upla\egherea Iui Morco_
Erne'tina

t^ oamna
veata.

. -,Du-te
zouroS
l
_

inalnlc. \pune Frnestina.

MorcovealA trece

sa zDurcle.

in

pr

fatrd gi se cdzne|te

. Aleargi ca un ogar. idr cind uiri yi ince_


trnestc pa\ul. il aude. fe re voic..arurin_

ou-se pe lun$.
TuSe$te.

Toati

povestea asta

il

scoate dln sdnte

.
)r. la o \reme. i>i scoare deodarJ

Sapca.

af? gum face cind trece prin fala cruiifi_

xulul drn sat, o bu$e$te de pemint, o calci


ln plcroare sl stnga:
n-b si md rubeasr d nrmenr
- Pe mine
niciodati
!
ln clipa aceea. doamna Lepic. care
auoe
apare din spatele clsei. cu un
surl\ -to^lul.
tnlrlcosator pe buze.
.$i Morcoreali. cu inima.ir un purice.

aoa uga

Afar6 de mimica.