ffiffitffi

Mffiffiffiffi

:,::*i i;. .. ;1\;;,:.:.

:l*ii .,, 'e{*t:irr li . ,,i
 IOANA
NICOLAIE

PELINUL
NEGRU

HUMANITAS
BUCURE$TI
 CUPRINS

TUTUANA $I DRUGA / 7

TUTUANA / 7r
DRUGA/ r33
TUTUANA tr DRU0A
 I

in z6 aprilie 1986, cel de-al patrulea reactor al Centralei

Atomoelectrice din Cernobil a explodat laot:23 noaptea.
Eu nu gtiu asta. Vera imi rupe doui foi din abecedar.
Doar s-o strig pe marna, c-o si-i atate ee. Har;t!, a tras
de hArtie cAt a putut. E mici, nu pot si o bat. Am implinit
sapte ani;i vreau si fiu cea mai cuminte. Cum a zis doam-
na, la gcoali. $i nu sunt bolnavi. $i, daci n-am murit,
n-o si mai mor niciodati. lqa a spus doctorul cind n-a
luat la control. imi curg lacrimile, ce-o si zici. doamna?
Daci mi iade cozigi mi trage la tabli? Doamna nu Prea
bate copiii, dar pe mine poate si mi bati. Ci nu mai am
pagrni. $i de unde si copiez liniulele ;i bastonagele pentru
acasi? $i cum imi mai scriu? $i de unde fac rost de lup?
Cici acum nu-l mai am pe lupul in groapi.
ars de capri
Nici pe iedugi 6u-i mai am. Dar asta nu-i aga riu. Ca nu
mi mai tem de capul lor rinjit pe pevaz ca pe polita
noastri de vase. Lupul i-a mincat gi-a mAnjit peste tot cu
sAnge. Sunt semne ro;ii gi pe lemn, si pe sticli, pe toate
fereastra. Eu cred ci i-a storcit bine gi-apoi a mAzgilit pe
peregi cu o perie de podele. E-aga de riu cumitrul, i-a hi-
piit dintr-o inghigituri pe frigiori. $i ce-a rimas din ei a
 pus si se vadi bine de afari.Iar capra nu poare si_si schimbe
casa. Si ce si mai faci, din doi-iezi-cucuieqi s_au ales doar
capetele insAngerate. S-au lisat piciligi gi, ca nigte pro;ti,
nici nu s-au ascuns. Daci te tupilezi dupi. u9i, ,. girqr.
oricine. $i daci te pui sub covati., iti vine sigur si stri_
nugi. Ci aerul, nu inteleg cum, dar ajunge oriunde.
$i
aerul e cind il tragi in piept, chiar daci nu-l gqti. se
$i
gisegte in ror, nu trebuie si scapi de el. Ci.ci frri mincare
mai poti udi, azis Lucretia. Si cincizeci dezllerezisti daci
esti gras ca o baleni. Pe cAnd fdri. aer mori in cAteva
minute. Mai bine nu incerc si-mi tin sufarea, a;a cum
a ftcut mezinul, de spaimi. Numai ci el a
p.
capri si a avur urechile bune. a "r"trlt"t-o
$i ;riut cd, dacd.qti lup
te pogi duce oricAnd Ia fierar, cu bani. igi pilegti do",
un
pic limba gi-apoi n-ai treabi, intri in ori.. ."ri, ci_i pogi
picili_pe togi. $i mamei-usa-descuieti iti iese subgire, ca
spus de o fetigi de vArsta mea.
Ci mama vraduce voui.
Drob de sare in spinare
Maliieg in cilciies
Smoc de fori la subsuori.
$i-apoi lupriu ce e;ti i9i umpli cAt poti de mult burta.
Mami, Vera mi-a rupt abecedanrl! o pArisc cu glasul
-
meu plin de lacrimi.
$i mai plang un timp, din roati inima.

Sunt drugd acum, dar cred ci nu ptiu asta. Cu trei

invigi.toare, dintre care Simon Mdrioara, a treia, s-a purtat
cel mai r5"u, e ca atunci clnd mama s-a dus de acasi.
$i
e trecur de amiazd.gi nu-i nimic de mAncare. pe
sobi fierb

IO
cartofi mici de tot, pentru porci. Iau cAte unul, cu lingura,
gi-l tivilesc pulin prin sare. Apoi il sparg intre dinli pini
nu mai simt cAt de tare mi arde tn guri. $i foamea mai
cregte, ci n-o sperie nici limba piliti a lupului.
Toth Anuga a;teapti, nu-i capra, ci a doua invigitoare'
La ea am fost colegi cu Sever, fratele meu cu doi ani mai
mic. $i daci m-am fbcut o lungani nu trebuie in nici un
caz s|le iau colegilor vederea. Prin capul meu nu se vede
la tabli, imi zice ea.
Bulga Agustina! Treci in ultima banci din mijloc!
-
Mai repede, nu te mai mo;mondi atita'
Dar doamna asta, a doua, doamna Toth, n'a fost rea.
Chiar daci eu m-am frcut repetenti, proasti si, pentru
colegii din prima clasi, o toanti de si stai la zece metri
distangi. Si nu cumva si-mi zici. servus, ci la cAt de
inapoiati sunt, mai ;tii, poate;i mugc.
Auzi tu, s-a mai pomenit si fii a;a de ingramidit
-
incAt si nu po{i numira nici pAni la o suti? Tu, in afari
de gigani, ai mai avut copii aga? am auzit'o pe Halili
Dana, prima mea doamni, cAnd mi afam in spatele ei
;i ma duceam acasi. O intreba pe invigi.toarea tAniri,
de la clasa a patra. O ginea de toarti ;i abia se migcau.
Doamna mea, Haligi, igi pusese un guler de blani, cu
un cap de vulpe iegind din el. Mi uitam la ochii de animal,
doui" mirgele. Vulpe, vulpigi, vino tu cu mine ci o si te
duc intr-o familie mare, i-am goptit. Cu mulgi copii 9i
cu o gridini in care cAinele sti id lang. Iar tu, ;ireato, n-o
si te dai la giini, fiindci o si-gi aduc eu pli,cinte, din ce
ne face duminica mama. De la guri o si mi le iau, partea
mea pentru burta ghioriitoare. $i n-o si mi tingui di-mi
si mie!, a;a cum ii zic lui Sever dupi ce-mi ling jumita-
tea de blid. Pentru tine, vulpigi, e atAt de qor si sufbr

II
 de foame. $i la rizboi inapoi, cici tata n-o sd. ne bati. Stii
tu oare ci pe mine nu mi aringe, nu-mi di nici cu pumnii
si nici cu palmele in cap. Nu mi umple de vAnitii. Vulpe,
vulpito, eu am avut aprindere de creieri gi mi s-a prijit
mintea ca pusi in tigaie. Dar daci acum sunt in clasa
intii, la apioape opt ani, ce ne pasi? Daci vii o si-ti placi,
promit, roscaro! N-am decAt o minge si-un elefant roz,
de plastic, care poare stropi din trompi, dar o si" ti le dau
si de tot daci o si vrei.
$i-o si re tin inffuna pe genunchi,
ca pe mAge. Numai cAnd imi fac lecgiile poare o si. te mai
las. Ci eu, vulpito, si stii, sunt silitoare.
$i-am invltat pe
de rost poezia cu doi cocosi se iau la sfadi.
Ji-ar pllcea
s-o auzi si tu, vulpito? Nu?
Dar vulpea n-a dat nici un semn ci ar vrea.
Si lupta-ncepe saltireati:
Sar deodati,
Dau cu ciocul.
Cad alituri,
Schimbi locul.
Bat din aripi,
Dau din gheare.
Unul cade,
Altul sare...
Iar s-ataci,
Iar se pi9ci....
Dar deodatd nu mai migci...
$i vulpea, frri si se uite la mine, a intrat intr-un bloc.
Tot acolo, dar la alti usi, era dispensarul. Mai bine si
nu-l mai vid. StrAng ochii, sar deodatd, totul pi;ci, dar
acum imi scrA;nesc degeaba dintii, nu-mi di nimeni nici
o injecgie.

I2
 $i uite a$a ffec din a intiia intr-a intAia, si-apoi iar
tntr-a-nt6"ia, de mei ori la rAnd, de mi fac o drugi cum nu
mai e alta in clasi.
ce, eu il bat! strigi Sever cAnd unul, Ugu, imi
- $tii
Euieri re-pe-ten-ti. Numai ci eu nu mi prea supir, pot
si despart bine in silabe. Han-di-ca-pa-ta. Asculti!
Han-di! mi-o ia inainte Utu. Handi!
- iti sparg moaca! fuge fratele meu dupi el. Daci-l
-
prinde, praf il face.
$i lecgiile sunt grija mea. Scriu linii rotunde, am un
caiet frumos ;i curat. Daci mi roagi Sever, ii rotunjesc
cu toate literele, gi cuvintele , ex ct ca in carte. Nimeni
nu se pricepe si le deseneze mai bine ca mine. $i le fac
ordonat de tot, ca pentru un premiant. Ci vreau siJ ajut,
chiar daci e un drac de biiat. Nu-mi trebuie mere la
schimb. $i nici nuci. Si un mucos gtie ci a dat gheaga
cAnd erau pomii in floare gi acum, toamna' nu mai ai ce
scutura. Adici n-am pus nici micar o ladi-n beci.
Prima doamni, HaliEi, a fost rea, nu ca Toth, cea de-a
doua, care n-a zis niciodati ci-s proasti ca noaptea. $i
nici nu m-a scos la tabli si mi faci de ru;ine in faga
copiilor. $i si le-arate ci-s aga grea de cap ci nu Pot birui
nici socotelile cu plus. Dari.mite pe cele cu minus, unde-,ti
trebuie minte, nu glumi. $i de ce mi adusese acolo mama
ca si-i stau ei, doamnei Hali$, pe cap? N-avea destui trei-
zeci? Ce si se mai frcb, cl.nu ginea in mAneci nici o vraji.
PAni gi liginugul ila, de pe $teaza, tot fusese-in stare si
ajungi pini-ntr-a patra. Pe cAnd eu, oricAt de cuminte
eram, nici nu mai conta, prea mi aritam mototoali. $i
s-o zici pe-a dreaptl, ar fi trebuit si-gi dea seama de
asta;i maina, rimisesem cu totul de cirugi. Mi giseam,
qi vi asigur, nu e nimeni de vini, mult mai inapoi decAt

IJ
 algii. Pii s-ar plAnge ea daci nu i-as fi dat incontinuu
dureri de cap? Degeaba stiam ca d,sra e a, sau b, sau m
daca nu vedeam cd. toate sunt litere si ci puse laolalti fac
niste cuvinte. Nu-mi folosea deloc atentia, nu, problema
era ci nu putea si,-mi toarne stiinta in cap cu lopata.
Exact! Dupi aproape un an nu eram in stare si. socotesc
cAt fac zece cu gapte. Nu c-ag fi fosr rea, nici vorbi, sau
brirnzd, buni ln burduf de cAine, nu, nu... Ei una i se
parea e-vi-denr (ce mai cuvAnt!) ci mama n-ar fi trebuit
si se grabeasci. Mai bine mi mai Einea inci un an, ci" mai
erau si altii care inrrau mai tArziu. Uite, Victorita, din
cauzd. cd. ft.cuse operariile acelea ca si nu rimAni
;chioa-
pi, pierduse un an. Dar asra i-a folosit, ci" acum mergea
ca oamenii si a ajuns si cea mai buni din clasi. Nu ci
asta ar fi fosr posibil cu mine...
ce, mai bine o mai duceti din nou la evaluare.
- $tigi
Eu sunt siguri ci" nu e fbcuti penrru scoali.
Dar, daci n-ai carte, n-ai parte. Asa e proverbul si,
pAni acum, cu fratii mei, n-am fost deloc cea mai proasri.
Puteam si. topesc, sa mi ascund, si fug repede ca un
purcel, si fiu rati sau vAni.tor. Chiar daci la spital au zis
cI n-o si merg niciodati. $i n-o si. mi pot ridica singura
din pat, si mama o si aibi mare noroc daci n-o si rimXn
paralizatd"si daci o si ajung s5-mi folosesc bratele.
$i uite
ce bune sunt, pot si-mi dau palme. pot si ma invinelesc
pe obraz.
Cici acum iati. ce-am ajuns, o druga, ca daca nu mi-as
fi lisat pipu;a acolo, la Migura, nu cred ci m-a; fi flcut
grimada asta de cArpe. Cred ci de la dor mi se trage. Uite
cd. m-am umplut incetul cu incetul de ea, de rochiga de
rize, de capul neted, cu doar cAteva fire de ati in loc de
pir. $i doar ea, urAra, mi apiri. De lupul care s-a vopsit

r4
prefbcAndu-se in prima invigitoare' $i mArAie tare, ;i e
gata si mi inhate. Degeaba mi opintesc in ugi, degeaba
tremur ci o si mi dea afari din clasi. PlAng.
[asi, Agustina, ci tu egti o fedgi buni. $i-o si te deg-
-
tepgi gi mai mult decAt pAni acum. O si invegi aduna-
rea. $i ce dacl. o si repegi un an? zice mama in timp ce
mi strAnge la piept.
PlAng, sunt drugi, nu mi poate linigti nici o napoli-
tani. O si fiu intr-a-ntiia;i la anul cAnd n-o si trec, cum
ar trebui, intr-a doua. Mama scoate biscuitul dintr-o
batisti. E dulce-sirat. PlAng.

Sever e degtept, nu ca mine. El nu e tare de cap. El,

daci vrea, invagi pAni m6.ine toati cartea. Doi plus patru
fac gase, si tin minte asta' sare el sus cu mAna.
ps2rnna! Eu, eu, doamna!
-
$i douizeci cu patru fac... Doamna! Doamna! Sever
a mAncat matematica gi, daci Yrea, zice pe de rost abe-
cedarul. Sever citegte mai clar decit oricine din ;coali.
Ana are mere. $i lupul e riu. $i vulpea sti. pe un palton
verde. $i aerul e a;a de subqire ci poate intra gi sub sveter.
$i in dulap. $i in lada de la dormezadeacasl.
il tragem in
piept, dar nu ne doare. Sever e fratele meu gi, chiar daci-i
mai mic, o si iasi primul din clasi. $i-o si-i zic Lucrefei,
sau Mariei si mergem dupi fori. Din gintirim o si strAn-
gem citeva vLzdoage, ci n-o si se supere mor{ii. $i-o si
punem ochiul-boului, mult, cite-un smoc la fiecare imple-
tituri, gi neapirat cAgiva clopoEei de munte. $i-o s5' fac eu
coroniga, fiindci, oric6.t de incuiati" as fi, mi descurc si

ri
 trag florile una peste alta. Fiindci Sever o si ia premiul I,
nu se poate altfel.
Ce bund e doamna Toth! M-a pus cu Sever in aceeasi
banci. $i el imi mai sopteste, acum nu mai sunt ultirna
proasti. Pot si-mi scriu numele bine, il desenez mai fru-
mos ca oricare. $i-mi fac lecgiile chiar mai inainte si ni
le dea doamna. Iau caietul, iau stiloul,
;terg cu sugarivi
peniga, md. asez corecr, cu corpul doar un pic indoit si
cu umeri ca lipigi de perete. Apoi desenez liniile, una,
doui, trei, la inceput, apoi fac bastoanele, liniugele lungi
;i pe cele de mijloc, nu mi opresc nici la acoperisurile
de case. $i, daci mi intreabi ceva greu doamna, in ce
an rn-arn ni.scut si care-i ziua, nu mi mai batbai.
$tiu ci
Sever ridici mAna, o fluturi cAt poate si asa imi ia apira-
rea. Std, mereu cu bratul ridicat, imi vine si bat din palme
pentru el. CAnd cinti e bun, cAnd face aduniri e primul,
cdnd face scideri termini una, doui lucrarea. t a caligrafie,
cAnd nu ne vede doamna, ii mai indrept eu cuvintele.
$i
acasi ii mai scriu, fiindci mi pricep grozav si copiez
fiecare a, si b, si Ana are mere din carte, iar doamna ii
zicein ziua urmd,toare bravo.
Te descurci, Bulta Sever. Mergi bine. poate o mai
inve!- gi pe sora ta. Ci, biata, n-are nici o vini.
Simt cum mi se aprin de faga. Si asta md face hadi. . .
Pardon, ur6.ti., la scoali trebuie si vorbesc corecr. Nu ca
giranii, uite, literele suni. asa, e clar? puse laolalti fac
$i
niste cuvinte deosebit de frumoase. Eu de ce nu le in,teleg?
Ca domnii, dragi copii, asa trebuie si pronuntati.
-
I-ati auzit pe tur$tii din statiune?
Da, i-am auzit, dar n-am avut ce si rdspund. Mamaie
strigase o fetigi cind m-am dus cu sora mea Lucrefa si
vindem prune in piagi. Veneau doamnele gi domnii de

rG
la hoteluri, ne intrebau cAt costi perjele alea, dar eu mi
gAndeam cAt de urAt suni mamaie. Cam ca potaie' Iar
cu aga li ziceam cite unui cAine riu care face spume la
guri. Cum si-i strigi unei doamne mamaie?! Pe noi ne-ar
fi bitut riu tata, poate si mama, doar si avem aga indriz-
neali. $i mie poate mi-ar fi tras una, degi asta nu se
intirnpli. niciodati, nu-mi rupe nimeni oasele. Totugi
mi-e tare frici de bitaie. Sever o incaseazi mereu, pini
gi Lucregia, ieri s-a dus cu o vAnitaie sub ochi la gcoali.
Maria e altfel, mici gi cu ochii de culoarea castanei.
I{dde tare gi fuge a;a iute, ci n-o pof prinde. Cind vine
tata furios, eu mi trag dupi masi 9i apoi intru in dulap.
Stau acolo, peste haine, e loc bun. CAteodati adorm gi
nu;tiu cum de mi trezesc dimineala in pat.
Re-pe-ten-ta! s-a instrAmbat la mine, in curtea;colii,
-
Maxim. De ce? Ci el oricum a rimas la doamna Haligi,
nu mai eram colegi, gi era intr-a doua acum. De ce? Ci
ne cunoa$te, ci doar ne jucim impreuni, vine mereu si
batem mingea ca n{te lenqi, dupi-amiaza, cAnd noi avem
de pLzit animalele.
P16x5-12 gco-lii! Proas-ta...
- Migarule! Ce ti-a ftcut? igi arat eu! strigi de lAngi
-
poarta de fotbal Sever. Nu-i trebuie decAt o clipi si se
apropie ;i si-l trosneasci apoi cu pumnul.
Piduchiosule! Jine! guieri din nou, schimbAndu-se
-
ca zmeul in pari de foc. $i incepe si dea cu sete, repede,
repede, iar Maxim nu-l mai poate opri. $i tot di pini
cAnd riul de vecin igi pune palmele peste fagi.
E sori-mea! $i nu e proasti! strigi Sever cu fa;ga
-
schimonositi de uri.
Nu mai da! scAnce;te Maxim. Nu mai da! $i eu
-
incep si mi smiorcii, trebuie si se opreasci. Ci vine

17
domnul Todea, directorul. $i-o si-l ia de urechi, si-o si
i le rupi, gi au! cum o si-gi infigi unghia in fiecare rani!
$i vai de pielea noasrri" atunci. Ci. el lua nore mari, nu
ca inapoiata de mine. Si mai bine si nu se supere atar de
tare, ci. e riu si.-gi pierzi mingile. $i ce-i cu nervii istia,
ci lui oricum nu-i zice nimeni retardat? Ce are?
Nu mai fac! Nu!Te rooog! scincegte Maxim.
-
$i-abia atunci Sever se opregte. E rogu de tot, iar
pistruii i se vid ca seci.reaua. Mi ia de mAni, sunt sora lui
si nu sunt handicapati. Copiii stau in cerc, r6.d, ce malai
mare era ista de-a doua!Auzi tu, il frcuse praf unul mic,
Bulga Sever, da, ila de-a-ntAia, de n-ai fi dat doi bani pe
el! $i deodati soneria suni. tare, iar in capul meu parci
explodeazi..
Ati inteles! zice Sever. Si fie clar: nu e handicapari!
-Si-apoi, intorcindu-se cirre mine, imi sopteste:
$ti
-Sunt
proasti? Ce tot dai api la soareci?
un rAnd care se cred frumoase. Eu nu, copiii,
acum ci am trecur ln a doua clasa intAi, rid incontinuu
de mine. Repetenti!imi suieri. Sau handicapati, igi dau
coate doui fete de la blocuri. Si proast5., aud mereu, mai
ales la educagie fizicd.. $i cred ci-i retardatl, azis o dati,
imbrAncindu-mi, un biiat riu, dintr-a patra. Dar eu,
toati. o drugi, mi tin bine, doar pling. Ag putea sd le
mai trag cite una piticilor din clasi. insi. ce cAstig cu
asta? Ci oricum se feresc de mine. $i poate ci nici nu
mi deranjeazd" prea tare. Ce imi pare riu e ca nu vor si.
fie in echipa mea de lard,, tari,vrem osrasi. $i nu le place
nici cAnd ii nimeresc daci sunt rate gi eu vAnitor. Doar
citeodati vin la banca mea si-mi vadi desenele.
Doamna le ia, le arati, si pe unul, cu o frunzi care are
doisprezece pui de frunze, aga, ca mama, mi l-a lipit pe

r8
perete peste linia maro care desparte varul de vopsea.
[)oar desenul meu e acolo gi-o siJ vadi togi, femeile de
scryiciu, chiar gi domnul Todea, directorul. RAd, sunt
flriciti cu desenul ista, sar de pe un picior pe altul trei
l<ilometri pAni acasi. Mi-e asa de foame. $i nu ingeleg
cum de a ajuns primul Sever. Oare a luat-o pe linia de
tren? Mie mi-e frici. pe-acolo, daci mi taie locomotiva?
Mai bine mi duc pe ulige si-mi noroiesc hainele. Bate
ceasul in turnul bisericii, pot si numir, unu, doi... Doar
atAt? $i mi simt, deodati, tutuani, nu drugi". Sunt inalt5.,
em pirul ca mama-frunzi;i ochii albagtri. Semin cu tata.
Mi trag de vestugi, e roz, ;i am primit-o de la ajutoare.
Nimeni nu gtie ci am gisit un nasture ca de aur in bu-
z.unat. il gin acolo, de la inceput, nu vreau si-l scot. Dar
acum minAnc ce mi-a lisat Sever in farfurie. Nu e mult,
dar ce-mi pasi? El deja se suie pe scari ftcind peTaruan.
$i eu pot si stau atirnati de brage. Dar n-am curaj si mi
agig cu labele picioarelor gi si mi las ca el, drept, cu capul
in jos. E maimugi. de-a dreptul, rid, un urangutan!
Ai vizut asta? mi pomenesc ci-i arit nasturele. $i
-
apoi, frri sa mi pot opri, i-l dau.
E din aur. Si gtii.
-

4
Mama ar minca mulgi castravegi. Dar castravefii igtia
mor inci de cind le di floarea. Si nu mai trece pacos-
tea asta odati. Ci eu am peste opt ani, dar legumele, nu
si nu. Ciucurii galbeni, adici forile, se topesc de parci
ai fi pus sub ei gfebele aprinse. Dar nu, ceva nu e bine.

19