Enigma Otiliei, George Calinescu teme de reflectie: Tema operei:de tip balzacian (istoria unei mosteniri) si citadin, de Ter ea despre h aie eaten z Pa déconatsuoriarrnmel perso stituie ea fresca a burgheziei bucurestene de la inceputul secol Rel re doua personaje. ‘Titlul inifial al romanul Autorul schimbi inst Repere temporale si spatiale: pere: - : % -actiunea incepe intr-o seard de la inceputul hui fulie 1909; % strada Antim. Q Consiict: @ denatur’ succesorali (lupta pentru mostenire); je rivalitatea adolescentului Felix si a maturului Pascalopol) i de capitole. prezentareaadoui scene/citate/secvente relevante pentru tema gi vizi- unea despre lume din textul narativ studiat; itustrareaa patruclemente de structura, de compozitie Tume (de exomplu: actiune, conflict, relatii temporale gi spatiale, modalititi de caractorizare apersonajelor, registre stilistice,limbajul personajelorete); | _ > sustinerea unei opinii despre modul in care tema si viziunea despre lume se reflect in textul narativ studiat. [context ‘Mareheaza un insemmat moment in evolufia prozei de observatie morala gi sociala, [Viziunea desprelume G.Cilinesoas-a diferentiat programatic de scriitori gpoci sale, devenind autorul primelor romane citadine de factura clasie’, nu anal profesional alui Felix; @ punct culminant ~ atacul cerebral suferit de mos Costache; @ deznodamint -Olimpia este pirisiti de Stinica, Aurica nu-si poate face o si- ‘tuatie, Felix o pierde pe Otilia.cea Cirtireseu o considera metaroman (roman despre roman) si care anticipeazsi postmodernismul. wzolvare: : nolitate remarcabili a literaturii romane. Els-a diferentiat programaticde scriltoril ocii sale, devenind autorul primelor romane citadite de factura clasic, nu ana- . ice, nici psihologice, aga cum au scris Camil Petrescu, H, Papadat-Bengescu, Anton 3 vIban. evidentiereaa doua trasaturi care fac posibild incadraroa romanului studiat intr-o orientare/perioadi literard, intr-un curent cultural/litorar sau inte-o Publicat in 1938, Enigma Otiliet apare la sfirgitul perioadei interbolice, de puter- ware a acestei speci. Opera lui George Calinescu este un roman realist, de balzacian, Astfel, realismul se concretizeaza prin: tema, simetria semnificativa ru st), specificul seeventelor narative, portretizarea personajelor Bal- capersonajelor, incadrate in tipare caracterologice. Felix Sima este tandrul onest; 0g Costache Giurgiuveanu este tipul avarului; Stanicd Raiu este arivistul, in timp o ilia ilustreazi feminitatea, fara a putea fi incadrata intr-o formul: ‘uri a formule estetice moderne este ambiguitatea person: este un avar dezumanizat, El nu gi-a pierdut instinctul de supraviet nntru propria sinatate) gi nutregte o iubire paterna sincera pentru Otilia. mubinatie intre doud caractere balzaciene: avarul (mos Grandet) si tatl (mog Goriot), scalopol o iubeste pe Otilia, in acelagi timp, patern si viril. Felix nu este ambitiosul ipabil de a iubi dezinteresat, dar hota iu este gi un demagog al ideii de paternitate, eseroc si pretins principial, ho} | sntimental ‘Unaltaspect modern (naturalismul) este interes te, motivate prin ereditate si mediu: alienarea gi lia, de céteva deserieri livresti intr-un piei Baraganului) nului studiat, semnificative pentru prezentarea temei sia viziunii desprelume (de exemplu:actiune, conflict, relatii temporale $i spatiale, modalititi de carac- |__| terizare a personajelor, registre stilistice, limbajul personajelor ete.) Compozigional, discursul narativ este structurat in douiizeci do capitole, rotate cu cifre, far titluri, Prin temi, romanul este balzacian gi citadin, de constituie ca fresca a burgheziei bucurestene de la inceputul secolului al X-l zentat in aspectele ei esentiale, sub determinare social-economica (banul c intr-o societate degradata moral). Imaginea. proiecteazi formarea unui tandr. Romanul e res talii, ca motivul mogtenirii si al paternit ‘Titlul initial al romanului, Périnfii 0 intocmai ca in romanul lui Balzac, Mos Goriot. Felix crede ci o are. Pentru orice tinar de doudzeci de ani, enigmatica va fi careil varespinge, dindu-i, totusi, Discursul romanesc urmireste mai multe planuri narative, care vizeazsid nor personaje, prin acumularea detaliilor: destinul Oti i riegte iubirea adolescentind pentru Otilia, simtindu-se dorutat de atentia po oi \ceasta i-o acorda lui Pascalopol. Suecesiunea momentelor epice este redatii prin inlintuire (respectarea cro) logiei faptelor), dar side insertia unor micronaratiuni. Se remarcé realizarea se ‘sunorfragmente, precum acela din capitolul al XVILI-le, in care se evocd rea pectul moral la personajul Incipitul rom: sear de la inceputul lui julie 1909”) si spatiulWveanu, wn per re pune in evidenfi trsdturi, precum lasitatea sau lipsa tariei de ca- nog Costache este aceea in care, degi Aglae o jigneste pe Otilia (,Fete asta sunt. Sa tritiasca discret cu baietii de familie, sa-i fereasc& de alte tioneaz‘i cum ar fi fost firese. Devine umil, incearca si para impaciuitor, dar aceasta nwo consoleazai pe Otilia: ,Papa, de ce lagi tu si ma batjocoreascd, stii bine oii nu Je-am ficut nimic?”, Gesturile bitranului sustin, totugi, sentimentul profundului atagament al acestuia pentru fata: ,Mog Costache, in loc de orice rispuns,o strénse usor in brate”. Costache Giurgiuveanu intruchipeazi trisiturile€lasice ale avarului, diminuate coarecum prin sentimentele de duiogie paterna fata de Otilia. Scriitorul il deseri inca din primul capitol, in momentul in care Felix soseste seara, in casa acestuia Felix constati mirat c& batranul care coborase seara cu ,pardituri grozave" era ,un meni aici, nu cunose.” Mlopinia | fnopinia mea, el este victima propriei suspiciuni, dar i alui Stiniea (furdnd bani lui mos Costache, ii gribeste sfirgitul). Fraza ce-Idefineste este cea pe care o spun inainte si moari: , Siimuncesti, si strangi, Asta-i toata filosofia”, ezolvare: Enigma Otiliei, cel de-al doilea roman calinescian, publicat dupa debutul cu ro vanul Cartea nuntii, marcheazi un insermat moment in evolutia prozei de observatie vorala si sociald, cartea aduednd cu sine o diversitate &e caractere, fiecare persona) | sveniind un exponent al unei anumite categorii umane. Modelul romanului cilines tilizeaz tipologii fixe, personajele sale nemodificdndu-se de-a lungul evenimenteloi imandnd aceleagi sub aspectul structurii morale, ceea ce denot’ conseeventa, co: uitatea lor caracterologici. prezentarea statutului social, psihologic, moral ete. al personajuluiales, prin raportare la conflictul/conflictele din romanul studiat; siuveanu este personajul-pivot al ‘nuate. oarecum, prin du el se continu’ ‘mogteniri" (Alexandru Piru), Cum aceasti mostenire devine centrul demersulti Giurgiuveanu, posesorul banilor rivnii de intreaga familie, se contureazi ca persons) principal. Autorul fi limureste biografia printr-o abundenta a detaliilor: el este, Felix”, cumnat cu tata acestuia, care murise de un an, si tutore al bitiatului: ministrandu-i bunurile rimase de la parinti. De asemenea, este gitutore al O nevestei sale decedate. ilustrareaapatru componente de structuri gide limbaj ale romanului stud semnificative pentru particularititile de constructie a personajului alos (de |) exemplu: actiune, conflict, modalititi de caracterizare a personajelor, refs tre stilistice, relatii temporale gi spatiale, limbajul personajelor ete.) Prezentarea lui mos Costache se face prin prisma lui Felix (earacterizare directi\), inmomentul in care tandirul soseste, seara, in casa acestuia, inc de la inceputul rom: nului, aparitia sa este bizar, batréinul deconcertindu-1 pe Felix, atunci cén »nu st nimeni aici” ~ rispuns absurd. Folix igi imaginase cd tutorele situ e masiy, ,de 0 greutate extraordinars\,avind in vedere ca el este un om bogat, deti multe imobile, ii fusese lsat in grija. Aspectul fizic anticipat era un argument :i Inchipui ci Giurgiuveanu are forfa. insa in fata lui apare ,un omulet subti ovoiat’, cu o chelie de portelan, cu fata spina, buzele gelbene’ faitigare ce-i trezeste lui Felix imaginea unei ,bufnite”. Folosind tehnica balzaciand, autorul descrie in detaliu aspectul exterior si inte al casei piiriginite, aflate aproape in ruind, care trimite la conturarea ima proprictar (caracterizare indirect), a esenta caracterologica (decrepi ritia), dar gila un soi de parvenitismn, arhitectura casei sugerind ,intentia de grandiosul clasic in materiale nepotrivite Caracterizarea personajului se face indirect, prin acumularea de fapte, vor tur, ginduri, att pentru student, localurile, restaurantele m el se supune unor privatiuni personale de hrana, imbracdminte, ingrijiri medicale, D cite ort are prilejul 8 minance de la alti, gesturile sale sunt sugostive pentru Licogil largi de stambii colorati, pringi cu sfoars. Gesturile, bélbdiala,riguseala sunt we we, mijloace de a ciistiga timp, reactii provocate de teamadeanufijefuit, ‘nu fi pus in situatia de ada un ban euiva care ii core. 3 Sentimentele paterne pe care le are fat’ de Otilia, singura fin fata de care este At cit poate el si fie, i fac sd inteleagi faptul cli adoptarea fetei, testamentul spunerea intr-un cont pe numele ei a unei sume de bani constituie o cale dreapti gi de.a-i purta de grija, dar teroarea Aglaci, pe de-o.parte, si patima pentru bani, arte, ti curmé zilnic decizia, el dovedind un earaeter slab, evidenticrea unei trasaturi a personajului ales, prin dou’ episoade/citate/ pecceunte oomneneaber rere ta Aspeetul dezolant al casei sugereaza avaritia personajului. Psihologia umani de- fel o functic a mediului, ca gi la Balzac, dar scriitorul roman insist pe ama- ‘hitectonice conturind minutios exteriorul, ceea ce il determin’ pe eriticul ‘Manolescu sii afirme: ,Dac& Balzac erea viat, Calinescu o comenteazzi, a ui fiind critio’”, +e Giurgiuveanu intruchipeaza trisiturile clasice ale avarului, dimi im prin sentimentele de duiogie paternd fat de Otilia. Scriitorul il descri imul capitol, in momentul in care Felix soseste seara, in casa acestuia. Felix ‘ted hitramul care coborise scara cu ,pardituri grozave” era jun omule} " Portretul fizic este realizat prin acumularea detaliilor, imaginea ai wele erau intoarse in afara si galbene de ipind rar gi moale”, Balbaindu-se ( ga timp), batranul avar refuzi, la inceput, sé-] primeasea pe Feli era tutorele siu legal: ,-Nu-nu-nu stiu... nu-nu sta nimeni aici, nu cunos ismul: pentru Otilia, ,pap: Al numeste ,pezevenehi care se adauga escrocul, : d+ si dorindu-i moartea cat mai sijovial, Stiinicd Ratiu — toti vor si ‘eme, Costache trtieste drama neputintei prop: duplecat, cand e vorba despre bani. Criticul Pompiliu Constantinescueste iurgiuveanu .nu esteun monstru, cu expre: \j tragic, Demersul analitic al romanului cun do parer lespre modul in care oidee sau tema romanului: _ Se reflecti in constructia personajului ales in opinia mea, protagonistul este victima propriei suspiciuni, dar gia lui Stay ‘mos Costache, ii gribeste sfarsitul), Fraza ce-I defineste care o spune putin inainte s& moard: ,Si muncesti, si stréingi. Asta-i toati fi Inconcluzie, pendulind intre grotesc, comic si tragic, eroul se definoste complex, ca individualitate pregnanta care se diferentiazii de avarul clasie, Relatia dintre dou personaje Repere: ‘> prezentarea statutului social, psihologic, moral ete. al fecaruia personajele alese din romanul studiat; evidentierea, prin doua situatii/scene comentate, amoduluiin care o Iueaziirelatia dintre cele doui personaje; ilustrarea a patru componente de structur’ side limbaj aleromanului stu. diat, semnificative pentru analiza relatiei dintre cele dou personaje (de exemplu: actiune, conflict, relatii tomporale si spatiale, modalitii racterizare a personajelor, registre stilistico, limbajul personajelor ete. sustinerea unei opinii despre modul in care o idee sau tema romanului| Studiat se reflectii in evolutia relatiei dintre cele dou personaje. (Dilcontext Q Marcheazi un insemnat moment in evolutiaprozei de observatie miorali si sovtali. Q Roman realist-balzacian; perioada interbolicé: roman realist - tema, structuri (inchisi), specificul seeventelor hatrativo, re alizarea personajelor; @ roman modern - spiritulcritic gi polemic, ambiguitatea personajelor, interestil pentru procesele psihice deviante (naturalism); ¢ romantismul textului - gruparea personajelor (de exemplu, mog Costache gi Pascalopol), analiza sentimentului erotie ce implici accente lirice in cazul iubirii dintre Pelix si Otilia; cdteva descrieri livresti intr-un registru fantas- tic (de exemplu, descrierea cémpiei Bardiganului), Q Tema oporei: de tip balzacian si citadin (istoria unei mosteniri), deoarec stituio cao fresci a burgheziei bucurestene de la inceputul secolului al XX-Blomente ale toxtului narativ | ° osearide la inceputul lui iulie 1909; srea strizii Antim; # denaturd suecesorali Jupta pentru mostenire); : erotic (priveste rivalitatea adolescentului Pelix si amaturului Pascalopol). Structuri: doulizeci de eapitole, Incipit gi final: existio simetrie. ‘Momentele subiectului: e + + + + + ‘Tehnici narative: . + ¢ ¢ + + Perspectiva narativi: naratiune obiectiva (La persoana a III-a /nonfocalizatil) Stil: limbajul uniformizat, amestecul de stiluri. prezentarea statutului social, psihologic, mora} ete. al fieciruia dintre personajelealese Studentla me la inceputul hu seriitorul igi descrie personajul: ,Fata insé fi era juvenila gi prelung’, aproape fo- minini din pricina guvitelor mari de pir ce-i cddeau de sub gaped, dar culoar Otilia, personaj ambiguu, sit! expozitiunea - situarea exact in timp si spatid, prezentarea personajelor; intriga - competifia pentru mostenirea batrénului avar, : desfaigurarea actiunii - triunghiul erotic Otilia, Felix, Pascalopol; evolutia profesionaliia lui Felix; 2 punct culminant — atacul cerebral suferit de mos Costache; 4 deznodaméant ~Olimpia este pirasitd de Stanica, Aurica nu-gi poate face osi- tuatie, Felixo pierde pe Otilia. inkinpuire (respectarea cronologiei faptelor); insertie (micronaratiuni in structura romanului); realizare scenic’; simetria incipitului cu finalul; tehnica focaliziri ‘comportamentismul si reflectarea poliedrica. ini, el insugi fiu de doctor, Felix vine la Bucuresti, ,intr-o searide cul, in stil balzacian, ‘an. Fixind din prima pagina a romanului timpul nie a tenului si taietura elinicé a nasului corectau, printr-o nota voluntar ugereazii enigma, misterul feminitatii ulie 1909, cu putin inainte de orele zece”, imbriicat in uniformit a statutului social, psihologic, moral ote, al fiectiruia dintre fideclara lui este, dar lent ginevoia de echilibru. Otilia se comport’ca un om, liber, nu tine cont de nicio regula exterioar’. Se apucé de curaitenie, dar las’ totul alta ca si mergi desculf4 prin iarbi, dupa ce gi-a scos ciorapii in fat Otilia poarta o mascé, dincolo de care nu trece nimeni, La inceputul relat Felix recunoaste: ,Pentru mine, Otilia, ai inceput si deviio enigma”. in epilog, vede in ea o femeie frumoasi, lipsita de stralucire, Are suficienta si cread {inteles-o, cA str’ipuns masca. G_ Chiar din primul capitol este ilustrati personalitatea Otilies, Eaesteo tana d mult clldura: Ck P Relatia dintre Oti sentimentul firescului, al comunicdrii perfecte. Familiaritatea gesturilor fet mideaziila ineeput pe tana: ,Otilia il surprinsese de la inceput sin-ar fi puts ce sentiment nutrea fat de dénsa, simfea doar ci are incredere ina”. G inopinia mea, ca gi Felix, Otilia este o taniiri in formare. Desi il iubeste pe taniir, ea gandeste matur gi, in mod altruist, decide si-l pardseasci, nedorind sa fie un obstacol in cariora lui Felix. Rezolvare: Publicat in 1938, Enigma Otiliei apare la sfargitul perioadei interbelice, de put: nicd afirmare aacestei specii, find roman, pr de sincronizare cu valorile europene, inzestrat cu talent gi cu simtul realizeazi o scriere pentru care alege deliberat formula balzaciand. i, G. Calinescu prezentarea statutului social, psihologic, moral ete. al fiectiruia dintre perso- najele alese din romanul studiat Actiunearomanului incepe cu venirea tanarului Felix, orfan, absolvent al Liceul Internat din Tagi, la Bucuresti, in casa unchiului gi tutorelui siu legal, pentru Facultatea de Medicina. Costache Giurgiuveanu este un rentier avar, care 0 1 casa lui pe Otilia Marculescu, fica sa vitregii, cu intentia de ao infia. Aglae o considera un pericol pentu mostenirea fratelui ei. Este roman realist prin: tem, structurd (inchisi), specificul sceventelor nara- tive, realizarea personajelor, dar depiigeste modelul realismului clasie, al balzacia- ismului, prin spiritul eritic gi polemic (parodie, ludic), prin elemente ale modetansamblu, earacterizarea personajelor se bazeazii pe iceea balzaciand, potrivit, -diul igi pune amprenta asupra evolutiei individului. Tipurile (personajele truchipeazi: avarul, arivistul, fata batrani, ,baba absolut”, mogierul ra-_ at, maniacul, ,eternul feminin”. Acestea sunt construite progresiv, pornind de la «alii exterioare: deserierea locuintei, a fizionomiei, a gesturilor, in ideea de a sugera_ rtul o& detaliile ofera posibilitatea de a inelege intregul. cunoseut, autor de memorii si comunicatri stiintifice, colaborator la tratate deme cuprofesori francezi”. O sensibilitate de o mare acuitate, precum sinevoia de afecti- ‘une se prefigureazii din copilarie, cand armas fiird mami inci de pe cand erain scoala primara, ‘Trimis de tatal su intr-un pensionat, copilul traieste intens clipa i casi: ,Toati noaptea Felix fu chinuit de o agitatie nemaivizuti, care-isfiirama so evidentierea, prin doui situatii/scene comentate,a modului in care evolueazii relatia dintre cele doui personaje Areun simt de disciplina innascut, sentimentul valorii lui personale. Drumul dever sale profesionale se imbina cu cel al dragostei. Cénd soseste in casa lui Costache Giurgiuveanu, aparitia Otiliei ti didu un 0 excepfie de la ,determinismul” balzacian o constituie portretul Otiliei, realizat! trece Felix, este descrisd prin acumuliiri succesive, Felix parcurge drumul de la simpla atractie pind la acuitatea trairii sentimentului iubirii caste: ,Pentru intaiaoara Felix era prins de brat cu atdta familiaritate deo fati gi pentru prima oar’, luand act de izbucni unei simfiri pnd atunei latente, incearc’ acul geloziei, viz’ind cum Otilia generalizeazii tratamentul”, Comportamentul imprevizibil al Otiliei tl chinuie gi-I deruteaza. in- | cearet fatii de ea o atractie care ,deveni din ce in ce mai tiranica”, Familiaritatea fetei cu Pascalopol, prezenta permanent’ a acestuia il indispun. ‘Numeroase pagini descriu cu luciditate stirile psihice gi fizice prin care trece Fe- ix: nelinigte gi incertitudine, adoratie si dezndejde, gelozie si fericire. Chinu prin care trece cdnd Otilia, plecataila Paris cu Pasclopol, nu-i rspunde la suntrevelatoare. indragostit, visitor Clipele caste, petrecute noaptea, stdnd de vorbii in camera Otiliei il umpla re, pentruca apoi si fie tulburat de indoieli. Fat de Pascalopol are sentimente cont torii:gelozie, dar si simpatie. Nici Pascalopol, nici Felix nu sunt siguri de iubirea' Experienta erotica, implinita senzual, prin cunoasterea Georgetei, il maturizeazi, pr gonistul privind altfel imaginea si comportamentul Otiliei, Pana la capitolul al XVI Otilia este prezentatii exclusiv prin comportamentism (fapte, gesturi,replici), fi ‘cunoaste gindurile, din perspectiva unici a naratorului, cu exceptia celor marturisite do oe - ersonaj. Aveasta tehnici este dublati de reflectarea poliedrie’ a personalititii Otiliei ilustrareaapatru componente de structura side limbaj ale romanului studiat in constiinta celorlalte personaje, ceea ce confer’ ambiguitate personajului, iarin plan seimuiftoattve pentru snaliza relapiel dimtre cals douk persanaje (ds ext simbolic sugereaza enigma, misterul feminitapii, Rolativizarea imaginii, prin reflecta- actiune, conflict, relatii temporale si spatiale, modalititi de caracterizare a fcwal Gaal i sperioun folie Psplatte ellation, atu ful parscanpelag aX) rea in mai multe oglinzi, alc&tuieste un portret contradictoriu: ,fe-fetita” cuminte $i tea celor din jur. Ea este expan- beste, dar oscileaza intre acest _ atiment si nevoia de echilibru, Otilia se comport ca un om liber, nu tine cont de sio reguli exterioara. Se apucéide curatenie, dar last totul baltd ca si mergadescull_ in iarbi, dupi ce gi-a scos ciorapii in fata ui Felix. Otilia poarti omasea, dincolo de_ nu trece nimeni. La inceputal relatiei lor, Felix recunoaste: ,Pentru mine, Otilia, snigmi’. In epilog, Felix vede in ea o femeie frumoasi, lipsitii d tea spune cd Otilia sunt eu”, ind, el insugi fiu de doctor, Felix vine la Bucuresti, 1909, cu putin inainte de orele zece”, imbracat in uniform d Fixdind din prima pagina romanului timpul si locul, in stil balzacian, scriito: i deserie personajul: ,Fata ins ii era juvenila gi prolung’, aproape feminina din icina guvitelor mari de pir ce-{ cideau de sub gape, dar culoarea maslinie a tenulul tdietura clinic’ a nasului corectau, printr-o nota voluntari, intdia impresie”. iso. iubitoare pentru mos Costache, fata exuberant, ,admirabilé, superioard” pentru fomeia capricioasd, ,cu un temperament de artists” pentru Pascalopol, .o dezmitati, stricata” pentru Aglae, ,o fata desteapta’, cu spirit practic pentru Stanici, 0 cAsiitorie pentru Aurica, Soriitorul omniscient alcituieste o adeviirata fist biograficd: ,Se numea Fe ‘ma si sosise cu 0 ord mai inainte in Bucuresti, venind din lagi, unde fusese elev in asa a VIIL-ala Liceul internat. [... in afar‘i de un oarecare depozit in bani, doctorul,cochetarie, puritate, iubire incerta, Finalul romanul impresia de vis tulburdtor al iubirii adolescentine si proiecteazi un person: lex, martor giactor. mister, o imagine Morometii, Marin Preda Posibile teme de reflectie: Q Tema siviziunea despre lume; Q Particularitati de constructie a unui personaj; Q_ Relatia dintre dowd personaje. diatintr-o orientare/p. intr-o orientare temat ma ‘> prezentarea a dou scene/citate/seovente relevante pentru tema gi unea despre lume din romanul studiat; Ke > ilustrarea a patru elemente de structuri, de compozitie side limbaj ale ro- manul studiat, semnificative pentru prezentarea temei gi a viziunii despre lume (de exemplu: actiune, conflict, relatii temporale gi spatiale, modalitit de caracterizareapersonajelor, registre stilistice, limba) jelorete.); sustinerea unei opinii despre modul in care tema gi viziunea despre lumo| se reflect in romanul studiat. ada literard, intr-un curent cultural/lit ii sau dezadaptarii spontan: cisicafilosofie de existent”. (Nicolae Manolescu, Arca lui Noe) Q Renuntarea la pamant pentru un motiv coneret s: tual reprezinta noutatea esentialii adusi de M: Q Viziunea inedita despre existenti este evident epice, avand o puternica incarcatura salcdmului, convorbirea siitenilor din poiana fierdri Iocan. Acest viziune realist despre existent, un weltanschaung (conceptie d G Roman realist /monografic prin tehnici specifice acestui tip de prozii: ¢ mimetism; Q_ Temele operei: timpul, familia, istoria,