Facultatea de Educatie Fizica si Sporturi Montane Florentina Jelea, SPM A, An III

[REFERAT TEHNICI DE MONITORIZARE]

Probe si norme de control utilizate in selectia sportivilor ce practica tenis de camp

Contents
I.Introducere ............................................................................................................................................ 3 II.Probe si norme de control pentru selectia in tenis de camp ............................................................... 4 III.Tehnica de monitorizare in tenis- sistemul hawk-eye......................................................................... 7 IV. Concluzii si propuneri ......................................................................................................................... 9 V.Bibliografie ......................................................................................................................................... 10

I.Introducere

Sportul de inalta performanta cunoaste in zilele noastre o deosebita efervescenta captand atentia a miliaone de tineri si varstnici, atrasi pe stadioane si in sali, la televizar sau la radio de mirajul intrecerii sportive, al performantei. Sportul de inalta performanta, pe masura perfectionarii sale, si-a pierdut din farmec de alta data, cu care a debutat in 1896. Deviza lansata de Pierre de Coubertin, unul din initiatorii Jocurilor Olimpice moderne important nu este sa invingi ci sa participi", comporta astazi o completare: la nivelul performantelor sportive la care s-a ajuns contributia stiintei si a cercetarii este hotaratoare, ceea ce reclama mai multe ore de antrenamente sistematice, zilnic. Trebuie sa recunoastem ca numai caractere deosebit de dotate genetic si aflate sub incidenta unui antrenament stiintific pot imbina creator activitatea profesianala (scolara, universitara etc.) cu cea sportiva la cotele de mai sus . Stiinta (medicala, tehnologica, biochimica etc.) s-a implantat profund si decisiv in ultimele decenii in performanta sportiva. Am putea spune aproape ca nu exista domeniu de baza al stiintelor care sa nu fie azi aplicat in sport (exemple graitoare Ie constituie matematica, fizica, cibernetica s.a.) Aceasta implementare a stiintelor in sportul de inalta perfarmanta incepe de la etape timpurii ale activitatii sportive, selectia pentru sport fiind o asemenea treapta initiala de introducere in sport. Pana mai ieri in sport se venea, de regula, intamplator, circumstantial si mult mai putin in cadrul unui sistem or, societatea de azi, din ce in ce mai dispusa sa functioneze pe baze materialiste, stiintifice, a sesizat ca nu este rentabil nici pentru individ si nici pentru colectivitate sa faca investitii materiale si morale pentru ca dupa cativa ani totul sa fie zadarnic, nerentabil. Asa a aparut necesitatea instituirii unui sistem organizat stiintific, care sa permita ca pe baza unor criterii obiective, medico-biologice si a prognozei respective, sa-i selectioneze, din mase mari de copii si tineri, pe cei mai talentati, pe cei mai dotati, care in urma unui antrenament corespunzator sa realizeze modelul biologic al performerului. In acest context a luat fiinta selectia dirijata in sport, componenta a antrenamentului sportiv, care opereaza azi in toate scolile nationale ale sportului de performanta. Iata de ce trebuie inteleasa la adevarata valoare semnificatia nu numai sportiva, dar si socio-culturala si economica a selectiei sportive, componenta de-o potriva a antrenamentului sportiv, dar si a selectiei socio-profesionale, care opereaza in intreaga noastra societate.

II.Probe si norme de control pentru selectia in tenis de camp

Factorii ce determin modelul de selecie n tenis a viitorului sportiv de performan, la diverse etape ale pregtirii multianuale, n ordinea importanei lor, sunt: - talent; - capacitate motric (ndemnare, vitez de aciune i de reacie, for, rezisten, mobilitate); - capaciti cognitive (concentrare, inteligen motric; posibiliti tactice, creativitate etc.); - predispoziii motrice tehnice (echilibru, simul mingii, al spaiului, al ritmului etc.); - capacitatea de nvare a micrilor (rapiditatea, observaia, analiza etc.); - dispoziie pentru performan (disponibilitate pentru efort, ambiie, perseveren, srguin, toleran la frustrare etc.); - factori afectivi (stabilitate psihic, dorin de ntrecere, controlul stresului etc.); - factorii sociali (capacitate de integrare i de cooperare). Pentru ilustrarea modului n care este conceput componena somatic a modelului de selecie n tenis, s-a recurs la urmtorii indicatori: nlimea, greutatea, indicele de proporionalitate Sheldon (I/G), indicele de robustee (I.G.), anvergura, bustul, indicele de proporionalitate Adrian Ionescu (I.A.I.), perimetrul toracic normal (P.T.N.), diametrul biacromial (D.B.) i numrul labei piciorului (Nr.P/C). Rezultatele obinute la indicii testrii somatice a eantionului de subieci cuprini n cercetare (tabelul 1), demonstreaz la etapa intermediar a cercetrii (selecia secundar), o cretere semnificativ (P<0,001) din punct de vedere statistic la majoritatea indicilor somatici la biei, n comparaie cu rezultatele iniiale, i o cretere nesemnificativ (P>0,05) la etapa final a seleciei la majoritatea indicilor, excepie fcnd doar greutatea, perimetrul toracic i diametrul biacromial. Se explic acest fenomen prin faptul c nivelul de dezvoltare fizic a organismului uman la vrsta de 20 ani se stabilizeaz. Aceeai tendin, dar mai pronunat, se observ i la fete n cadrul testrilor intermediare fa de cele iniiale, nregistrnd o diferen semnificativ (P<0,05) la apte indici din zece. Analiza rezultatelor ce in de dinamica indicilor somatici ne permite s constatm c nu n toate cazurile juctorii cu dezvoltare morfologic superioar (G.Ivanisevici, B.Beker, T.Enguist, M.Rosset, M.Iujni, A.Drzu, V.Hnescu .a.) sunt mai buni, fa de cei cu indici somatici inferiori (I.Nstase, T.Muster, A.Agassi, M.Chang, M.Rios, R.Nadal, L.Hewit .a.).

Tabelul 1:

Pentru aprecierea nivelului de dezvoltare fizic a subiecilor, la diverse etape ale seleciei sportive n tenisul de cmp, am aplicat urmtoarele probe de control: vitez 30 m, flotri biei, evantai fete, abdomene, sritura n lungime de pe loc, aruncarea mingii de oin de pe loc, dinamometria pentru biei, compasul i cangurul pentru fete. Rezultatele la probele de control privind dinamica indicilor motrici la tenisiti n diverse etape ale pregtirii multianuale sunt analizate i prezentate n tabelul 2.

Comparnd rezultatele obinute de eantionul de subieci cuprini n cercetare la cele doua etape ale seleciei, constatm c, la majoritatea indicilor ce caracterizeaz pregtirea motrica a tenismenilor, s-a nregistrat o cretere semnificativ din punct de vedere statistic (P<0,01 - 0,001), excepie fcnd doar flotrile i alergarea de rezisten (P>0,05) la biei n etapa final a seleciei. Acelai lucru se observ i la testrile indicilor motrici la fete.

Tabelul 2

Dinamometrie

III.Tehnica de monitorizare in tenis- sistemul hawk-eye

Jason Goodall, analistul BBC i Eurosport n materie de tenis, scrie astzi n Wall Street Journal o ampl analiz a felului n care tehnologia Hawk-Eye a influenat i modificat tenisul, att n felul n care se iau deciziile pe teren, ct i n ceea ce privete antrenarea sportivilor naintea partidelor. Tenisul, scrie Goodall, nu a trecut prin multe schimbri revoluionare n ultimii 50 de ani. Singurele excepii ar putea fi considerate deciziile din 1960 i 1971. n primul caz s-a eliminat regula ce obliga juctorii s in un picior pe pmnt n timpul serviciului, iar n 1971 s-a introdus pentru prima dat tie-break-ul. Urmtoarea decizie revoluionar a avut loc n martie 2006, cnd a fost pentru prima dat folosit tehnologia Hawk-Eye, care cu ajutorul a 10 camere video de mare vitez (ce pot capta 52 de imagini pe secund) poate determina cu precizie locul n care mingea de tenis lovete terenul. Fostul numr unu mondial, Andre Agassi, a comentat influena acestei noi tehnologii n tenis: n cei 20 de ani petrecui de mine n tenisul profesionist, pot spune c Hawk-Eye este unul dintre cele mai interesante lucruri pentru juctori, fani i telespectatori. Aceast tehnologie adaug o nou dimensiune jocului. Sistemul inventat de Dr. Paul Hawkins a fost iniial conceput pentru cricket, dar a fost adoptat i de tenis dup ce Hawk-Eye a trecut toate testele stricte cerute de Federaia Internaional de Tenis (ITF), iar acum este o prezen constant n turneele ATP i WTA. Unii fani ai fotbalului cer introducerea sistemului i la Campionatul Mondial, mai ales dup ce Angliei nu i-a fost acordat un gol perfect valabil nscris de Lampard. Gazzeta dello Sport, cel mai important cotidian sportiv din Italia, a lansat o scrisoare deschis ctre FIFA n care-i cere implementarea tehnologiei n fotbal. n timpul unui set, fiecare juctor are dreptul s fac oricte challenge-uri doresc, cu meniunea c au dreptul doar la 3 challenge-uri greit. n cazul n care se ajunge la tie-break, se adaug dreptul la nc un challenge. Tehnologia s-a dovedit a fi un real succes att printre spectatori, ct i n rndul sportivilor. Tenismenul american James Blake se declar ferm n favoarea tehnologiei: Mingile se mic cu atta vitez zilele astea nct uneori e imposibil pentru oricine s vad unde lovesc terenul, chiar i pentru oficialii cu mult antrenament. Cu acest sistem putem s ne bucurm de tehnologie i s eliminm eroarea uman. Nu mai e cazul s m culc noaptea cu gndul oare lovitura aceea chiar a fost out, sau a fost de fapt n teren?.

Unul dintre cele mai cunoscute cazuri n care Hawk-Eye-ul s-a demonstrat a fi important a fost la Australian Open, n 2007. n sfertul de final dintre Nikolay Davydenko i Tommy Haas, o minge trimis de tenismenul rus a fost vzut n afara terenului de arbitrul partidei, caz n care meciul s-ar fi ncheiat. Dup ce a fcut challenge, sistemul Hawk-Eye a artat c mingea a fost n teren, iar meciul a continuat. ns nu doar juctorii au beneficiat de acest sistem. Pentru c Hawk-Eye urmrete fiecare lovitur a juctorilor, acest lucru permite antrenorilor i comentatorilor (implicit i fanilor) s aib acces la statistici i date pe care altfel nu le-ar fi avut la ndemn. Sistemul noteaz pentru fiecare lovitur traiectoria, viteza, locul de contact i locul n care a fost lovit mingea. Toate aceste date sunt stocate i sunt extrem de utile antrenorilor pentru a-i pregti elevii naintea unui duel.

De exemplu, naintea unui duel cu Nadal la Wimbledon n 2008, antrenorul lui Andy Murray a cerut datele pentru a vedea fiecare lovitur expediat de spaniol n timpul turneului. Ceea ce dorea s descopere cel ce-l pregtea pe Murray era un tipar n loviturile lui Nadal, pentru a-l putea pregti pe elevul su n perspectiva confruntrii. Iar ceea ce a vzut n statistici a fost, ntr-adevr, foarte interesant: Nadal i schimbase strategia. Dac la Roland Garros spaniolul expedia majoritatea serviciilor sale (att primul serviciu, ct i cel de-al doilea) spre backhand-ul adversarilor si de mn dreapt, la Wimbledon primul serviciu l expedia spre forehand-ul adversarilor, iar pe cel deal doilea l direciona spre corpul lor. Acest tip de informaie este folosit i de comentatorii partidelor pentru a alerta telespectatorii la posibilele schimbri de tactic, ct i pentru a identifica greelile pierztorilor i drumul spre victorie reuit de ctigtori. Singurul dezavantaj al tehnologiei Hawk-Eye? Sistemul este scump, aa c nu este folosit dect n cadrul celor mai importante turnee. Vestea bun este c Dr. Hawkins lucreaz la un sistem de senzori ce trebuie amplasai sub teren i ce vor fi precii pn la nivelul de sutimi de inci. Tehnologia se anun a fi mult mai ieftin, iar dac ITF aprob i acest sistem, e de ateptat s fie implementat ntr-un numr mare de turnee i chiar i pe terenurile pentru amatori. 4900 - numrul de rotaii pe minut a celei mai puternice mingi trimise de Nadal cu forehandul 3300 media rotaiilor pe minut a mingilor trimise de Nadal 1800 - media rotaiilor pe minut a mingilor trimise de Agassi

IV. Concluzii si propuneri

Analiza planurilor de lucru i a programelor de antrenament a celor mai performeri antrenori i sportivi din Romnia i de peste hotare, la nivel de micro-, mezo- i macrocicluri de antrenament, la diverse etape ale procesului de pregtire fizic, tehnic, tactic i psihologic, au determinat structura i coninutul seleciei pretutindeni. Analiza rezultatelor obinute de subiecii cuprini n cercetare, privind dezvoltarea somatic n diverse etape ale pregtirii multianuale, au demonstrat c la majoritatea indicilor testai sportivii (biei) cercetai prezint o cretere nesemnificativ (P>0,01) la etapa final a seleciei (vrsta 20 ani). La fete, n aceast etap a cercetrii, majoritatea rezultatelor sunt semnificative P<0,05, excepie fac numai greutatea i indicele de robustee. Referitor la dinamica indicilor motrici obinui de eantionul de subieci cuprini n experimentul pedagogic de constatare, se observ o cretere semnificativ valoric a rezultatelor la toate cele trei etape ale seleciei (P<0,05), mai mari pentru etapa intermediar a seleciei fa de cea iniial i final, datorit particularitilor de vrst i dezvoltrii morfofuncionale a organismului.
In opinia mea aceste teste sunt foarte utile si pot ajuta jucatorii sa atinga performante mai bune daca sunt evaluati periodic. Problema este ca la noi in tara sunt putini antrenori care au studii de specialitate si de aceea nu au cunostiintele necesare pentru aplicarea acestor teste. Stiu acest lucru din experienta mea in tenisul de camp, mai ales ca in 14 ani de cand practic acest sport nu am dat decat foarte putine teste care nu erau atat de complete si unele se efectau doar pentru viza medicala.

V.Bibliografie

1. Segrceanu A. Concernes the improvement of somatic physiologic criteria in the multianual selection of tennis players; Viitorul. Craiova, 2004. 2. Segrceanu A., Carp I. Selecia multianual solicit un proces de instruire adecvat pentru tenisul de nalt performan; Educaie prin sport: Materialele Conferinei tiinifice. Piteti: Centrul de cercetri pentru performan uman, 2004. 3. Segrceanu A. Aspecte teoretico-metodice ale seleciei n tenisul de performan; Cultura fizic: Problemele tiinifice n domeniul nvmntului i sportului. Chiinu: INEFS, 2004. P. 4. Segrceanu A. Pregtirea multianual a tenisitilor n cadrul procesului de antrenament; Cultura fizic: Problemele tiinifice n domeniul nvmntului i sportului. Chiinu: INEFS, 2004.