Integrarea factorilor in antrenament

Vlad Ungureanu, antrenor licenta UEFA B

Bucuresti, aprilie 2013

Continutul pe scurt:
1. Teoreticienii (Francisco Seirul.lo; Vitor Frade; Rinus Michels + Bert van Lingen)
2. Conceptul de integrare (definitie; istoric; integrat vs analitic; adepti)
3. Caracteristicile/specificul jocului de fotbal (complexitate; indivizibilitate; imprevizibilitate;
rezolvarea de situatii/gasirea de solutii)
4. Principiul specificitatii in antrenament raportat la fotbal (nespecific; cu mingea; specific)
5. Aplicare practica (factorii in antrenament; fotbalul de strada; exemple de activitati; forme ale
jocului)
1. Teoreticienii conceptului de integrare a factorilor in antrenament
Exista multi autori care trateaza acest subiect, i-am ales pe cei care mi se par cei mai relevanti prin
prisma activitatii lor ca teoreticieni si practicieni.
Francisco Seirul.lo Vargas
Preparator fizic al echipei FC Barcelona de la inceputul anilor 2000 incoace. A lucrat (cel putin) alaturi
de Rijkaard, Guardiola si Vilanova. Guardiola vrea sa il ia cu el la Bayern Munchen.
Este profesor universitar la facultatea de sport din Barcelona. A fost atlet in tinerete (distante sub
400m, simple dar si alergare garduri). A absolvit facultatea de sport din Barcelona in 1972.
In cadrul clubului FC Barcelona a lucrat prima data la sectia de handbal, cu care a obtinut incepand
din anii 90 rezultate exceptionale. Actualmente toate sectiile sportive ale clubului lucreaza la toate
categoriile de varsta dupa conceptiile sale el este coordonatorul.
Din punct de vedere teoretic, Seirul.lo este principalul autor al teoriei Antrenamentului Structurat,
teorie care integreaza factorii pregatirii. Aceasta teorie a aparut din recunoasterea nevoii crearii unei teorii a
antrenamentului destinata sporturilor de echipa, diferita de teoria generala a antrenamentului.
Vitor Frade
Profesor universitar la Facultatea de Sport din Porto, ocupa in cadrul clubului FC Porto o pozitie
similara cu cea pe care o are Seirul.lo la Barcelona.
Dupa castigarea ligii campionilor cu Inter, Mourinho a pastrat una din mingile cu care s-a jucat finala
si i-a facut-o cadou, cu autograf, profesorului Frade.
Frade este autorul modelului teoretic Periodizarea Tactica, metoda care integreaza factorii
antrenamentului, punand pe primul plan factorul tactic. Ca si modelul teoretic al lui Seirul.lo, modelul
teoretic al lui Frade a fost creat anume pentru sporturile de echipa.
Mentiune: chiar daca atat Seirul.lo cat si Frade sunt adeptii integrarii factorilor in antrenament,
modelele teoretice propuse de cei doi nu sunt identice. Comparand foarte simplist cele doua abordari putem
spune ca Seirul.lo se concentreaza mai mult asupra jucatorului si asupra factorului fizic, in timp ce Frade se
concentreaza mai mult asuprea echipei si a factorului tactic.
1

Rinus Michels si Bert van Lingen

Rinus Michels a primit din partea FIFA titlul de Antrenorul secolului. Cele mai importante trofee
castigate sunt Cupa Campionilor Europeni cu Ajax Amsterdam si Campionatul European din 1988 cu
nationala Olandei, cu care a jucat si finala Campionatului Mondial din 1974. A mai antrenat si pe FC
Barcelona. Insa in istoria fotbalului a ramas in primul rand ca inventator al Fotbalului Total. Este si omul care
a avut cea mai mare influenta asupra lui Johan Cruyff pe care l-a avut ca jucator la Ajax, Barcelona si la echipa
nationala a Olandei si care a obtinut mai apoi mari performante ca antrenor la Barcelona.
In anii 80 Rinus Michels a lucrat impreuna cu Bert van Lingen si alti oameni din cadrul Federatiei
Olandeze de Fotbal la dezvoltarea unui model de pregatire care sa asigure un viitor de succes fotbalului
olandez.
Bert van Lingen este autorul unei carti, care a aparut sub egida Federatiei Olandeze de Fotbal cu
numele de manualul oficial al Federatiei Olandeze de Fotbal. Rinus Michels a publica o carte intitulata
Construirea unei echipe, drumul spre succes in care isi expune ideile cu privire la jocul de fotbal si la cum
trebuie el antrenat.
Cu toate ca Michels si van Lingen nu enunta teorii stiintifice si nu vorbesc despre integrarea
factorilor, ideile lor se aseamana in foarte multe privinte cu cele enuntate de Seirul.lo sau Frade.
2. Conceptul de integrare
Definitia conceptului

Conform DEX, a integra inseamna: a include, a ingloba, a incorpora, a include intr-un tot.
Din punct de vedere al antrenamentului fotbalistic, integrarea factorilor in antrenament se refera la
abordarea simultana a factorilor fizic, tehnic, tactic, psihologic si teoretic in cadrul activitatilor (exercitiilor)
de antrenament.

Putem compara imbinarea celor 5 factori in jocul de fotbal cu imbinarea ingredientelor intr-o
prajitura. Jocul de fotbal nu este pe rand fizic, tehnic, tactic, psihologic si teoretic, el este toate acestea
deodata. Adeptii integrarii factorilor considera ca, prin urmare, asa ar trebui fotbalul antrenat: toti factorii sa
fie prezenti in acelasi timp in antrenament.

Mentiune: nu toti factorii trebuie sa fie prezenti in masura egala pentru a putea vorbi despre
integrare.
Istoric
Dam doar 2 date reper in istoria acestor conceptii de antrenament.

In 1984 Carlos Queiroz a inclus la cursurile de antrenori ale Federatiei Portugheze de Fotbal un curs
numit Integrarea factorilor.

Profesorul roman Leon Teodorescu este unul din precursorii acestei conceptii. In anul 1975 in
cartea sa Probleme de teorie si metodica in jocurile sportive numeste abordarea simultana a factorilor in
antrenament ca tendinta in antrenamentul sportivilor de performanta. Lucrearea sa este citata de multi
autori spanioli si portughezi in cartile lor.
Referitor la simultaneitatea abordarii factorilor, Teodorescu enumera ca regimuri de manifestare
in antrenament:
- Tehnica in regim de tactica si de pregatire fizica
- Tactica in regim de tehnica si de pregatire fizica
- Pregatire fizica in regim de tehnica si tactica.
Ca forma de manifestare vorbeste despre acelasi exercitiu cu schimbarea dominantei.
Aceeasi mentiune ca mai inainte: integrarea factorilor nu inseamna ca toti au aceeasi importanta in
acelasi timp: se poate lucra tehnic pe fond tactic sau fizic pe fond tehnic, etc.
Cu toate ca aceste idei au o vechime de cateva decenii, antrenamentul integrat nu este foarte
raspandit. Spania si Portugalia sunt probabil tarile in care se lucreaza cel mai mult dupa aceste metode, fiind
si tarile de origine, insa din mai multe motive nici acolo ele nu sunt (inca) dominante.
2

 Exista mai multe motive pentru care antrenamentul integrat nu s-a raspandit si nu se raspandeste
foarte repede:
- Multi antrenori antreneaza asa cum au fost ei antrenati ca jucatori, dand dovada de lipsa de
deschidere pentru metode diferite.
- Atunci cand credem in ceva, tindem sa acceptam mai usor argumentele pro decat pe cele contra.
De aceea, chiar si cei deschisi spre nou, accepta noul mult mai usor cand acesta este in acord cu
ideile lor.
- Drumul stiut este drumul cel mai scurt. Multi antrenori prefera pur si simplu sa foloseasca
metodele pe care le stapanesc.
- Integrarea factorilor in antrenament este mai dificila decat antrenarea lor separat. Acest lucru
necesita un mai mare efort din partea antrenorilor. Multi aleg sa nu il faca.
- Ambele metode au avantaje si dezavantaje. Unul din avantajele antrenamentului traditional este
controlul mai mare al antrenorului asupra antrenamentului (continut, numar de repetari). Multi
antrenori nu vor sa renunte la acest control.
- Integrarea factorilor necesita conditii mai bune de antrenament. De multe ori antrenorii sunt
nevoiti sa faca antrenamente fizice in parc sau in sala de forta pentru ca nu au acces la un teren
bun de antrenament.
- Nu poti simtii lipsa a ceva ce nu stii ca exista. Majoritatea lucrarilor despre aceste metode sunt in
limbile spaniola si portugheza, limbi care nu sunt foarte cunoscute in afara peninsulei iberice (cu
exceptia evidenta a Americii de Sud).
Integrat vs Analitic
Opusul integrarii factorilor este neintegrarea lor, adica antrenarea lor separata. Acest mod de lucru
este dominant inca in fotbal. El este numit antrenament traditional sau analitic. Termenul analitic se refera la
abordarea generala din stiinta care presupune descompunerea unei probleme in componente izolate si
analizarea lor individuala. Antonimele lui analitic sunt global, integrat, holistic, sistemic.

Pentru exemplificare, prezentam ce este preponderent in antrenamente in cele 2 aboradari:

Antrenament
Analitic/Traditional

Invatare
gesturi tehnice izolate

Integrat

jocuri si situatii de joc

Perfectionare
pregatirea separata fizica,
tehnice, tactica
situatii de joc, pregatire fizica cu
mingea

Antrenamentul integrat nu contrazice antrenamentul analitic, nu anuleaza cunostintele analitice

despre pregatirea fizica, tehnica, tactica, etc. Pur si simplu propune o alta abordare.
Intre cele doua metode nu exista o relatie de tipul ori analitic, ori integrat. Un antrenor poate lucra
folosind idei din ambele abordari. Cele doua abordari sunt la capatul unui continuum. Chiar daca cei mai
multi antrenori folosesc inca metoda traditionala, anumite idei ale abordarii integrate isi fac treptat loc (cum
ar fi ideea de a avea cat mai prezenta mingea in antrenamente).
Istoric, antrenamentul traditional provine din metode folosite in sporturile individuale (ateltism,
halterofilie), in timp ce antrenamentul integrat a fost conceptul special pentru jocurile sportive.

Ambele metode au avantaje si dezavantaje. Principalul avantaj al antrenamentului traditional este

controlul pe care i-l permite antrenorului. De exemplu: mijloacele tehnice antrenate, numarul de repetari,
distanta alergata, etc. Principalul avantaj al antrenamentului integrat (bine facut) este inteligenta in joc a
sportivilor, creativitatea lor. Au posibilitatea sa isi dezvolte mai bine aceste abilitati pentru ca lucreaza mai
mult cu mingea, mai mult impreuna cu coechipieri si adversari, experimenteaza mai multe situatii.

Este intr-adevar controlul exercitat de antrenor un avantaj pentru sportivi sau doar pentru
antrenor? Activitatile in care antrenorul controleaza totul sunt mai putin motivante pentru sportivi.
Activitatile tehnice in care antrenorul impune executiile permit antrenorului sa controleze nivelul de invatare
3

al unor gesturi tehnice standard, dar doar intr-un numar limitat de situatii, pe cand in joc, situatiile sunt
variate din toate punctele de vedere (pozitia si rezistenta adversarului, timpul avut la dispozitie, directia de
unde vine mingea, taria ei, pozitia corpului cand primim mingea, gradul de oboseala, situatia tactica, etc.).
Actiunile tactice controlate de antrenor pot fi doar in numar limitat si devin repede previzibile pentru
adversar. Cand antrenorul controleaza tot, jucatorii fac doar ce li se spune si nu invata sa ia propriile decizii in
teren.

Repetam ideea cu prajitura, dar de data aceasta cu o salata: legumele mancate pe rand nu au
acelasi gust cu o salata alcatuita din ele.
Adepti
Intre adeptii integrarii factorilor in antrenament se numara Pep Guardiola, Jose Mourinho, Rafa
Benitez, Andre Villas Boas si Brendan Rodgers.
Mourinho, este citat in cartea Mourinho De ce atatea victorii? cu urmatoarea afirmatie: sustin o
perspectiva total opusa [antrenamentului analitic], bazata pe integrarea tuturor factorilor [...].
Rafa Benitez a scos in 1999 impreuna cu preparatorul fizic Paco Aiestaran (cu care a colaborat
ulterior si la Valencia, Liverpool si Inter) un set de 3 DVD-uri intitulate Futbol Metodo Integral de
Entrenamiento.
Andre Villas Boas a facut ani buni parte din stafful tehnic al lui Mourinho (la Porto si la Chelsea).
Brendan Rodgers a lucrat alaturi de Mourinho la Chelsea, fiind adus chiar de acesta pentru a se
ocupa de departamentul de tineret al clubului.

Mai jos un extras din articolul despre Brendan Rodgers aprut n The Sun 11.03.12:
Rodgers a adugat: [...] n fiecare zi, tot ce facem este cu mingea.
Apoi a repetat spontan n spaniol: Todo lo que hacemos es con el balon.
Exact aceleai cuvinte pe care le-a folosit i conducatorul faimoasei academii a Barcelonei, La Masia,
Carles Folguera anul trecut cnd l-am intervievat despre metodele de antrenament ale catalanilor.
[...]
Mourinho mi-a spus Un pianist nu alearg n jurul pianului. El st la pian i exerseaz pn cnd i
iese bine.
Noi facem la fel. Nu alergm n jurul terenului, ci jucm n interiorul lui.
3. Trasaturile specifice jocului de fotbal
Urmatoarele trasaturi ni se par cele mai relevante cu privire la tema actualei prezentari:
complexitatea jocului de fotbal, indivizibilitatea(faptul ca reprezinta un intreg), imprevizibilitatea jocului si
rezolvarea de probleme/situatii (decizii in joc, gasirea de solutii).
Complexitate

Jocul de fotbal este unul foarte complex. Este suficient sa ne gandim la factorii implicati intr-un joc
de fotbal, privit prin prisma unui jucator:
- o echipa in care jucatorul are 10 coechipieri,
- o echipa adversa cu 11 jucatori,
- o minge (care trebuie controlata cu piciorul)
- adversitate
- arbitraj
- un teren de mari dimensiuni
- o durata indelungata
Comparativ cu alte sporturi, fotbalul este unul dintre cele mai complexe. Sporturile de echipa sunt in
principiu mai complexe decat cele individuale. Intre sporturile de echipa, de exemplu in baschet si in volei
adversitatea este mult redusa. Comparativ cu handablul numarul de jucatori este mai mare si mingea nu
poate fi controlata cu mana.
Rinus Michels n cartea sa Construirea unei echipe. Drumul spre succes!:
Cu ct mai multe opiuni i soluii observ un juctor n situaiile n permanent schimbare, cu att
4

mai mare este ansa ca el s aleag o soluie eficient pentru echip. Un juctor complet trebuie s aib, pe
lng o tehnic adecvat i caliti fizice i mentale specifice, i inteligen fotbalistic, s cunoasc jocul i s
recunoasc situaii n permanent schimbare. Trebuie s fie capabil s aleag foarte repede, dintre mai multe
soluii, soluia cea mai eficient pentru echip. Asta da complexitate!
[...]
Factorul de imprevizibilitate n fotbal este o rezisten unic n fiecare meci, comparativ cu alte
sporturi. Aceast trstur specific influenteaz complexitatea jocului [...].
Indivizibilitate

Mourinho, n ziarul O jogo, din 20 septembrie 2003:

Nu tiu unde ncepe fizicul i se termin psihologicul i tacticul. Pentru mine fotbalul este globalitate,
juctorul la fel, i nu concep s fac aceast diviziune.
Guilherme Oliveira, in prefata cartii Ce este periodizarea tactica, scrisa de Xavier Tamarit:
[...] aceast concepie de antrenament nu este altceva dect cutarea a nsi esenei fotbalului,
cutarea jocului aa cum este el, un joc indivizibil, cum afirm Vitor Frade: Un joc care nu poate fi desfcut n
buci!
(Expresia originala a lui Frade, asa cum apare in carte este: Un juego inquebrantable!. Traducerea directa a
termenului ar fi dupa cum am gasit-o eu un joc incasabil.)

Simbolul care poate fi asociat acestei idei este cel asiatic cu un cerc in care albul si negrul se
combina asa incat pe negru apare un cerc mic alb si pe alb are un cerc mic negru.
Exemple din fotbal:
- Orice actiune de joc implica toti factorii: fizic, tehnic, tactic, psihologic.
- Tactica echipei in joc, deciziile din joc, depind de capacitatile tehnice si fizice ale jucatorilor, dar si
de psihologia lor de moment: frica vs curaj.
- Cand echipa castiga jucatorii alearga cu mai mare usurinta.
- Daca un jucator nu cunoaste tactic unde trebuie sa stea va avea de alergat mai mult, nu va fi
calm.
- O echipa care nu da pase exacte va avea de alergat mai mult.
- Si din punct de vedere tactic jocul este indivizibil: atacul depinde de aparare, apararea depinde
de atac (ex: acoperirea locului lasat de un fundas lateral urcat in atac). Ceea ce face un atacant
pe faza defensiva influenteaza ceea ce va fi nevoit un fundas sau un mijlocas sa faca pe faza
defensiva.
Imprevizibilitate

Rinus Michels, n Construirea unei echipe. Drumul catre succes!:

Complexitatea i imprevizibilitatea situaiilor n permanent schimbare fac ca meciul perfect s nu
poat exista. Acesta este un lucru pozitiv, datorita acestui factor de imprevizibilitate fotbalul este cel mai
popular sport de pe planet.
Citate Fracisco Seirul.lo:
n fotbal, mai mult ca n oricare alt sport, nu exist n nici un moment nici un juctor care s se afle
n aceeai situaie cu un alt juctor din oricare meci jucat n istoria fotbalului. Aceasta este mreia fotbalului,
motivul pentru care atrage masele.
Nu trebuie s antrenm n sporturile de echip n automatisme, ci n varietate.
Rezolvarea de situatii
Rinus Michels, n cartea sa Construirea unei echipe. Drumul ctre succes!:
Pe toat durata unui meci de 90 de minute, juctorul trebuie s anticipeze constant situaiile n
permanent schimbare i s fac alegeri n fraciuni de secund.
Abilitatea de a rezolva situatii de joc, de a gasi solutii solicita din partea jucatorilor:
-

Inteligenta in joc
Concentrare (90 de minute)
Viteza de gandire (in fotbalul modern jucatorii au foarte putin timp la dispozitie)
5

Creativitate

Citat din cartea Ce este Periodizarea Tactic, de Xavier Tamarit:

[...] aceast creativitate/libertate se obine doar dac este experimentat. Ocazia de a experimenta
acest creativitate n alegerea soluiilor trebuie s fie oferit n antrenament. Acest lucru este dificil de
realizat dac antrenamentul este analitic i descontextualizat de ceea ce este <<jocul>>.

Am dat exemplu prin 2 video-uri scurte (golul lui Ramires dupa pasa din partea lui Hazard impotriva
lui Manchester United si un gol al Fiorentinei impotriva lui Inter dupa o pasa cu calcaiul a lui Aquilani) in care
jucatorii aleg sub presiune de timp niste solutii geniale. Ambele sunt situatii pe care antrenorii nu aveau sa le
prevada, care nu au cum sa fie antrenate printr-un antrenament de tip traditional.

In al 3-lea video, antrenorul brazilian Eduardo Baros enunta aceeasi idee: prin antrenament analitic
nu antrenam rezolvarea de situatii.

In al 4-lea video din aceasta sectiune, antrenorul coordonator sectiei de copii si juniori a SC Braga,
Hugo Vicente, exprima o idee foarte asemanatoare: antrenamentul traditional nu ii pregateste pe jucatori sa
gandeasca suficient de repede, asa cum cere fotbalul modern.
4. Principiul specificitatii (privit din perspectiva fotbalistica)
Nespecific
Am inclus in aceasta categorie activitatile de antrenament care, desi respecta principiul specificitatii
din teoria antrenamentului, nu sunt specifice fotbalului.

In teoria generala al antrenamentului principiul specificitatii spune ca daca vrem sa imbunatatim

ceva trebuie sa antrenam acel ceva. Daca vrem sa imbunatatim viteza trebuie sa lucram viteza. Daca vrem sa
imbunatatim forta unui muschi trebui sa lucram forta acelui muschi, si nu a altuia.
Pentru a dezvolta forta unui jucator de fotbal se pot face multe exercitii. De exemplu pentru
dezvoltarea fortei in picioare el poate fi pus a) la genuflexiuni, b) la un complex de sarituri peste gardulete, c)
la sarituri la cap si d) la sarituri la cap contra unui adversar. Intre aceste 4 optiuni este evident ca optiuniule
c) si d) reprezinta actiuni motrice care se regasesc in jocul de fotbal, in timp ce optiunile a) si b) nu reprezinta
astfel de gesturi. Din acest punct de vedere putem spune ca optiunile a) si b), desi respecta principiul
specificitatii din teoria antrenamentului, reprezinta un antrenament nespecific fotbalistic.
In antrenamentul traditional multe exercitii sunt nespecifice fotbalului.

Francisco Seirul.lo despre antrenarea vitezei prin sprinturi:

De fapt, ceea ce antrenm sunt elemente coordonative specifice atletismului. [...] Realitatea ne
spune c nu am vzut niciodat un juctor care pleac pe contra-atac cruia portarul s i bat din palme i
s i spun start! i el s plece pe contra-atac, sau un coleg s i spun pe locuri, fii gata....
Juctorul trebuie s analizeze o situaie, s vad ce se ntmpl, unde este balonul, unde sunt
adversarii i s relaioneze asta cu ce l-a nvat antrenorul [...].
[...] trebuie s construim sisteme adecvate [de antrenament] cu elemente specifice de tehnica din
acest sport, altfel spus, trebuie s simulm o situaie coordonativ.
Am inclus un video cu un exercitiu folosit de preparatorul fizic Roger Spry. Intr-un patrat cu latura
de 8-12m, jucatorii dau o pasa din prima unui alt jucator dupa care trebuie sa sprinteze pina la unul dintre
colturile patratului la alegere si sa ocoleasca jalonul amplasat acolo.
Mingea
Carlos Carvalhal, fost antrenor Sporting Lisabona i Beikta Istanbul:
Sunt unii antrenori care care consider c cel mai bun mod de antrena o echip este s lucreze
componentele fizic, tehnic, tactic i psihologic separat, considernd c daca o mbuntesc pe fiecare n
parte mbuntesc i ntregul.
[...] Am experimentat asta ca juctor. Cantonamente foarte dure, antrenament cu caracter general n
primele sptmni, n care nici nu vedeam mingea. [...]
Civa ani mai trziu (tot ca juctor), am nceput s experimentez metodologia integrat. Pe atunci,
6

ca s fii considerat un antrenor modern i evoluat, mingea trebuia s fie prezent n toate exerciiile.
Bineneles c era mai bine pentru juctori, cel puin eram mai motivai. Totui, mingea era prezent doar ca
un accesoriu, pentru c era folosit doar pentru a mbunti condiia fizic a juctorilor. De exemplu,
obinuiam s conducem mingea 80-100m sau chiar s srim peste ea!
Prezenta mingii aduce in general specificitate fotbalistica activitatilor de antrenament, dar trebuie sa
tinem cont ca nu o garanteaza. Simpla prezenta a mingii nu inseamna ca o activitate este specific fotbalistica.
Specific

O activitate de antrenament in fotbal este cu atat mai specifica cu cat sportivul este supus unor
solicitari similare celor din joc, si asta nu se refera doar la solicitarile de ordin fizic-tehnic (coordinativ, biomecanic) ci si la cele tactice si psihice. Un antrenament este cu atat mai specific cu cat contine mai multe
dintre elementele jocului de fotbal: coechipieri, adversari, imprevizibil, situatii de joc similare celor din
meciuri (care trebuie rezolvate, ceea ce cere din partea jucatorilor decizii si inteligenta in joc si le permite
acestora sa isi dezvolte creativitatea in alegerea solutiilor tactice si tehnice).

Mentiune: Cu toate ca jocul in sine contine toate aceste elemente, el nu este cel mai bun
antrenament. Unii antrenori spun: Meciul este cel mai bun antrenament. Este adevarat ca meciul este un
bun antrenament, dar el este cel mai bun doar in comparatie cu activitatile analitice, tocmai pentru ca le
permite jucatorilor sa antreneze factorii unii in relatie cu ceilalti, aducand astfel jucatorului ceva ce celelalte
activitati analitice nu reusesc.
Meciul nu este un antrenament extraordinar pentru ca in el se antreneaza totul si nimic. Cred ca se
potriveste comparatia cu invatarea unei limbi straine: conversatia cu un vorbitor nativ este un bun mod de a
invata, insa conversatia cu un profesor(sau vorbitor nativ) care ar cunoaste exact ce cuvinte stii si ar
introduce doar treptat cuvinte noi, care ar lucra sistematic si dupa un plan cu intentia clara de a te invata
limba este mai eficienta decat conversatiile intamplatoare cu vorbitori nativi.

In cartea Mourinho, de ce atatea victorii? sunt demonatate mai multe mituri ale
antrenamentului traditional. Unul dintre aceste mituri este cel al antrenamentelor de tip meci (meciuri de
antrenament in care se joaca pur si simplu fotbal fara modificarea vreunei reguli).
Titlul capitolului 7 din cartea Mourinho - De ce attea victorii? este Demontarea mitului
antrenamentului meci, iar subtitlul include urmatorul extras care clarifica despre ce tip de antrenament este
vorba: [...] tradiionalele antrenamente meci, de obicei joia dac se joac duminica i deseori nlocuite cu
partide contra unor echipe mai slabe [...]
Am pus si un video pentru a exemplifica mai bine aceasta idee: antrenorul brazilian Rodrigo Leitao
(Corinthians, sub 18 ani) explica faptul ca manipuland regulile jocului, impunand anumite cerinte, putem
aplica o solicitare mai mare asupra jucatorilor (pe aspectele pe care vrem sa le dezvoltam). Un exemplu
banal: daca vrem sa exersam pressingul avansat efectual de una dintre echipe, trebuie sa cream cat mai
multe momente in care ea sa aiba ocazia sa exercite un pressing avansat. Pentru asta putem cere celeilalte
echipe ca de fiecare data cand recupereaza mingea sa o paseze pina la propriul portar (sau pina la un fundas
central) inainte de a putea incepe un nou atac. Un alt exemplu: pentru a exersa pasele verticale putem limita
numarul de pase pe care o echipa are voie sa le faca intr-un atac. Dupa efectuarea a n pase mingea le
revine adversarilor. Asta obliga jucatorii sa caute solutii rapide de a avansa constructia fazei prin pase
verticale.
Aplicare practica
Cei 4 factori in antrenament (lasand factorul teoretic mai mult in afara antrenamentului efectiv)
Aceasta sectiune contine cateva idei mai detaliate fata de cum sunt tratatii factorii antrenamentului
in antrenamentul integrat.

Francisco Seirul.lo despre vitez n fotbal:

Cum se manifest viteza n fotbal?
- Vitez de punere n aciune sau vitez de plecare
7

O necesita jucatorul pentru a initia alergarea de pe loc, cu sau fara minge. Este o deplasare
de 3-5m in timpul cel mai scurt posibil.
In aceasta deplasare jucatorul poate efectua distincte actiuni tehnice, se poate demarca
pentru o pasa, poate anticipa pentru a intercepta o pasa.
- Vitez de intervenie
Necesara in toate actiunile de 1 contra 1 cand se disputa o minge care nu e in posesia
niciunuia dintre jucatori.
Implica miscari foarte rapide in 2-3 metri, franari, intoarceri, miscari in situatii de
dezechilibrare, in fine, tot ce trebuie pentru a castiga balonul.
- Vitez de schimbare de ritm
Se manifesta cand un jucator se deplaseaza cu o anumita viteza si, intr-un moment
determinat, isi modifica brusc viteza, ajungand la maxim si mentinand-o asa cat estimeaza ca
este necesar.
Pe timpul acestei actiuni mingea poate aparea in oricare dintre cele doua etape de viteza, in
total distanta parcursa fiind intre 20-30m.
- Viteza de execuie
Este solicitata cand un jucator executa o actiune determinata, sau insireaza mai multe actiuni
tehnice in cea mai mare viteza, in deplasare foarte mica sau pe loc (preluare, intoarcere, sut)
in 2m.
- Vitez intermintent
Este necesara pentru a realiza actiuni succesive in viteza maxima cu opriri intre ele sau
scaderi ale vitezei de deplasare.
Trebuie considerata ca o singura actiune inlantuirea de actiuni tehnice succesive, separate de
pauze foarte scurte, in care se fac deplasari de 6-15m, impartita in deplasari in una sau mai
multe directii, pe distante de 3-5m, la viteza maxime sau sub-maxime.
Toate aceste forme de manifestare ale vitezei n fotbal sunt acompaniate n mod obligatoriu de
componente tehnice i tactice, de o mare variabilitate pe care o permite aceast ramur sportiv.
Altfel spus, n fotbal nu exist vitez de deplasare, vitez gestual sau vitez-rezisten, ci aceste
forme care au fost definite i care trebuie descrise pentru a putea fi antrenate.

Am adaugat un video cu o secventa in care Romario dribleza in viteza un jucator. Acelasi

brazilian, Rodrigo Leitao, explica cum viteza cu care dribleaza Romario se datoreaza defapt faptului ca stia
sa accelereze cand jucatorul advers era pe picior gresit. Video-ul nu este subtitrat, dar exemplul este
evident. Aceasta este o noua dovada a indivizibilitatii jocului. Aceasta abilitatea de a prinde adversarul pe
picior gresit a fost mai probabil dezvoltata de Romario jucand fotbal pe strada decat antrenand gesturi
tehnice izolat.

Am inclus si un video cu un exercitiu de viteza care integreaza factorii. Exercitiul este de pe CD-ul
lui Rafa Benitez cu Paco Aiestaran si se numeste sut sub presiune. Este o situatie de finalizare singur contra
portarului in care jucatorul pleaca cu mingea din zona cercului de la mijlocul terenului, fiind urmarit de un
adversar care vine in viteza maxima si incearca sa il deposedeze. Acest exercitiu imbina un sprint, o
conducere a mingii si un sut la poarta (care in antrenamentul analitic pot reprezenta 3 exercitii diferite) intrun singur exercitiu care reprezinta o situatie cu care jucatorul se poate intalni in meci.
In ziarul Marca din 24 noiembrie 2007 a fost publicat un interviu cu Francisco Seirul.lo facut de
Angel Cappa. Mai jos cateva extrase:
Cappa:
Nu tiu dac eti de aceeai prere, dar pentru mine pregtirea fizic n sine nu exist. Exist
pregtirea unui fotbalist, pregtirea unui baschetbalist, a unui tenismen, dar nu n general.
Seirul.lo:
Sunt de aceeai prere. nainte [...] dac se dorea a se antrena rezistena, se antrena oriunde, la
munte, la mare...unde erai. i pe urm aceast rezisten se adapta la ramura de sport. i nu e aa. Aa se
pierde timp i energie, pentru c fiecare sport are nevoie de un antrenament adecvat.
8

[...]
Pregtirea fizic n fotbal trebuie fcut ntotdeauna cu mingea.
In cartea lui Bert Van Lingen capitolul despre pregatirea fizica are urmatorul titlu:
Pregtirea fizic este antrenamentul de fotbal,
Antrenamentul de fotbal este pregtire fizic
Pe parcursul capitolului este adancita aceasta afirmatie: Antrenamentul fizic ar trebui s fie:
mbuntirea sistematic a calitii jocului. Noi intelegem aceasta afirmatie in felul urmator: jucatorul
trebuie antrenat sa alearge mai repede, sa alerge mai mult, sa sara mai sus si asa mai departe, dar trebuie sa
alerge mai repede atunci cand jocul o cere, sa alerge mai mult atunci cand jocul o cere, sa sara mai sus dar in
coordonare cu mingea, cu coechipierii, etc.
In acelasi capitol este exprimata o idee esentiala: antrenamentul integrat este construit pe aceleasi
cunostinte ca si antrenamentul analitic. Cunostintele din antrenamentul analitic sunt necesare in
antrenamentul integrat:
Aplicarea teoriei
Antrenorul trebuie s cunoasc principiile care se aplic dezvoltrii rezistenei, forei, etc. Acestea
sunt principiile generale din teoria antrenamentului. Abilitatea fotbalistic se dezvolt cu ajutorul acestor
principii, aplicndu-le n antrenament (n jocuri cu numr redus de juctori, n forme de meci, etc.).
Citat din cartea lui Rinus Michels:
Aadar, fr antrenament izolat tehnic sau fizic la felul principal. Puinele activiti de antrenament
la un club nu pot fi activiti care nu presupun deloc sau aproape deloc solutionarea unor situaii reale de joc,
cum ar fi: ture de teren, antrenament pentru coordonare, sprinturi izolate, tehnic individual pentru
depirea adversarului, coala alergrii sau exerciii fr sfrit de conducere a mingii.
[...]
Bineneles c abilitile cu mingea, preluarea, pasa, conducerea, depirea adversarului, utul i
lovirea cu capul sunt dezvoltate. Dar sunt dezvoltate doar ca mod de a soluiona o problem din joc.
Hugo Vicente (SC Braga) explica intr-un video ce tip de activitati folosesc ei in antrenamente la
copii si juniori. Tot timpul folosesc activitati in care jucatorii sunt indrumati/incurajati sa efectueaza anumite
actiuni tehnice sau tactice, dar ele nu le sunt impuse.
Am inclus un video cu un gol al lui El Sharawy dintr-un meci impotriva lui Inter. Este un gest tehnic
rar, un sut cu exteriorul dreptului dintr-o situatie in care orice antrenor cere probabil o finalizare cu piciorul
stang. Astfel de gesturi jucatorii nu le pot invata in antrenamente analitice, ci doar in antrenamente in care
pot alege ei solutiile pot experimenta.
In teorie exista notiuniile de exercitiu inchis si exercitiu deschis in functie de libertatea pe care
o au jucatorii. De exemplu un exercitiu de tip suveica in triunghi sau in patrat este un exercitiu inchis. Un
exercitiu de 5 contra 2 este un exercitiu deschis.
Fotbalul de strada
Mai jos inceputul capitolului despre invatarea jocului de fotbal din cartea lui Rinus Michels:
Poziia mea este urmtoarea: fotbalul de strad este cel mai natural sistem educaional care poate
fi gsit. Analiznd fotbalul de strad vei vedea c punctul su forte este faptul c se joac zilnic sub form
competitiv [ctigtor-pierztor] cu o preferin pentru meciuri, pe tot felul de terenuri de joc, de obicei n
grupuri restrnse. Rar vedem n fotbalul de strad copii care s exerseze izolat tehnica sau tatctica. Nu, e tot
timpul sub form competitiv, n care copiii nva din greeli [...].
In cartea Ce este periodizarea tactica?, Xavier Tamarit, in capitolul despre consecintele pe care
aceasta metoda le are la nivelul copiiilor si juniorilor are un subcapitol intitulat Fotbalul stradal: adevrata
coal de formare a juctorilor excepionali
Tot in aceasta carte, este dat un citat al prof. Vitor Frade cu privire la urmarile disparitiei
fenomenului fotbalului de strada: Trebuie s ne gndim la reciclarea fotbalului de strad prin crearea
fotbalului de strad chiar la cluburi.

 Referitor la faptul ca la copii se lucreaza multe exercitii tehnice si fizice izolate, un alt citat al lui
Frade, extras dintr-un interviu realizat pentru o lucrare de licenta: [...] se pleac de la presupunerea c se
joac bine doar dac nainte se fac unele lucruri separat, ceea ce e o logic contrar.
In aceeasi lucrare de licenta, dedicata fotbalului de strada, este citat chiar Gheorghe Hagi: n
prezent antrenorii lucreaz puterea i fizicul bieilor i uit de tehnic. Asta distruge fotbalul de strad
prezent n unii dintre juctori. Personal inteleg din aceasta afirmatie ca Gheorghe Hagi si-a format tehnica in
fotbalul jucat in afara antrenamentelor si spune chiar ca exista un risc ca prin antrenamente tehnice izolate
nu doar sa nu ajutam jucatorii sa progreseze ci chiar sa le limitam procesul.
Pentru a putea recicla fotbalul de strada, trebuie sa ne gandim care sunt caracteristicile acestuia.
Noi am identificat urmatoarele:
- Se incepe de la o varsta mica
- Multe ore de repetitie
- Numar in general redus de jucatori
- Tot timpul cu adversar
- Jucatori de varste diferite (posibilitatea de a-i imita pe cei mai mari)
- Libertatea de a incerca
- Lipsa adultilor care sa intervina (antrenorul poate ajuta la progresul copiilor, dar poate in acelasi
timp sa il impiedice daca intrerupe activitatile prea des, daca nu stie sa comunice cu copiii, daca
le impune solutiile in joc, daca ii inhiba, etc.)
- Terenuri si mingi variate (dimensiuni, denivelari, etc)
- Desculti sau in tenisi
- De placere!
In Anglia, s-a realizat un studiu in colaborare cu Clubul Manchester United, prin care au fost
comparate la grupe de copii jocul de 4v4 cu cel de 8v8. Rezultatele au aratat ca in jocul de 4v4 sunt:
- Cu 135% mai multe pase. (Adica la 100 de pase in 8v8, in 4v4 erau 235 pase)
- Cu 260% mai multe suturi
- Cu 225% mai multe dueluri 1 contra 1
- Cu 280% mai multe driblinguri
In jocul de 4 contra 4 este o minge la 8 jucatori. In jocul de 8 contra 8 este o minge la 16 jucatori.
Este firesc ca in jocul de 4v4 fiecare copil sa ajunga de mai multe ori la minge. In pregatirea copiilor si
juniorilor este esential ca fiecare copil sa aiba posibilitatea sa experimenteze cu mingea cat mai mult, sa
traiasca cat mai multe situatii de joc.
Exemple de activitati
Sunt incluse 3 exemple de activitati de antrenament. Primele 2 reprezinta exemple de efectuare a
pregatirii fizice combinata cu cea tehnica prin ceea ce am putea numi complex de ateliere fizico-tehnice.
A treia activitate este prezentarea integrala a unui exercitiu de antrenament facut de Jose Mourinho
pe DVD-ul Football for kids. Mai jos cateva extrase usor adaptate din transcriptul acestui filmulet.
Descrierea exercitiului:
Posesie pozitionala pe zone
Lucreaza 4 galbeni, 4 verzi si 2 albastri. Se lucreaza in patru patrate [un patrat mai mare
impartit in 4]. Un verde si un galben in fiecare patrat.
Cei doi jucatori albastri sunt jucatori care creaza superioritate numerica.
Cei patru galbeni si patru verzi, nu poti iesi din patratul lor.
Cei doi albastri sunt jucatori care se pot misca liber in cele patru patrate, altfel spus, cei doi
albastri pot crea situatii de 3 contra 1.
O situatie globala de 6 contra 4, impartita in secvente de 3 contra 1, pentru ca obiectivul este
sa dezvoltam in jucatori capacitatea de posesie a mingii, ideea ca `trebuie multa miscare
pentru a crea situatii de superioritate`.

10

Cei doi jokeri sunt jucatori care au tendinta sa fie mijlocasi, pe la care trece mingea mai mult,
care au capactiatea sa organizeze jocul.
Dar obiectivul nu e sa ai un 3 contra 1 zece minute, obiectivul e: superioritate numerica, o
pasa, doua pase, ma intorc si mut.
Despre factorii antrenati prin acest exercitiu:
Partea frumoasa este ca antrenam, in acelasi exercitiu, atat de multe lucruri.
E greu de stabilit obiectivul acestui exercitiu pentru ca e asa de complex.
Exercitiul a fost tactic, pentru ca trebuia sa gandesca, a fost tehnic, pentru ca implica preluari,
coordonare, pase, si a fost fizic pentru ca a fost foarte foarte solicitant. Exercitiul e asa de
specific incat lucreaza totul.
Faceau opriri, intoarceri, sprinturi, faceau schimbari de directie. Se miscau in continuu.
Chiar si jucatorii care nu erau direct implicati cu mingea trebuia sa fie permanent in miscare
sa poata primi mingea sau sa nu lase liber un jucator care vroia sa primeasca mingea.
Din punct de vedere fizic, exercitiul e atat de solicitant...
Am vazut ca unii dintre ei au obosit foarte tare in acest exercitiu, ceea ce este absolut normal.
De aceea, chiar si la seniori, trebuie sa controlam in astfel de exercitii: durata exercitiului,
spatiul in care facem exercitiul, numarul de jucatori care participa, numarul de repetari,
pauzele dintre repetari, pentru ca putem obtine atat de multe calitati fizice diferite.
Daca perioada de refacere este completa, in care iti revii complet si incepi urmatoarea
repetare total refacut este un obiectiv. Daca hotarasti: nu, nu vreau o recuperare completa,
vreau doar o pauza scurta pentru un alt tip de adaptare...

Forme ale jocului

Un citat din Vitor Frade:
Din punctul meu de vedere, nucleul dur al antrenamentului trebuie s fie sub form de competiie.
Principalele 3 forme sub care se poate introduce jocul in antrenament:
- Joc in echipe cu efectiv redus (simplu sau cu reguli modificate)
- Situatii de atac contra aparare, cu observatia ca este mai realist daca jocul poate continua
(macar un pic) si dupa ce apararea recupereaza/respinde mingea (pentru a-i face pe
jucatori sa se gandeasca si la momentul tranzitiei atac-aparare si aparare-atac)
- Activitati de tip ca si fotbal, prin care ne referim la jocurile de posesie (ex: 5v2), in care,
desi nu exista 2 echipe care se infrunta, exista multe dintre elementele jocului.
Elementele prin care controlam efectele activitatilor de tip joc:
- Dimensiunile suprafetei in care se desfasoara activitatea
- Numarul de jucatori
- Portile
- Inferioritatea/superioritate numerica
- Jucatori neutri (jokeri) sau de sprijin (pe mragine)
- Limitarea numarului de atingeri
- Durate, pauze, repetari
- Alte reguli speciale (ex: golul din centrare se puncteaza dublu, daca vrem sa stimulam
exersarea unor astfel de actiuni)
In incheiere:
Mentiune despre rolul preparatorului fizic:
In antrenamentul integrat, mai mult decat in cel traditional, munca stafului tehnic se face in echipa.
Nu mai exista momente ale antrenamentului rezervate preparatorului fizic, in schimb, acesta si antrenorul

11

principal aleg impreuna activitati care sa produca solicitarile fizice necesare (exprimate de preparatorul fizic)
dar si cele tehnice si/tau tactice (dorite de antrenorul principal).
Exista o polemica intre adeptii antrenamentului traditional si cei ai antrenamentului integrat.
Redam mai jos o parere a lui Carlos Carvalhal, din 2002, care ni se pare foarte pertinenta:
Cu toate c sunt adeptul declarat ai celei de a doua abordari, recunosc c cea Convenional este
cea instituit n fotbalul nostru. S spunem care e mai bun ar fi o presupunere, pentru c muli au obinut i
continu s obin succese cu Periodizarea Convenional. Totui, nu putem s nu spunem c noi
considerm c cea [Periodizarea] Tactic este mai adaptat jocului de fotbal [..].
El face referire la modelul de integrare a factorilor a lui Vitor Frade, dar putem usor extinde acest tip
de gandire in general la metodele care se bazeaza pe integrarea factorilor.
Mentiune despre accidentari:
Conform unor statistici, echipele care folosesc metodele integrate au mai putine accidentari de tipul
celor care nu sunt rezultatele unor loviri suferite sau unor accidente. Barcelona, cat si Realul lui Mourinho, sau bucurat de perioada indelungata in care jucatorii importanti nu au absentat si nu absenteaza.
Sursele folosite in alcatuirea materialului:
Rafa Benitez, Paco Ayesteran Entrenamiento Integral (DVD)
Jose Mourinho Football for kids (DVD)
Xavier Tamarit Que es la periodizacion tactica? (carte)
B. Oliveira, N. Amieiro, N. Resende, R. Barreto Mourinho, porque tantas victorias?
Carlos Carvalhal Recuperarea e... mult mai mult decat recuperare (carte)
Leon Teodorescu Probleme de teorie si metodica in jocurile sportive (carte)
Francisco Seirul.lo diferite materiale de pe site-ul www.entrenamientodeportivo.org
Rinus Michels Teambuilding, the road to success (carte)
Bert van Lingen Coaching Soccer, the official coaching book of the Dutch Soccer Association
(carte)
Vitor Frade interviu in lucrarea de diploma a lui Helder Filipe Teixeira Fonseca intitulata Futebol
de Rua, um fenomeno em vias de extincao? Contributos e implicacoes para a aprendizagem din 2006. (in
traducere Fotbalul de strada, un fenomen pe cale de disparitie? Contributii si implicatii pentru invatare;
lucrarea se poate descarca de pe repositorio-aberto.up.pt)
Alte video-uri de pe youtube.
Site-ul www.universidadedofutebol.com.br

12