Sunteți pe pagina 1din 32

UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI, CLUJ-NAPOCA

Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport


Anul universitar 2007 – 2008
Sem. 2, An I

I. Informatii generale despre curs


TITLUL DISCIPLINEI: TENIS DE CÂMP - Metodica învăţării procedeelor tehnice
Codul: YTC 0053
Nr. Credite: 4
Loc de desfăşurare: teren de tenis şi sală curs (Polivalentă)
Programarea în orar a activităţilor: *Luni (ora 8-12) – 2 grupe, Marţi (ora 8-10) 1 grupa,
Miercuri (ora 8-10) – 1 grupa, Joi (ora 8-10) 1 grupa, Vineri (8-10) – 1 grupa
* Marti 16-18 – curs teoretic desfăşurat în sala Polivalentă

II. Informaţii despre titularul cursului:


Nume, titlu ştiinţific: lect. Dr. BACIU MARIUS ALIN
Informaţii contact: tel: 0740-162151
Ora audienţă: Joi, 10-12

III. Descrierea disciplinei


Obiectivele cursului şi disciplinei:
1. Învăţarea şi consolidarea procedeelor tehnice de bază
2. Însuşirea acţiunilor tactice de bază
3. Formarea capacităţii de a demonstra procedeele tehnico-tactice învăţate.

IV. Conţinutul cursului:

Lucrări practice: (Caiet de lucrari practico-metodice)

1. Prezentarea problematicii jocului de tenis si a cerintelor practico-metodice prevazute in


programa de studiu. Priza rachetei, pozitia fundamentala, acomodarea cu mingea si racheta.
Lovitura de dreapta, notiuni de baza (pag. 3).
2. Lovitura de dreapta, lovirea mingii si finalul loviturii. Aspecte practice privid efectele si
saritura mingii (pag. 6)
3. Procedee de baza ale deplasarii in teren. Lovitura de dreapta, lovirea mingii si finalul
loviturii (pag. 10)
4. Lovitura de stanga, lovirea mingii si finalul loviturii. Procedee de deplasare in teren (pag.
13).
5. Lovitura de dreapta si lovitura de stanga, pregatirea pentru lovirea mingii, lovirea mingii si
finalul loviturii, jocul de picioare, asezarea la minge (pag. 15).
6. Serviciul cu efect taiat, lovirea mingii si finalul loviturii. Lovitura de stanga, pregatirea
pentru lovirea mingii si jocul de picioare (pag. 19).
7. Lovitura de stanga cu doua maini de pe loc cu efect plat. Serviciul perfect taiat, pregatirea
pentru lovirea mingii si finalul loviturii (pag. 23).
8. Lovitura de stanga cu doua maini cu efect plat si liftat. Tactica de baza a jocului de simplu,
faze de joc alternativ si momente componente (pag. 27).
9. Voleul de dreapta pregatitor. Tactica de baza a jocului de simplu, faze de joc alternativ si
momente componente, schimbul de lovituri pregatitor in diagonala (pag. 31).
10. Tactica de baza a jocului de simplu faze de joc fix si momentele lor, serviciul si returul de
servici. Voleul de dreapta pregatitor (pag. 34).
11. Tactica de baza a jocului de simplu, faze de joc fix si momentele componente, serviciul si
returul de servici. Voleul de stanga pregatitor (pag. 37).
12. Serviciul cu efect taiat si liftat. Tactica de baza a jocului de simplu, faze de joc alternativ si
momentele lor componente, schimb de lovituri pregatitoare in lung de linie (pag. 39).
13. Tactica de baza a jocului de simplu, faze de joc fix si alternativ cu momentele lor. Voleul de
stanga pregatitor (pag. 42).
14. Voleul de dreapta si stanga pregatitor si decisiv. Tactica de baza ajocului de simplu, faze de
joc alternativ si momentele lor cu schimbarea directiei mingii din diagonal in lung de linie si
invers (optarul) (pag. 45).

Curs teoretic

1. Scurt istoric. Conţinutul jocului. Caracteristici de bază ale jocului de tenis. (pag. 8-13 Tenis
pentru incepatori)
2. Elemente de terminoligie. Regulamentul jocului de tenis. Stadiul actual şi tendinţele
manifestate în evoluţia tenisului. (pag. 13-15 Tenis pentru incepatori)
3. Tehnica jocului de tenis. Rolul şi conţinutul tehnicii în tenisul de performanţă. Principiile de
bază ale tehnicii jocului de tenis. (pag. 17-24 Tenis pentru incepatori; pag. 5-12 Curs de
specializare)
4. Tehnica jocului de tenis. Definirea şi conţinutul factorilor de eficienţă la lovirea mingii.
Analiza procedeelor tehnice. (pag. 13-17 Curs de specializare)
5. Tactica jocului de tenis. Fazele şi principile tacticii jocului. (pag. 49-52 Tenis pentru
incepatori; pag. 83-117 Curs de specializare)
6. Metodologia instruirii în tenisul de câmp. (pag. 107-186 Curs de specializare)
7. Pregătirea pe factoriii antrenamentului. (pag. 135-144 Curs de specializare)

Competente dobândite prin absolvirea disciplinei


1. Capacitatea de a executa procedeele tehnice învăţate şi de a utiliza corect terminologia de
specialitate.
2. Capacitatea de a utiliza corect procedeele tehnico-tactice în funcţie de cerinţele jocului.
3. Competente necesare conducerii unor părţi din lecţie.

Metode utilizate în predare


Metoda: explicaţiei, demonstraţiei, conversaţiei, corectării deprinderilor greşit însuşite, repetărilor,
observării, convorbirilor.
Metode specifice de exersare pentru pregătirea tehnico-tactică
- metoda exersării în condiţii de colaborare, în condiţii de adversitate bilaterală, joc şcoală şi de
verificare

Bibliografie obligatorie
Moise Gh., Dobosi S., Moise D. – Tenis pentru începători,
Edit. Garamond, 1995, Cluj-Napoca
Dobosi S., Baciu A. – Caiet de lucrări practico-metodice, Cluj-Napoca, 2000

Bibliografie facultativă
Dobosi S., Baciu A. – Curs pentru specializare, Cluj-Napoca, 2004

Materiale folosite în cadrul procesului educaţional specific disciplinei


Terenuri de tenis, fileuri, rachete, mingi şi coş pentru mingi, retroproiector, mijloace audio-video
(asigurate de facultate).
Planificarea / Calendarul întâlnirilor şi a verificărilor / examinărilor intermediare

Nr Data, ora, Act Tematica Bibliografie Obligaţiile


locul studentului
Prezentarea problematicii Dobosi S, Baciu A,
1 L-V (26,27,28 LP jocului de tenis si a cerintelor Caiet de lucrari
febr; 1,2 martie practico-metodice prevazute in practico-metodice,
2007), Ora 8-10 programa de studiu. Priza FEFS
Terenuri tenis rachetei, pozitia fundamentala, Cluj-Napoca, 2000;
FEFS acomodarea cu mingea si FRT –
racheta. Lovitura de dreapta, Regulamentul
notiuni de baza. jocului de tenis
Lovitura de dreapta, lovirea Dobosi S, Baciu A,
2 L-V (5,6,7,8,9 LP mingii si finalul loviturii. Caiet de lucrari
martie 2007), Aspecte practice privid efectele practico-metodice,
ora 8-10 si saritura mingii FEFS
Terenuri FEFS Cluj-Napoca, 2000;
FRT –
Regulamentul
jocului de tenis
Procedee de baza ale deplasarii Dobosi S, Baciu A, Conducerea
3 L- LP in teren. Lovitura de dreapta, Caiet de lucrari unor secvente
V(12,13,14,15, lovirea mingii si finalul loviturii practico-metodice, din lectie
16 martie FEFS
2007), ora 8-10 Cluj-Napoca, 2000;
Terenuri FEFS FRT –
Regulamentul
jocului de tenis
Lovitura de stanga, lovirea Dobosi S, Baciu A, Conducerea
4 L- LP mingii si finalul loviturii. Caiet de lucrari unor secvente
V(19,20,21,22, Procedee de deplasare in teren practico-metodice, din lectie
23 martie FEFS
2007), ora 8-10 Cluj-Napoca, 2000;
Terenuri FEFS FRT –
Regulamentul
jocului de tenis
Lovitura de dreapta si lovitura Dobosi S, Baciu A, Conducerea
5 L-V LP de stanga, pregatirea pentru Caiet de lucrari unor secvente
(26,27,28,29,30 lovirea mingii, lovirea mingii si practico-metodice, din lectie
martie 2007), finalul loviturii, jocul de FEFS
ora 8-10 picioare, asezarea la minge Cluj-Napoca, 2000;
Terenuri FEFS FRT –
Regulamentul
jocului de tenis
Serviciul cu efect taiat, lovireaDobosi S, Baciu A, Conducerea
6 L-V (2,3,4,5,6 LP mingii si finalul loviturii. Caiet de lucrari unor secvente
aprilie 2007) , Lovitura de stanga, pregatirea practico-metodice, din lectie
ora 8-10 pentru lovirea mingii si jocul deFEFS
Terenuri FEFS picioare Cluj-Napoca, 2000;
FRT –
Regulamentul
jocului de tenis
Lovitura de stanga cu doua Dobosi S, Baciu A, Conducerea
7 L-V LP maini de pe loc cu efect plat. Caiet de lucrari unor secvente
(9,10,11,12,13 Serviciul perfect taiat, practico-metodice, din lectie
aprilie 2007), pregatirea pentru lovirea mingii FEFS
ora 8-10 si finalul loviturii Cluj-Napoca, 2000;
Terenuri FEFS FRT –
Regulamentul
jocului de tenis

L-V Lovitura de stanga cu doua Dobosi S, Baciu A, Conducerea


8 (16,17,18,19,20 LP maini cu efect plat si liftat. Caiet de lucrari unor secvente
aprilie 2007), Tactica de baza a jocului de practico-metodice, din lectie
ora 8-10 simplu, faze de joc alternativ si FEFS
Terenuri FEFS momente componente Cluj-Napoca, 2000;
FRT –
Regulamentul
jocului de tenis
Voleul de dreapta pregatitor. Dobosi S, Baciu A, Conducerea
9 L-V LP Tactica de baza a jocului de Caiet de lucrari unor secvente
(7,8,9,10,11 simplu, faze de joc alternativ si practico-metodice, din lectie
mai 2007), ora momente componente, schimbul FEFS
8-10 de lovituri pregatitor in Cluj-Napoca, 2000;
Terenuri FEFS diagonala FRT –
Regulamentul
jocului de tenis
Tactica de baza a jocului de Dobosi S, Baciu A, Conducerea
10 L-V LP simplu faze de joc fix si Caiet de lucrari unor secvente
(14,15,16,17,18 momentele lor, serviciul si practico-metodice, din lectie
mai 2007), ora returul de servici. Voleul de FEFS
8-10 dreapta pregatitor Cluj-Napoca, 2000;
Terenuri FEFS FRT –
Regulamentul
jocului de tenis
L-V Tactica de baza a jocului de Dobosi S, Baciu A, Conducerea
11 (21,22,23,24,25 LP simplu, faze de joc fix si Caiet de lucrari unor secvente
mai 2007), ora momentele componente, practico-metodice, din lectie
8-10 serviciul si returul de servici. FEFS
Terenuri FEFS Voleul de stanga pregatitor Cluj-Napoca, 2000;
FRT –
Regulamentul
jocului de tenis
L-V Serviciul cu efect taiat si liftat.
Dobosi S, Baciu A, Conducerea
12 (28,29,30,31ma LP Tactica de baza a jocului de Caiet de lucrari unor secvente
i, simplu, faze de joc alternativ si practico-metodice, din lectie
1 iunie 2007), momentele lor componente, FEFS Cluj-Napoca,
ora 8-10 schimb de lovituri pregatitoare 2000;
Terenuri FEFS in lung de linie FRT –
Regulamentul
jocului de tenis
Tactica de baza a jocului de Dobosi S, Baciu A, Conducerea
13 L-V (4,5,6,7,8 LP simplu, faze de joc fix si Caiet de lucrari unor secvente
iunie 2007), alternativ cu momentele lor. practico-metodice, din lectie
ora 8-10 Voleul de stanga pregatitor FEFS
Terenuri FEFS Cluj-Napoca, 2000;
FRT –
Regulamentul
jocului de tenis
Voleul de dreapta si stanga Dobosi S, Baciu A, Conducerea
14 L-V LP pregatitor si decisiv. Tactica de Caiet de lucrari unor secvente
(11,12,13,14,15 baza ajocului de simplu, faze de practico-metodice, din lectie
iunie 2007), joc alternativ si momentele lor FEFS
ora 8-10 cu schimbarea directiei mingii Cluj-Napoca, 2000;
Terenuri FEFS din diagonal in lung de linie si FRT –
invers (optarul) Regulamentul
jocului de tenis
Planificarea / calendarul întâlnirilor şi a verificărilor / examinărilor intermediare

Obligaţiile
Nr. Data, Act Tematica Bibliografie studentului
ora, locul
Scurt istoric. Moise Gh, Dobosi S, Moise D. Insusirea
1 Marti, 26 Curs Continutul jocului. -Tenis pt. Incepatori Ed. Garamod, cursului.
febr. 2008 teoretic Caracteristici de baza 1995 Cluj-Napoca Participare
Ora 16-18 ale jocului de tenis Dobosi S., Baciu A. – Curs pentru activa
Sala curs specializare, Cluj-Napoca, 2004
Marti, 11 Elemente de Moise Gh, Dobosi S, Moise D. Insusirea
2 martie 2008 Curs terminoligie. -Tenis pt. Incepatori Ed. Garamod, cursului.
Ora 16-18 teoretic Regulamentul jocului 1995 Cluj-Napoca Participare
Sala curs de tenis. Stadiul actual Dobosi S., Baciu A. – Curs pentru activa
si tendintele specializare, Cluj-Napoca, 2004
manifestate in
evolutia tenisului.
Marti, 25 Tehnica jocului de Moise Gh, Dobosi S, Moise D. Insusirea
3 martie 2008 Curs tenis. Rolul si -Tenis pt. Incepatori Ed. Garamod, cursului.
Ora 16-18 teoretic continutul tehnicii in 1995 Cluj-Napoca Participare
Sala curs tenisul de Dobosi S., Baciu A. – Curs pentru activa
performanta. specializare, Cluj-Napoca, 2004
Principiile de baza
ale tehnicii jocului de
tenis
Marti, 8 Tehnica jocului de Moise Gh, Dobosi S, Moise D. Insusirea
4 aprilie 2008 Curs tenis. Definirea si -Tenis pt. Incepatori Ed. Garamod, cursului.
Ora 16-18 teoretic continutul factorilor 1995 Cluj-Napoca Participare
Sala curs de eficienta la lovirea Dobosi S., Baciu A. – Curs pentru activa
mingii. Analiza specializare, Cluj-Napoca, 2004
procedeelor tehnice
Marti, 6 Tactica jocului de Moise Gh, Dobosi S, Moise D. Insusirea
5 mai 2008 Curs tenis. Fazele si -Tenis pt. Incepatori Ed. Garamod, cursului.
Ora 16-18 teoretic principile tacticii 1995 Cluj-Napoca Participare
Sala curs jocului Dobosi S., Baciu A. – Curs pentru activa
specializare, Cluj-Napoca, 2004
Marti, 20 Moise Gh, Dobosi S, Moise D. Insusirea
6 mai 2008 Curs Metodologia instruirii -Tenis pt. Incepatori Ed. Garamod, cursului.
Ora 16-18 teoretic in tenisul de camp 1995 Cluj-Napoca Participare
Sala curs Dobosi S., Baciu A. – Curs pentru activa
specializare, Cluj-Napoca, 2004
Marti, 3 Moise Gh, Dobosi S, Moise D. Insusirea
7 iunie 2008 Curs Pregatirea pe factorii -Tenis pt. Incepatori Ed. Garamod, cursului.
Ora 16-18 teoretic antrenamentului 1995 Cluj-Napoca Participare
Sala curs Dobosi S., Baciu A. – Curs pentru activa
specializare, Cluj-Napoca, 2004

Modul de evaluare: colocviu format din două probe


1. Proba practică: demonstrarea tehnicii loviturii de dreapta, stânga, servici, liftate în condiţii
izolate de joc (10 lovituri pentru fiecare procedeu tehnic)
2. Proba teoretică

Detalii organizatorice, gestionarea situaţiilor exceptionale


Prezenţa la cursul practic este obligatorie în proporţie de 80 %, respectiv 50 % în cazul studenţilor
sportivi de performanţă (care beneficiază de sesiune prelungită), iar la cursul teoretic este
facultativă
Cursul nr. 1

I.Scurt istoric. Conţinutul jocului. Caracteristici de bază ale jocului de tenis.

I1. Scurt istoric


15. Tenisul, ca joc sportiv, îşi are originea, fireşte, în jocurile simple cu mingea.
16. A apărut aproximativ acum 100 ani, fiind deci un joc relativ tânăr.
17. Vechea denumire “Jocul cu palma” primeşte accepţiuni diferite de la ţară la ţară, astfel în
Anglia, ţara de origine, jocul primeşte denumirea de tenis , denumire valabilă şi astăzi.
18. În 1874, se precizează dimensiunile terenului şi fixarea regulilor de joc, reguli ce sunt
modificate pe parcursul timpului.
19. În 1877 are loc primul campionat de la Wimbledon, iar în 1900 se înfiinţează Cupa Davis.

Dezvoltarea permanentă a tenisului se datorează perfecţionării continue a tehnicii şi tacticii


de joc precum şi a metodicii de pregătire, la care se adaugă materialele şi suprafeţele de joc mereu
mai diversificate si perfecţionate.
La aceasta se adaugă şi apariţia marilor campioni care etalează noi procedee tehnice tot mai
perfecţionate.
În ţara noastră tenisul era practicat la începuturi de studenţi români reveniţiîn ţară de la
studiile efectuate în străinătate.
Începuturile datază din anul 1885, an în care sunt organizate primele cluburi în Bucureşti,
Cluj, Braşov, Ploieşti etc.
La 8 mai 1910 se înfiinţează la Bucureşti “Tenis Clubul Român”, iar la 12 martie 1929 ia
fiinţă “Federaţia Societăţilor Române de Tenis” care se afiliază la F.I.T.

I2. Conţinutul jocului de tenis


Cele două probe, simplu şi dublu+mixt, specifice acestui joc, implică o variată gamă de
procedee tehnice şi acţiuni tactice, solicitând jucătorii din punct de vedere al calităţilor motrice şi al
gradului de pregătire fizică cât şi al pregătirii psihologice.
Jucătorii neaflându-se în contact direct, acţiunile de joc, atac şi apărare sau aşteptare, sunt
rezultatul unor succesiuni de lovituriprin care jucătorii încearcă preluarea iniţiativei, concretizată
prin acţiuni ofensive care să ducă la câştigarea punctului. Apare astfel o caracteristică şi o cerinţă în
acelaşi timp a jocului actual şi anume jocul ofensiv (atac permanent...).
Jocul de tenis constă dintr-un ansamblu de procedee tehnice şi acţiuni tactice, care se
realizează pe o gamă largă de deplasări specifice, în concordanţă cu regulile şi principiile jocului de
tenis.
Factori determinanţi ai conţinutului jocului de tenis:
8. calitatea suprafeţei de joc, condiţiile de macroclimat
9. nivelul de pregătire şi participare la joc al sportivului
10. conţinutul fazelor de joc în atac şi apărare
11. calitatea FEF a procedeelor tehnice (D.L.E.V.T.)
12. miza, forma spotivă, context psihologic
13. nivelul de pregătire fizică şi psihică
14. loviturile – dreapta, rever, serva...
Jocul competiţional de tenis, reprezintă o dispută între nivelul de însuşire al elementelor
tehnice şi al procedeelor tehnice pe fondul solicitării calităţilor motrice şi psihologice.
Schema generală după care se succed componentele tehnico-tactice, ale fazelor de joc (S-R;
schimb de mingi, declanşare, finalizare).
Factorul psihologic este important datorită complexităţii situaţiilor din teren, mereu
schimbătoare.
I3 Caracteristicile de bază ale jocului de tenis
Tenisul face parte din marea familie a jocurilor sportive, fiind un sport individual şi de
echipă
( la dublu).
Prin procedeele tehnico-tactice utilizate în joc, prin scopul urmărit în pregătire şi joc, tenisul
reprezintă atât un mijloc al Educţiei Fizice cât şi un sport, o disciplină sportivă.
4. Disputa se realizeză fără contact direct, există fileul, care împarte în două jumătăţi egale
terenul de joc.
5. Se folosesc rachete, mingi, cu scopul trecerii mingii peste fileu.
6. Este foarte accesibil tuturor vârstelor (7-70 ani)
7. Nu are limită de timp.
8. Efortul este aerob şi anaerob.
9. Solicită integrl activitatea psihică: iniţiativă, atenţie, anticipare, gândire, perseverenţă, curaj.
10. Sistemul de joc este 2 din 3; 3 din 5.
11. Există 5 probe.
12. Compunerea seturilor, ghemelor, tie-break (...)
13. Descrierea începutului punctului ( din partea stângă).

Mai multe detalii găsiţi în Cursul pentru specializare aflat la biblioteca F.E.F.S.

Teme, intrebari:
1. Date relevante referitoare la istoricul si aparitia tenisului pe plan national si international.
2. Factori determinanti ai continutului jocului.
3. Caracteristici de baza ale jocului de tenis.
Cursul nr. 2

II 1. Elemente de terminologie
II 2. Noţiuni de regulament
II 3. Stadiul actual şi tendinţele manifestate în evoluţia tenisului

II 1. ホ n tenis, ca şi în celelalte ramuri sportiv, există un limbaj propriu; anumiţi termeni de


specialitate care servesc ca mijloc de comunicare între sportivi, ajutând la înţelegerea unitară a
conţinutului acestora.
Termenii folosiţi se referă la definirea acţiunilor tehnico-tactice de joc, de arbitraj, la
materialele sportive, precum şi la aspectele generale privind organizarea şi desfăşurarea jocului
(triunghi pe partea dreaptă-stângă, optar).
Denumirea clară şi precisă a procedeelor tehnice sau a aspectelor tactice din joc au o
importanţă deosebită în procesul de instruire. Aceşti termeni uşurează comunicarea între profesor şi
elev în procesul de instruire şi conduc la o înţelegere unitară a noţiunilor folosite în organizarea şi
desfăşurarea jocului de tenis; ajută la cursivitatea lecţiilor de antrenament, la anunţarea temelor,
cunoaşterea de către sportivi.
Dăm exemple semnificative:
u lovitură de dreapta (forhand)
u lovitură de stânga (backhand)
u serva
u cross (diagonală)
u long line
u passing – shot
u as, brec (breack)
u lovitură plată, liftată, topspin, underspin, tăiată (slice), “draiv”
u out
u alegere teren
u culoar
u ghem
u efect
u egalitate
u fileu
u linie
u lovitură
u punct
u rachetă
u racordaj
u retur
u scor
u tie-breack

II 2. Noţiuni de regulament
l consultarea regulamentului în vigoare
l regulamentul de Cupa Davis
l alcătuirea tabloului de concurs

II 3. Stadiul actual şi tendinţele manifestate în evoluţia tenisului.


Jocul actual de tenis se caracterizează prin mare dinamism, jucătorul fiind pus în situaţia de
a gândi şi acţiona rapid pentru aplicarea eficientă a arsenalului tehnico-tactic, în diversitatea
situaţiilor de adversitate.
l există o mare solicitare fizică şi psihică datorită numărului mare de turnee
dintr-un an competiţional (32-35/an);
l există o motivaţie crescută, determinată de lupta pentru puncte, ce duce la coborârea
vârstei de realizare a marilor performanţe, implicit a vârstei de selecţie.

Astfel se stabilesc următoarele tendinţe ale tenisului actual:


l pe plan metodico-ştiinţific, se constată apariţia unor şcoli de tenis, cu regim
de pregătire foarte sever (foşti mari jucători şi nu numai)
l apariţia unor mari campioni au dus la îmbunătăţirea procedeelor tehnico-
tactice (specializarea procedeelor tehnico-tactice la particularităţile suprafeţei de
joc şi a tipologiei jucătorului)
l industria materialelor de joc specifice
l modoficarea structurii mecanismului de execuţie datorită creşterii vitezei de
circulaţie a mingii (lovire pe traiectorie ascendentă, creşterea preciziei şi forţei la
lovirea mingii, momente de ofensivă permanentă)
l creşterea stbilităţii şi eficienţei acţiunilor tehnico-tactice în condiţii competiţionale

Antrenamentul cunoşte o metodologie tot mai perfecţionată sub toate aspectele, fiind o
activitate specializată care reprezintă mijlocul de bază al întregului sistem de pregătire al jucătorului
de tenis include:
a) lecţia practică de pregătire
b) factori de bază: fizic, tehnic, tactic, psihic (refacere, sănătate, medicaţie, motivaţie)

Astfel un jucător profesionist joacă 32 turnee pe an.


Registrul tactic, în confruntările de vârf, înregistrează progrese remarcabile pe toate
planurile, cu accente deosebite în privinţa strategiilor de joc şi de alegere a unei tactici în funcţie de
tipologia de jucător propriu şi advers. Jucătorii dovedesc cunoştinţe teoretice solide.

Pentru mai multe detalii există Curs pentru specializare la biblioteca F.E.F.S.

Teme, intrebari:
1. Importanta terminologiei in procesul de instruire.
2. Clasificarea elementelor terminologiei specifice tenisului de camp.
3. Notiuni de regulament.
4. Caracterizarea si stadiul actual al tenisului.
5. Tendinte actuale manifestate in tenisul modern.
Curs Nr. 3
TEHNICA JOCULUI DE TENIS

1. Sistematizarea tehnicii jocului de tenis


2. Rolul si continutul tehnicii in tenisul de performanta
3. Principiile de baza ale tehnicii jocului de tenis

1. Tehnica jocului de tenis


Def: Tehnica jocului de tenis reprezinta un ansamblu de deprinderi motrice specifice ca
forma si continut, ce caracterizeaza modul de manuire a rachetei, lovirea mingii si deplasarile
specifice in teren, toate desfasurandu-se dupa legile activitatii nervoase superioare si ale
biomecanicii, in scopul realizarii randamentului maxim in joc.
Tehnica reprezinta deci o succesiune de unitati, momente apropiate ca structura, ce se repeta
in conditii standard dar si schimbatoare.
Jocul de tenis se compune din: 1/3 tehnica, 1/3 fizic, 1/3 psihic iar din totalul actiunilor intreprinse
de jucator in desfasurarea unui joc, 50% din actiuni sunt gresite, iar restul de reusite se impart intre
invingatori si invinsi.
Sistematizarea tehnicii jocului de tenis
Aceasta formuleaza o serie de repere de care antrenorul trebuie sa tina seama in procesul de
instruire.
Sistematizarea tehnicii se poate imparti in 4 moduri utilizare a tehnicii de joc
20. dupa specificul procedeelor tehnice utilizate in joc: priza, pozitie, deplasari,
plasament, lovituri.
21. dupa zona de utilizare a proc. tehnice
22. dupa modul si directia de orientare a mingii:
23. dupa variantele de executie
2. Rolul si continutul tehnicii in tenisul de performanta
Procedeul tehnic – modul in care se executa elemental tehnic
Reprezinta un sistem complex si stereotip de acte motrice structurate cat mai rational,
aplicate intr-o faza din cadrul jocului.
Cerinta de baza a tehnicii in jocul actual de tenis este aceea de a contribui alaturi de tactica
si pregatirea fizica la cresterea vitezei de circulatie a mingii in toate fazele jocului de simplu si de
dublu.
Importanta tehnicii in jocular actual de tenis poate fi evaluate din urmatoarele considerente:
-tehnica sta la baza cursivitatii jocului, avand rolul de asigurare a continutului tacticii pe
fazele de joc
-tehnica are o serie de mecanisme bine precizate
-tehnica are un character individual (dat. particularitatii individului) (asp. morfologice,
psihomotrice
-tehnica este complexa
-tehnica realizata la un grad superior de maestru contribuie la derularea dinamica a
segmentelor corpului facand sa creasca viteza de circulatie a mingii
-tehnica diferitelor procedee de baza specifice, se deruleaza diferit dpdv al ritmului, a
efortului, fizic si psihic precum si a zonelor de teren unde frecventa e mai mare si care are o
contributie marita la declansarea sau finalizarea punctului de joc.
-tehnica moderna vizeaza printre altele urmatoarele aspecte mai importante:
Echilibru, compensarea efortului la nivelul segmentelor, sincronizarea segmentelor,
reechilibrarea corpului, palsament si replasament la minge, gandire, imaginatie, anticipare, reactie
rapida, calit. motrice de viteza – forta in regim de rezistenta, aspecte adaptative ale marilor functiuni
ale organismului.
Tehnica reprezinta un mijloc de manifestare a capacitatii jucatorului de realizare a fazelor de
joc, care trebuie sa fie insotita si de calit. motrice si psihice a jucatorului pe masura cerintelor de
joc.
Tehnica este influentata de personalitatea jucatorului, de joc, materiale (rachete, mingi) (de
viteza si spectacolul sportiv in ansamblul lui.
In continutul proc. tehnice distingem urmatoarele aspecte prioritare:
15. rolul si importanta privirii
16. rolul si actiunea picioarelor, trunchiului, bratelor
Tehnica are o importanta majora daca se respecta aprecierea corecta si rapida a directiei pe
care vine mingea – preparatia pt. lovirea mingii sa fie efect din timp
14. accelerarea in timpul loviturii – lovirea mingii sa includa factorii de eficienta
( FEF) (D.L.E.V.T.) (– replierea in cele 2 zone strategice 1 si 2
15. plasarea corecta a cgg, plasarea corecta a picioarelor, trunchi, brate, ritm,
sincronizare, concentrare
3. Principiile de baza ale tehnicii jocului de tenis
1. Principiul fundamental al jocului de tenis (actual si de perspectiva) (consta in capacitatea
jucatorului de a lovi mingea permanent pe traiectoria ascendenta si in fata capului (asigura
caracerul. ofensiv)
2. Principiul realizarii eficiente a actiunilor de preparare (priza, pozitia jucatorului, deplas. in
teren, plasament si replasament in zonele strategice 1 si 2 ale terenului.
3. Principiul utilizarii si combinarii corecte a formelor de deplasare in teren
4. Principiul compunerii si utilizarii in succesiune corecta a fortelor corpului la lovirea
mingii.
5. Principiul utilizarii si combinarii in proportii diferite a celor 5 factori de eficienta a mingii
(D, L, V, E, T) , alternarea ritmului si cursivitatii actiunilor intreprinse, fapt ce asigura tehnicitate,
continut tactic si complexitate jocului de tenis.

Mai multe detalii găsiţi în Cursul pentru specializare aflat la biblioteca F.E.F.S.

Teme, intrebari:
1. Sistematizarea tehnicii jocului de tenis.
2. Rolul si continutul tehnicii in tenisul de performanta.
3. Principiile de baza ale tehnicii jocului de tenis.
Cursul nr. 4
TEHNICA JOCULUI DE TENIS. DEFINIREA SI CONTINUTUL
FACTORILOR DE EFICIENTA LA LOVIREA MINGII

Factorii de eficientă la lovirea mingii în jocul de tenis sunt unici după cum urmează:
direcţia, viteza, lungimea, efectul şi traiectoria. De precizat că la lovirea mingii sunt prezenţi toţi
aceşti factori realizându-se într-o intercondiţionare, care se pot concretiza într-o varietate
permanentă de valori exprimate prin gradul ridicat de tehnicitate şi idei tactice ce se constituie în
strategia de joc

RAPORTUL DE UTILIZARE ÎN JOC A PROCEDEELOR TEHNICE SPECIFICE Şi


PROCENTUL FACTORILOR DE EFICIENŢĂ
Materializarea acestor factori de eficienţă la lovirea mingii îşi găsesc utilizarea în cadrul
diferitelor faze tactice de joc, exprimate prin momentele componente specifice fiecărei faze de
aplicare a acestora în joc şi anume: declanşarea, menţinerea, schimbarea sau combinarea lor cu
fiecare acţiune la minge.

CONŢINUTUL ŞI NIVELUL DE APLICARE ÎN JOC A FACTORILOR DE EFICIENTĂ LA


LOVIREA MINGII
În continuare se va prezenta conţinutul tehnico-tactic al fiecărui factor de eficienţă în parte
după cum urmează:

DIRECŢIA IMPRIMATĂ MINGII

Direcţia imprimată mingii, reprezintă acţiunea tehnico-tactică fundamentală la lovirea mingii în


tenis, condiţionând o serie de principii, reguli şi cerinţe de ordin tehnico-tactic, fizic şi psihic, ce au
drept consecinţă abordarea în totalitate sau în proporpţii diferite a celorlalţi factori de eficienţă
(lungime, viteză traiectorie şi efect). Este factorul de eficienţă PRIORITAR ce contribuie la
derularea şi asigurarea avantajelor de utilizare a celorlalţi factori de eficienţă.

CARACTERISTICI
asigură şi determină întregul conţinut tactic al procedeelor tehnice utilizate;
condiţionează întreaga tactică de joc;
este generatoare de variante tactice concretizate prin declanşarea şi finalizarea punctului de joc;
fereşte jucătorul de improvizaţii tactice ineficiente;
asigură o mare economie de efort şi o eficienţă crescută în joc;
asigură controlul strategic al spaţiului de teren (zonele strategice 1 şi 2) în toate planurile;
condiţionează calitatea şi derularea cursivă a celorlalţi factori de eficienţă;
prin diferitele manevre tehnico-tactice de schimbare sau menţinere a direcţiei mingii Se asigură
complexitatea fazelor de joc;
declanşează şi amplifică deschiderea de unghiuri mari de ofensivă, facilitând finalizarea punctului;
realizarea în joc a direcţiei mingii este condiţionată de o serie de principii, reguli şi cerinţe ale
tacticii fazelor de joc şi a momentelor componente;
direcţionarea mingii este specifică celor trei tipologii de jucători (ofensivi, defensivi şi combinativi),
fapt ce atestă rolul fundamental al acestei manevre tehnico-tactice în acţiunile de joc;
direcţia mingii presupune un efort psihomotric considerabil, având la bază gândirea tactică,
anticiparea acţiunilor adverse, precum şi efortul propriu repetat de realizare a direcţiei mingii.

VITEZA IMPRIMATA MINGII

Viteza imprimată mingii reprezintă un factor de bază ce asigură eficienţa şi valorificarea


superioară ca celorlalţi factori la lovirea mingii. Viteza la lovirea mingii reprezintă sensul şi scopul
jocului actual de tenis de înaltă performanţă.

CARACTERISTICI
3. viteza este componenta cu mare pondere în jocul actual de tenis ce asigură momentului de
lovire a mingii, virtuţile unui joc ofensiv total;
4. viteza prin efectele ofensive produse în cadrul desfăşurării fazelor de joc, reprezintă un
element ce decide performanţa în tenisul actual;
5. viteza de lovire a mingii creează pentru adversar timp puţin de reacţie la minge, precum şi
dificultatea de acoperire a spaţiilor mari de teren pentru returnarea mingii;
6. viteza devine prioritară la lovirea mingii atunci când se cuplează cu forţa, deoarece în felul
acesta se realizează forţa explozivă în acţiunile la minge, acţiune de exprimare sugestivă a
sportivului specific tenisului modern;
7. măreşte şi amplifică ofensiva de joc prin avantajele create în plan tactic, datorate deschiderii
de unghiuri favorabile de atac şi fructificarea acestora;
8. diversifică şi amplifică registrul tehnico-tactic de joc în fiecare acţiune la minge.

TRAIECTORIA IMPRIMATA MINGII

Traiectoria imprimată mingii, reprezintă o condiţie esenţială a derulării fazelor de joc,


asigurând eficienţă tuturor loviturilor de bază şi speciale. Prin conţinutul acestui factor de eficientă
de lovire a mingii se asigură valorificarea la un stadiu corespunzător a derulării fazelor tactice de
joc precum şi exercitarea permanentă a unei ofensive puternice.

CARACTERISTICI
16. traiectoria imprimată mingii este prezentă la toate procedeele tehnice, având ponderi diferite
de la un procedeu la altul, datorită în primul rând, realizării unei traiectorii mai ample sau
reduse care se poate imprima mingii, a scopului tactic urmărit, precum şi a momentului
specific de adversitate întâlnit;
17. imprimarea unei traiectorii optime la lovirea mingii, creează de multe ori pentru un jucător
timp suficient de replasament în zonele strategice şi de plasament la minge;
18. contribuie la scoaterea adversarului din spaţiul geometric al terenului de joc;
19. obligă adversarul să lovească mingea în condiţii critice, cum ar fi loviturile întârziate sau de
multe ori pripite, ambele cu diminuarea scopului tactic;
20. imprimarea de traiectorii diferite la lovirea mingii, care pot fi condiţionate şi de suprafaţa de
joc (mai amplă pe suprafeţelele lente şi mai redusă pe cele rapide);
21. traiectoria eficientă la lovirea mingii contribuie la evidenţierea şi amplificarea celorlalţi
factori de eficienţă;
22. calitatea şi momentul optim de alegere a traiectoriei mingii exprimă esenţa jocului ofensiv
modern şi defineşte gradul de tehnicitate şi pregătire psihomotrică a jucătorului de tenis;
23. imprimarea unei traiectorii eficiente la lovirea mingii solicită din partea jucătorului un efort
considerabil în selectarea cu mare atenţie a momentului tactic, precum şi o măiestrie tehnică
mărită de mânuire a rachetei;
24. imprimarea traiectoriei la lovirea mingii este diferită în jocul din preajma liniei de fund a
terenului sau din cea a fileului, datorată tocmai concretizării unui plan tactic de ofensivă
specifică;
25. traiectoria este elementul de bază ce asigură de multe ori passing-shoot-ul.
26. este dificil de realizat şi greu de menţinut traiectoria optima pe tot parcursul jocului (de la o
lovitură la alta) şi mai mult solicită timp îndelungat pentru perfecţionarea ei.

LUNGIMEA IMPRIMATA MINGII


Lungimea imprimată la lovirea mingii reprezintă cerinţa fundamentală de declanşare şi
fructificare a diferitelor momente tehnico-tactice de ofensivă, realizate de către jucător.
Prin conţinutul acestui factor de eficienţă se asigură valorificarea a parametrii crescuţi a celorlalţi
factori de eficienţă, precum şi câştigarea de timp preţios pentru jucător, în vederea unor noi
acţiuni de joc.

CARACTERISTICI
17. lungimea imprimată mingii se amplifică şi se diversifică în cadrul fazelor tactice de joc şi
numai în limitele suprafeţei geometrice a terenului de joc;
18. lungimea la lovirea mingii este dificil de realizat, precum şi de menţinut în cadrul derulării
fazelor de joc, dar odată declanşată fereşte jucătorul de griji şi de improvizaţii tactice, având
timp preţios de replasament în zonele strategice şi de plasament la minge în mod
corespunzător;
19. se corelează optim, din punct de vedere tehnic şi tactic cu direcţia, viteza şi traiectoria la
lovirea mingii;
20. se poate realiza în funcţie de diferite momente ale fazelor tactice de joc, atât în plan
longitudinal cât şi pe lăţimea terenului de joc;
21. în contextul fazelor tactice de joc lungimea la lovirea mingii se poate diversifica şi adapta
permanent prin alternarea distanţelor, care pot fi maxime sau reduse;
22. datorită specificului jocului de tenis, lungimea a lovirea mingii include, în mod obligatoriu,
forţă, viteză, direcţie şi traiectorie optimă;
23. printre multiplele efecte ofensive de joc, lungimea la lovirea mingii are rolul de a ţine
adversarul în spatele liniei de fund a terenului, obligându-l să reducă distanţa şi forţa de
returnare a mingii, creându-se posibilitatea în felul acesta de a declanşa contraofensiva prin
deschideri de unghiuri mari de atac;
24. prin alternarea distanţelor şi a asocierii acestora cu direcţia mingii se poate schimba ritmul şi
tempoul de joc, provocându-se dereglări tactice în jocul adversarului;
25. replasamentul în zonele strategice (în special zona 1), precum şi plasamentul la minge, se
realizează cu mai multă siguranţă, datorită faptului că adversarul este ţintuit pe linia de fund
a terenului.

EFECTUL IMPRIMAT MINGII

Efectul imprimat mingii reprezintă, după opinia noastră, valoarea şi complexitatea tehnicii
abordate de către jucător, deoarece efectul la lovirea mingii amplifică, diversifică şi combină ideea
tactică a fiecărui procedeu tehnic în parte.
Datorită efectului imprimat mingii în momentul lovirii acesta oferă jucătorului siguranţă şi
posibilităţi multiple de a utiliza ulterior în mod eficient această situaţie de joc creată.

CARACTERISTICI
24. datorită specificului tehnicii, toate procedeele de bază şi cele speciale coriţin în proporţii mai
mari sau mai mici diferite efecte la lovirea mingii;
25. printre aspectele evidente cu privire la efectul imprimat mingii, reţinem: direcţionarea
mingii, ridicarea sau acoperirea mingii, contracararea, amplificarea sau reducerea efectelor
imprimate mingii la returnarea acesteia de către adversar etc.;
26. creează prin natura diferitelor efecte imprimate mingii, sărituri imprevizibile la ricoşarea
acesteia de pe sol, de multe ori greu de returnat de către adversar;
27. prin realizarea unui efect sau combinarea mai multor efecte la lovirea mingii, oferă
jucătorului posibilitatea de realizare a unor manevre tactice multiple, asigurându-i caracterul
ofensiv al acţiunilor la minge;
28. prin conţinutul şi sfera tactică de utilizare a efectului la minge se creează o presiune
permanentă asupra adversarului;
29. efectele imprimate mingii, precum şi schimbarea acestora, conduce la alternarea tempoului
şi a ritmului de joc;
30. efectul la lovirea mingii este o condiţie şi o cerinţă pentru realizarea celorlalţi factori de
eficienţă.

Mai multe detalii găsiţi în Cursul pentru specializare aflat la biblioteca F.E.F.S.

Teme, intrebari:
1. Definirea factorilor de eficienta.
2. Importanta factorilor de eficienta.
3. Caracteristicile si continutul factorilor de eficienta la lovirea mingii.
Cursul nr. 5
Tactica jocului de tenis

Prin notiunea tactica intelegem totalitatea actiunilor jucatorului organizate si coordinate


rational, in limitele prevederilor regulamentului de joc si ale spiritului de sportivitate, in scopul
valorificarii calitatilor proprii si a deficientelor in pregatire a adversarului.
Factorii ce conditioneaza tactica de joc:
- nivelul si gradul de insusire a procedeelor tehnice
- nivelul de dezvoltare al calitatiilor motrive
- nivelul cunostintelor teoretice
- gradul de pregatire psihologica
- natura adversitatii (tipologia de jucator)
- structura suprafetei de joc
- evolutia scorului
- conditii meteo
Orice plan tactic nu poate fi realizabil decat daca se bazeaza pe o tehnica adecvata cu o
impotartanta participare a capacitatii cognitive si a tuturor calitatilor motrice ale subiectului.
Obiectiv principal a tacticii: realizarea unei prestatii optime pe terenul de joc.
Trei conditii sunt necesare pentru aplicarea unei tactici eficiente:
O mare adaptibilitate a actiunilor in timpul jocului care terbuie sa fie foarte variabile si
modifivcabile in orice moment in functie de adversitate.
O distributie eficienta si rationala a efortului pe parcursul intalnirii
Adoptarea unor atitudini care nu permit adversarului sa prevada actiunule si schemele
tactice care vor fi utilizate contra lui (feanta, mimica, intimadari, simularea oboselii sau a relaxarii)
Toate actiunile jucatorului la minge au un pronuntat caracter tactic si se bazeaza pe bagajul
tehnic.
Asigurarea continutului tactic al procedeeelor tehnice de joc consta in urmatoarele aspecte;
Plasament corect la minge si plasament pe zonele 1 si 2.
Preparatia in timp si spatiu
Realizarea si schimbareade directii, efecte, lungimi, traiectori, viteze la lovirea mingii.
Realizarea de actiuni tehnica-tactica eficiente, in scopul constructiei punctului (preparatie,
declare, finalizare)
Structura jocului contine 4 faze ale tacticii jocului de tenis:
31. Faza de joc fix si momentele componenete (servici-retur)
32. Faza de joc alternativsi m. componente (schimb de lovituri, dreapta,rever)
33. Faza de joc decisiv si momentele componente (atac la fileu, dupa servici,
dupa retur sau dupa alternarea loviturilor de pe fundul terenului)
34. Faza de joc de trecere si momentele componente (trecerea din atac in aparare
si invers)

Principiile de baza ale tacticii jocului de tenis:


Principiul fundamental al tacticii jocului modern de simplu consta in capacitatea tehnica,
fizica si psihica a tenismenului de a declansa si supune ofensiva permanenta in orice moment al
jocului (prin cresterea vitezei de circulatie a mingii concomitent cu declasarea si utilizarea eficienta
a unghiurilor de atac)
Principiul realizarii unui procentaj ridicat de eficienta in cadrul celor 4 faze fundamentale
ale jocului de simplu (prin adoptarea permanenta a tehnicii la diversitatea situatiiolr de joc, prin
trecerea cu usurinta de la actiunile de pe fundulul terenului la cele de la fileu si invers)
Principiul realizarii eficiente a replasamentului in zonele de teren strategic 1 si 2 (prin
utilizarea unor forme de deplasare in teren specifice penrtu declansarea si utilizarea in timp util a
unghiurilotr de ofensiva si contraofensiva determinate de directia mingii si idea tactica de joc)
Principiul realizarii unui procentaj ridicat de eficienta a actiunulor tehnoco-tactice in toate
momentele jocului (prin altarenarea cu pricepere a tacticii de joc avantajoase in cadrul strategiei
stabilite prin indeparteatrea treptata a adversarului de la tactica convenabila lui si impunerea unei
tactici proprii).
Principiul realizarii unei variabilitati a actiunilor de joc, in momentele speciale (prin
utilizarea unor manevre de schimbare a ritmului si a tempoului de jovc, prin declasarea, mentinerea,
schimbarea sau combinarea FEF la lovirea mingii.
Principiul valorificarii la parametrii crescuti a tipologiei de jucator (ofensiv, defensive sau
combinativ) ori capacitatea de adaptare si valorificare a tacticii proprii in raport de conditiile de
adversitate asemanatoare sau diferite.

Mai multe detalii găsiţi în Cursul pentru specializare aflat la biblioteca F.E.F.S.

Teme, intrebari:
1. Definitia tacticii jocului de tenis.
2. Fazele tacticii.
3. Factorii conditionali ai tacticii.
4. Principiile tacticii jocului de tenis.
Cursul nr. 6
Metodologia instruirii in tenis

Bazele metodicii

Deprinderea procedeelor de lovire a mingii si a regulilor tactice specifice tenisului. necesita o


munca sistematica si individuala din partea elevului cat si a antrenorului sau a profesorului.
Avand in vedere ca tenisul este un sport foarte complex, invatarea trebuie sa inceapa la o varsta
foarte timpurie (recomandata fiind 7-8 ani) (si sa se desfasoare sistematic urmarind insusirea
corecta si eficienta a deprinderilor tehnico-tactice.
Procesul invatarii se esaloneaza pe mai multi ani, constituind o activitate indelungata.
Volumul insusirii deprinderilor si cunosiintelor se esaloneza pe perioade mai mari (6 -8 ani) ,
ulterior in functie de progrese si diferentierile dintre copii. mai ales la juniori, planificarea
pregatirii acestora se individualizeaza.
In esalonarea sarcinilor invatarii si perfectionarii tehnicii si tacticii se vor avea in vedere
cerintele jocului competitional. din acest motiv copiii si juniorii, nu trebuie. sa invete lovituri ca
scop in sine ci sa deprinda modul cum se utilizeaza aceasta in joc.
Astfel se impune ca in anii de pregatire si se deprinda mijloacele cu ajutorul carora sa se
poata indeplini sarcinile fazelor disputarii punctului in joc sj anume:

1. Inceperea disputarii punctului:


- serviciul
- returul de serviciu
2. Schimbul pregalitor de rovituri:
- lovitura de dreapta si de stanga

3. Declansarea atacului la plasa:

- lovitura de atac de dreapta si de stanga

4. Finalizarea punctului

- voleul decisiv de dreapta si de stanga, smeci

- lovitura de dreapta si de stanga decisive


5. Trecerea din atac in aparare si invers:
- passing (lovituri de trecere dreapta. rever)
- lob

De la primul contact cu copiii antrenorul trebuie sa fie preocupat de selectia elementelor


care intrunesc cerintele pe care le reclama jocul de terns. Utlilizandu-se in acest scop probe si
norme dc control.
Ulterior selectia este un proces continuu, avand ca criterii de apreciere: modul cum se
invata ele si cum se accentueaza interesul pentru anumite lovituri precum si modul cum se
perfectioneaza calitatile motrice.
Important de retinut este faptul ca prin modul cum se esaloneaza loviturile, cum se invata ele
si cum se accentueaza interesul pentru anumite lovituri, se asigura orientarea copiilor spre o
anumita conceptie de joc.
Prima conditie pentru asigurarea orientarii spre o conceptie eficienta este prevederea
in planul de invatare a tuturor elementelor specifice jocului ofensiv.
In acest scop, jucatorii trebuie sa deprinda pana la varsta de 15-16 cam toate elementele
reclamate de fazele disputarii punctului, prezentat mai sus.
Pe toata durata invatarii consolidarii si perfectionarii tehnicii si tacticii, grupele de lucru
trebuie sa fie omogene. La inceput omogenitatea se asigura dupa criteriul varstei, ulterior, in
functie de progresele realizate, grupele se stabilesc dupa criteriul valoric.
In procesul invatarii, loviturile se abordeaza intr-o anumita succesiune. Astfel recomandata
esie invatarea loviturii de dreapta liftata lovitura de stanga liftata. serviciul voleul, smeciul.
Avand in vedere faplul ca fiecare lovitura consta d i n o seama de actiuni ale segmentelor
corpului, in invatare aceste actiuni se abordeaza intr-o anumita ordine.
Pornind de la caracterul complex al loviturilor, de la necesitatea invatarii executiei corecte si
eficiente a acestora, procesul invatarii, consolidarii si perfectionarii, se realizeaza in mai multe
etape si anume:

35. invatarea mecanismului dc lovire


36. consolidarea si perfectionarea lovilurilor in conditii izolate de joc
37. consolidarea si perfectionarea loviturilor in actiuni de joc
38. jocul cu tema si de verificare

Invatarea mecanismului de lovire are ca sarcina deprinderea corecta a miscarii de lovire.


recomandandu-se utilizarea urmatoarelor succesiuni de exercitii:
26. exercitii pregatitoare cu mingea si racheta
27. exercitii de imitatie
28. exercitii la minge oferita
29. exercitii la minge aruncata si lansata de antrenor

La Inceputul invatarii se insista pe deprinderea loviturii propriu-zise si finalul loviturii


urmand apoi si pregatirea acesteia.
La inceput se lucreaza de pe loc urmand. in functie dc progres, lucrul d i n deplasare.
Din acel moment incepe lucrul in conditii izolate de joc care are ca sarcini capacitatea
de:
- a dirija loviturile
- a lovi din miscare
- a lovi in ritm si in traiectorii diferite
Astfel se deprind calitatile care confera executiei loviturilor continutul tactic, calitati
care reprezinta asa numitii factori de eficienta a unei lovituri (directie, lungime, traiectorie, efect,
viteza).
Dobandirea calitatilor mentionate mai sus permite si impune ahordarea combinatiilor de
lovituri, urmand apoi introducerea in pregatire a jocurilor cu terna. jocuri de verificare si jocuri
pe puncte.

Invatarea mecanismului de lovire. Lovitura de dreapta.

1. Exercitii pregatitoare cu mingea si racheta:


- lovirea mingii in sol cu palma: de pe loc
din mers
din alergare
din saritura

- aruncarea mingii de la un copil la altul si prinderea ei dupa ricosarea din


sol: de pe loc
din deplasare
- lovirea mingii cu palma de la un copil la altul
2.. Exercitii de imitatie
- imitarea loviturii de pe partea dreapta (fara minge) (dupa explicatie,
demonstratie
imitarea din pozitia finala a partii pregatitoare a loviturii propriu zise si
finalul miscarii de lovire (de pe loc) (imitatie executie fragmentara cu accent pe:
27. pozitia finala a partii pregatitoare
28. lovitura propriu-zisa
29. terminarea (finalul) (loviturii

3. Exercitii la minge oferita:


9. din pozitia finala a partii pregatitoare, lasarea mingii sa cada in fata
piciorului stang si efectuarea loviturii propiiu-zise si terminarea
miscarii de lovire (se executa la gardul de sarma si pe terenul de
joc)
10. acelasi exercitiu dar inceput d i n pozitie fundamcntala
executie globala de pe loc
11. din pozitia finala a partii pregatitoare, aruncarea mmgii mai departe
si deplasare pentru gasirea punctului de lovire

4. Exercitii la minge amncata si lansata de antrenor


- d i n pozitia finala a partii pregatitoare, lovirea mingii aruncata de antrenor: de
pe loc
din deplasare
executie globala; de pe loc
din deplasare
- schimb de lovituri cu antrenorul la mingi lansate de acesta
lovituri sub forma de intrecere
cine loveste mai corect mingea
30. cine loveste mai multe mingi peste fileu
- utilizarea aparatelor ajutatoarc: cos, tun de mingi etc.

Lovitura de rever (de stanga) (- se utilizeaza aceeasi succesiune de exercitii


- se recomanda invatarea reverului cu doua maini

Serviciul

1. Exercitii pregatitoare cu mingea si racheta


12. aruncarea mingii cu bratul intins deasupra capului in sus si inainte
pentru a ateriza in fata liniei de fund
13. aruncarea mingii cu bratul intins si prinderea ei cu acelasi brat,
a misca piciorul din fata
14. aruncarea mingii cu mana stanga si prinderea ei cu mana dreapta
(pentru dreptaci, invers pentru stangaci)
15. mana dreapta dupa ceafa tine o minge (mana stanga lanseaza
mingea) (si loveste mingea lansata de mana stanga
16. invatarea prizei corecte pentru servici (continentala sau
semideschisa) (
- explicatie
- demonstratie
- prin imitare
- sub controlul antrenorului

2. Exercitii de imitatie
- imitarea serviciului global
3. Executia propriu –zisa
- se va executa la inceput din zona strategica 2 apoi din zona strategica

Voleul

1. Exercitii pregatitoare (cu mingea si racheta)

- aruncarea mingii in sol si prinderea ei din zbor, se prinde cu ducerea bratului in


fata, palma intampinand mingea. Se executa pe loc si din deplasare.

- invatarea prizei corecte pentru voleu (continentala)

- explicatie, demonstratie

- sub controlul antrenorului

2. Exercitii de imitatie

- imitarea voleului dupa explicatie, demonstratie, fragmentat global

- din pozitia finala a partii a partii pregatitoare, imitarea miscarii de lovire propriu –
zisa si terminarea miscarii de lovire: de pe loc
dupa deplasare
imitatie globala

3. Exercitii la minge aruncata si lansata

- din pozitia finala a partii pregatitoare, executarea loviturii, propriu –


zise, terminarea miscarii de lovire de pe loc

- din pozitia finala a partii pregatitoare, executarea loviturii, propriu –


zise, terminarea miscarii de lovire din deplasare

- acelasi exercitiu dar din pozitia fundamentala

- momentul impactului coincide cu punerea piciorului stang (drept pe sol:


de pe loc

- din deplasare - lateral

- inainte

4. Executie globala la minge lansata de antrenor: de pe loc

din deplasare: lateral

inainte
5. Voleu contra voleu

Smeciul

1. Exercitii pregatitoare cu mingea


mingea aruncata de sus cu bratul intins oblic inainte
mingea aruncata de antrenor deasupra capului si lovire cu palma:
- de pe loc
- cu retragere
- din saritura
- din foarfeca
invatarea prizei corecte (continentala, semideschisa)

2. Exercitii de imitatie
imitatie dupa explicatie, demonstratie
- fragmentar, de pe loc
- global
din pozitia finala a partii pregatitoare, executarea:
- loviturii propriu zise
- terminarea miscarii de lovire: - de pe loc
- dupa deplasare

3. Exercitii la minge aruncata


din pozitia finala a partii pregatitoare, executarea:
loviturii propriu-zise
terminarea miscarii de lovire: - de pe loc
- dupa deplasare la mingea aruncata de antrenor
- dupa saritura mingii
- din zbor

4. Executie globala la minge lansata de antrenor:


- de pe loc
- dupa deplasare
- dupa caderea mingii
- din zbor
In afara acestor lovituri tehnica jocului mai cuprinde: demivoleul, lobul, lovitura scurta
(stopul).
Demivoleul este o adaptare a loviturii de dreapta si stanga la mingile care se lovesc imediat
dupa contactul cu solul a mingii
Lovitura scurta (stopul) (este o lovitura a carei traiectorie este scurta iar mingea cade in
imediata vecinatate (a terenului advers) (pentru schimbarea de ritm in joc sau surprinderea
adversarului cu dificultati in deplasare.
Lobul este lovitura de trecere a adversarului cand acesta se afla in apropierea plasei (efect
liftat).
Sunt lovituri ce necesita o mare indemanare si finete, care se deprind pe parcursul pregatirii,
ele depinzand in mare masura de, ,simtul mingii’’de care da dovada jucatorul.

Mai multe detalii găsiţi în Cursul pentru specializare aflat la biblioteca F.E.F.S.

Teme, intrebari:
1. Bazele metodicii.
2. Etapele disputarii punctului de joc.
3. Etapele invatarii, consolidarii si perfectionarii.
4. Succesiunea de exercitii folosita pentru invatarea mecanismului de lovire.
Cursul nr. 7
PREGATIREA PE FACTORII ANTRENAMENTULUI.
PREGATIREA TEHNICA. PREGATIREA TACTICA.

Pentru a contura mai bine sfera preocupărilor metodice vizate în cadrul învăţării şi
perfecţionării tehnicii jocului de tenis, prezentăm în continuare câteva dintre aspectele cele mai
semnificative:
● cunoaşterea de către sportivi a celor 5 principii de bază ale tehnicii jocului de tenis,
prezentate în lucrarea de faţă;
● însuşirea corectă a procedeelor tehnice şi adaptarea acestora la situaţiile solicitate de tactica
de joc;
● cunoaşterea şi luarea în considerare; în cadrul învăţării şi perfecţionării tehnicii, a
particularităţilor
● asigurarea unei depline concordarţe între pregătirea tehnică şi dezvoltarea capacităţii
psihomotrice a sportivului;
● însuşirea ritmului de preparaţie şi lovire a mingii specific fiecărui procedeu tehnic;
● contribuţie la creşterea randamentului în joc, prin economia de efort, constantă şi precizia
lovituriior;
● însuşirea unor variante tehnice moderne pentru asigurarea elementelor surpriză şi a unui
grad ridicat de spectaculozitate;
● includerea în exersare a unor teste, probe şi norme de control, pentru verificarea nivelului de
pregătire stadială şi utilizarea acestora ca mijloace ştiinţifice de antrenament;
● creşterea stabilităţii în condiţii îngreunate de joc.

3.1.3. CERINŢE METODICE DE ELABORARE, ADAPTARE ŞI UTILIZARE A


EXERCIŢIILOR DE PREGĂTIRE TEHNICĂ

Totalitatea formelor de exersare ce au drept scop realizarea structurii dinamice a fiecărui


procedeu tehnic, pentru a fi utilizat cu maximum de eficienţă şi minimum de efort, în cadrul
acţiunilor de joc, reprezintă ansamblul mijloacelor pregătirii tehnice.
Elaborarea, selecţioriarea, adaptarea şi utilizarea principalelor grupe de exerciţii pentru
învăţarea şi perfecţionarea tehnicii jocului de tenis, reprezintă o preocupare permanentă a
antrenorilor, având drept finalitate ridicarea calităţii procesului de instruire şi joc.
Principala sursă de elaborare a exerciţiilor pentru pregătirea tehnică este dată de însăşi
structura şi modul de derulare a componentelor mecanismului de lovire a mingii, cu cele trei
momente: pregătirea pentru lovirea mingii, lovirea mingii şi finalul acţiunii. Exersarea analitică a
acestor momente, precum şi legarea lor într-o succesiune normală, pot oferi a multitudine de forme
de exersare care stau la îndemâna antrenorilor (vezi etapele învaţării şi perfecţionării tehnicii şi
tacticii de joc).
Prezentăm, în continuare, a succesiune a principalelor grupe de exercitii ce pot fi utilizate
pentru fiecare procedeu tehnic în parte, precum şi pentru legarea acestora în cadrul fazelor tactice
ale jocului:
a) exerciţii introductive - simple şi uşor de aplicat, în scopul acomodării cu materialele de joc;
b) exerciţii de bază - cu scopul formării mecanismului tehnic al fiecărui procedeu;
c) exerciţii speciale - cu scopul însuşirii formei dinamice a lovirii mingii şi asigurării
conţinutului tactic specific;
d) exerciţii fundamentale - de utilizare a procedeului în contextul fazelor tactice ale jocului;
e) exerciţii corective - de eliminare a erorilor de ordin tehnic;
f) exerciţii integrative - de asigurare a fazelor de joc cu procedee tehnice de mare eficienţă
(fazele de joc fix, alternativ, decisiv şi de trecere).
Această grupare a principalelor exerciţii pentru pregătirea tehnică vizează în mod constant
următoarele aspecte ale tehnicii:
● învăţarea, corisolidarea şi perfecţioriarea procedeelor tehnice de preparaţie (priza rachetei,
poziţia de bază, formele de deplasare în teren, plasamentul la minge şi replasamentul în
zonele strategice ale terenului);
● învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea procedeelor tehnice din lateral (lovitura de dreapta-
stânga), voleul, demivoleul şi lobul);
● învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea procedeelor tehnice de sus (serviciul şi smeciul);
● învăţarea, corisolidarea şi perfecţionarea conţinutului tactic al procedeelor tehnice, respectiv
factorii de eficienţă la lovirea mingii (direcţia, viteza, lungimea, traiectoria şi efectul).
De menţionat că volumul de exerciţii folosit de către tehnicieni pentru pregătirea tehnică au
în vedere atât exersarea analitică, cât şi globală. Această exersare trebuie să le subordoneze ideii de
legare tot mai strânsă a procesului de instruire cu jocul competiţional.
Selecţionarea, imaginarea şi utilizarea exerciţiilor pentru pregătirea tehnică este a problemă
a capacităţii şi priceperii tehnicienilor de a da conţinut eficient procesului de instruire şi de a crea în
rândul sportivilor a emulaţie crescută.
Pentru cunoaşterea unei game deosebit de diversificată de exerciţii, cu adresabilitate
precizată pentru pregătirea tehnică sunt prezentate în cartea: Modele de lecţii de antrenament pentru
pregătirea tehnicotactică în tenisul de performanţă, 1999, autori: D.G. Moise, Gh. Moise, Editura
Leda Muntenia.

3.1.4. ASPECTE METODICE CU PRIVIRE LA ORGANIZAREA EXERSĂRII ŞI EVITAREA


ERORILOR TEHNICE

Exersarea reprezintă modul practic în care jucătorul este pus în situaţia de a se confrunta cu
realitatea şi complexitatea acţiunilor tehnico-tactice, prin intermediul exerciţiului, sub stricta
observare şi îndrumare a antrenorului.
Pentru fiecare din cei doi - antrenorul şi sportivul - exersarea impune respectarea anumitor
cerinţe specifice. Acestea sunt legate de principiile generale ale didacticii, de aspectele fiziologice
ale efortului, de particularităţile individuale, de gradul de instruire, precum şi de conditiile concrete
ale pregătirii. De menţionat că aceste probleme sunt dezvoltate la capitolul metodologia instruirii,
pe cele 5 stadii de pregătire.
În practica curentă antrenorul vizează următoarele aspecte ale organizării conducerii şi
evaluării exersării:
● definirea sarcinilor din exersare prin prezentarea exerciţiului;
● dirijarea corectă a parametrilor efortului, a ritmului de lucru şi condiţiile de adversitate;
● folosirea metodei analitice şi globale în funcţie de particularităţile sportivilor;
● controlul asupra derulării temporare a lecţiei şi aprecierea cantitativă şi calitativă a lucrului
depus de sportiv;
● emisia şi receptia mesajului care circulă în momentele derulării exersării între antrenor şi
sportiv;
● deţinerea unor alternative de exersare şi găsirea unor rezolvări de moment, pentru eliminarea
consumului inutil de energie;
● priceperea de a surprinde şi elimina erorile din conţinutul exersării;
● capacitatea de a interveni în anumite momente ale exersării pentru a culege date (evoluţia
pulsului), pentru a le interpreta rapid şi reorienta parametrii efortului;
● utilizarea cu pricepere a formelor de stimulare a jucătorilor şi asigurarea motivaţiei pe tot
parcursul exersării;
● utilizarea unor probe şi norme de control pentru verificarea stadială a nivelului de pregătire
şi pentru valorificarea mai eficientă a mijloacelor folosite.
Respectarea acestor cerinle, la care se pot adăuga multe altele în practica exersării,
reprezintă munca laborioasă depusă de antrenor şi sportiv în direcţia realizării de performanţe
sportive.
3.2. PREGĂTIREA TACTICĂ

3.2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND IMPORTANŢA PREGĂTIRII TACTICE

Prin noţiunea de tactică înţelegem: totalitatea acţiunilor jucătorului organizate şi coordonate


raţiorial, în limitele prevederilor regulamentului de tenis şi ale spiritului de fair-play prin
valorificarea calităţilor proprii şi a deficienţelor în pregătirea adversarului.
Tactica în jocul modern de tenis este simplificată ca formă, dar ea are la bază o multitudine
de variante, din care jucătorul alege şi valorifică la parametrii cei mai înalţi, pe cea mai eficienţă.
Adoptarea unei anumite tactici în joc este condiţonată de mai mulţi factori dintre care
mentionăm:
● nivelul cunoştinţelor, priceperilor şi capacităţilor psihice are sportivului;
● nivelul dezvoltării calităţilor motrice;
● gradul de însuşire a tehnicii de bază şi speciale;
● natura adversităţii;
● condiţiile specifice concursului.
În jocul de tenis, tactica este fluctuantă şi complexă, deoarece jucătorul trebuie să ia decizii
într-un timp foarte scurt, sub presiunea unor emoţii intense. Factorii cognitivi şi cei psihomotrici au
un rol determinant în prestaţia din cadrul jocului oficial.
Pregătirea tactică reprezintă a componentă dinamică a procesului de antrenament prin care
se valorifică la parametrii crescuţi de eficienţă toţi ceilalţi factori ai pregătirii (pregătirea tehnică,
fizică, psihică şi teoretică), în vederea realizării obiectivelor de performanţă prestabilite.
Pregătirea tactică, ca şi celelalte componente ale antrenamentului, se subordonează
principiilor generale ale didacticii şi celor specifice ale antrenamentului sportiv. Specialiştii şi
tehnicienii domeniului trebuie să manifeste o preocupare permanentă pentru a infiltra noţiuni de
tactică odată cu fiecare acţiune la minge. Ca şi tehnica, tactica trebuie învăţată pentru a avea obiect
de exersare, între ele fiind a strânsă legatură.
Învăţarea şi perfecţionarea tenisului nu constituie un element de hazard. Ea este condiţionată
de regulile interne ale jocului (geometria terenului, unghiurile şi traiectoriile posibile), de logica
jucătorului (registrul său personal de acţiune) şi interacţiunile sale cu adversarul (reacţiile şi
răspunsurile adverse).
În formarea jucătorului trebuie găsite anumite repere, care evidentiază exigenţele jocului de
tenis, legate direct de posibilitătile fiecărui sportiv.
Antrenorul de tenis trebuie să includă în sfera preocupăriior sale metodice exigenţele jocului
de tenis, legate direct de posibilităţile fiecărui sportiv.
Antrenorul de tenis trebuie să includă în sfera preocupărilor sale metodice privind pregătirea
tactică, următoarele aspecte:
● formarea prin exersare a unor cunoştinte, deprinderi şi priceperi specifice pentru aplicarea în
procesul de antrenament şi joc a celor 6 principii ale tacticii jocului de simplu prezentate în
lucrarea de faţă;
● capacitatea jucătorului cu un grad ridicat de tehnicitate pentru optimizarea învătării şi
perfecţionării tacticii;
● dezvoltarea capacităţii de analiză şi reactie rapidă în aplicarea tacticii avantajoase, prin
precizarea în cadrul exersării a unor reguli şi cerinţe precise;
● includerea în exersare a factorilor de eficienţă la lovirea mingii (direcţie, lungime,
traiectorie, efect, viteză) pentru realizarea unor faze de joc separate sau combinate;
● includerea în exersare a unor noţiuni de tactică specială (tipologie de jucător, suprafaţă de
joc, evoluţia scorului);
● însuşirea unor deprinderi specifice pentru impunerea, menţinerea sau creşterea ritmului de
execuţie în cadrul disputării fazelor de joc;
● includerea în procesul de pregătire tactică a principiului individualizării;
● includerea în exersare de teste, probe şi norme de control pentru verificarea nivelului de
pregătire stadială şi utilizarea acestora ca mijloace raţionalizate de antrenament;
● însuşirea unor variante ale componentelor fazelor de joc, pentru creşterea capacităţii de
adaptare la situaţiile schimbătoare.

3.2.2. CONŢINUTUL PREGĂTIRII TACTICII JOCULUI DE SIMPLU

Pentru a concretiza conţinutul tactic al jocului de simplu, vom lua ca unitate de măsură
disputarea punctului în cadrul unor faze specifice, care se diferentiază şi se condiţionează în
succesiunea lor, astfel:
Faza de joc fix şi momentele componente:
● componenta tactică la serviciu;
● componenta tactică la retur.

Faza de joc alternativ şi momentele componente:


componenta alternării lovirii mingii pe diagonala terenului de joc (terenul de egalitate sau cel de
avantaj;
componenta alternării lovirii mingii în lungui liniei laterale a terenului de joc;
companenta alternării lovirii mingii cu schimbarea direcţiei din diagonală în lung de linie şi invers
(triunghiul);
componenta alternării lovirii mingii cu schimbarea direcţiei din diagonală în lung de linie şi invers
pe ambele părţi ale terenului (optarul);
componenta alternării lovirii mingii cu schimbarea direcţiei din şi în zona mediană terenului de loc
(pe linia de fund a terenului).

Faza de joc decisiv şi momentele companente:


17. componenta atacului la fileu, cu vole precedat de serviciu;
18. componenta atacului la fileu, cu vole precedat de retur;
19. companenta atacului la fileu, cu vole după alternarea loviturilor de pe fundul terenului.

Faza de joc de trecere şi momentele componente:


31. componenta tactică de trecere din ofensivă în defensivă;
32. componenta tactică de trecere din defensivă în ofensivă.
Pregătirea tactică pe cele patru faze de joc cu companentele aferente constituie cheia de bază
a pregătirii de performanţă în tenis.
Pentru o mai bună cunoaştere a conţinutului fiecărei faze de joc, precum şi a cerinţelor
tehnico-tactice specifice recomandăm studierea cu atenţie a capitolului ce se acupă de analiza
tactica a fazelor jocului de simplu, de unde se pot reţine în amănunt volumul de cunaştinţe şi
priceperi care trebuie însuşite de către sportiv.
Metodica învăţării, consolidării şi perfecţionării tacticii cuprinde două mari probleme, care
se condiţionează în mod armonios în procesul instructiv.
Aceste laturi ale pregătirii tacticii sunt: pregătirea teoretică şi pregătirea practică.
Dacă ne refenim la pregătirea teoretică trebuie să arătăm că această parte a pregătirii are
rolul de a capacita jucătorii cu cunoştinţe şi informaţii necesare înţelegerii structurii tactice a jocului
de simplu, a aspectelor legate de gândirea şi realizarea punctului în contextul fazelor de joc şi de a
exercita permanent presiune asupra adversarului. Aceste aspecte, pe lângă cele legate de evitarea
erorilar de construcţie a punctului sau de declanşarea ofensivei contra adversarului, reprezintă
puncte de sprijin în cadrul pregătirii şi a jocului pentru tenismen.
Fiecare lecţie de antrenament, în plan teoretice, precum şi jocul oficial, trebuie să constituie
un prilej de evaluare obiectivă a randamentului tactic obţinut de către jucător.
Pregătirea practică reprezintă obiectul de bază a muncii desfăşurate de către jucător pentru
care depune, cu fiecare lecţie de antrenament, eforturi considerabile pentru realizarea de
performanţe în competiţiile oficiale.
Legătura între pregătirea teoretică şi cea practică este evidentă atunci când tenismenul
reuşeşte să înţeleagă şi să aplice în procesul de antrenament şi joc multitudinea de informaţii primite
de la antrenor.
Jucătorul de tenis care reuşeşte să-~i explice propriile acţiuni de joc şi pe cele ale
adversarului, şi să deosebească părţile foarte bune şi pe cele slabe ale prestaţiei sale, reprezintă,
după opinia noastră, un element definitoriu al pregătirii şi al performanţelor în tenis.
O întrebare tot mai insistentă, pe care şi-o pun specialiştii, la care aderăm şi noi, se referă la
următoarea problemă: Cum se învaţă şi se perfecţionează tactica jocului de simplu?
În cele ce urmează vom încerca să răspundem la întrebarea pusă şi să prefigurăm în felul
acesta o succesiune de etape, care prin conţinutul lor traversează învăţarea şi perfecţionarea tacticii
jocului de simplu, cu fazele şi momentele aferente.
Aceste etape, prin conţinutul lor practico-metodic, precum şi al cunoştinţelor tehnico-tactice
ce le conţin, reprezintă, după opinia noastră, fundamentul de bază pentru pregătirea tactică.
De menţionat că aceste etape prezentate nu înlocuiesc succesiunea metodică generală de
învăţare şi perfecţionare a tehnicii şi tacticii jocului de tenis, ba din contră aprofundează o serie de
aspecte particulare ale pregătirii tacticii jocului de simplu.
Prezentăm următoarele etape:

ETAPA I - CARACTERUL TEHNICO-TACTIC ELEMENTAR

Această etapă de debut în pregătirea tactică elementară a jocului de simplu, este specifică
începătorilor şi vizează următoarele aspecte:
30. are un pronunţat caracter tehnic prin faptul că procedeele tehnice de bază (lovitura de
dreapta, de stânga sau serviciul) au ca obiectiv numai însuşirea mecanismului de lovire a
mingii;
31. condiţii de exersare simple, unde mingea este oferită cu mâna sau lansată cu racheta în
coridiţii foarte uşoare;
32. aspectul tactic este prezent chiar din această etapă, deoarece sportivul urmeaza să dirijeze
mingea la început peste fileu, după accea i se cere creşterea distanţei, o anumită traiectorie,
cât de cât o direcţie, precum şi un efect plat;
33. preparaţia pentru lovirea mingii este simplă (priza precizată, poziţia segmentelor corpului,
precum şi aprecierea relaţiei între drumul mingii, săritura de pe sol şi momentul impactului);
34. un alt element definitoriu pentru această etapă constă în aprecierea spaţio-temporală a
momentului impactului rachetă-minge;
35. un ultim aspect foarte important ce se referă la caracterul tehnico-tactic al acţiunilor
întreprinse de jucător, constă în succesiunea derulării segmentelor corpului (ritmul) pentru
lovirea mingii.

ETAPA A II-A - CARACTERUL TEHNICO-TACTIC SUPERIOR

Această etapă presupune un stadiu avansat de începător, faţă de prima etapă şi vizează,
pentru pregătirea tactică, printre altele, următoarele aspecte:
39. tehnica loviturilor de bază, au ca obiectiv însuşirea pregătirii pentru lovirea mingii şi finalul
loviturii, ce corespund pe plan tactic cu aprecierea exactă a drumului mingii (lansată cu
racheta), ce necesită pe lângă capacitatea de anticipare şi derularea procedeelor de
preparaţie;
40. procedeele de preparaţie se referă la priza rachetei, poziţia, pregătirea pentru tovirea mingii
(plasamentul elementar la minge), precum şi poziţia finală a segmentelor corpului înainte de
lovirea mingii. Această succesiune de procedee de preparaţie au pe lângă aspectul tehnic şi
un pronunţat caracter tactic, deoarece acestea trebuie făcute într-un ritm anume, specific
acestor procedee tehnice de bază;
41. un alt element de bază ce concretizează aspectul tactic, se referă la concretizarea la un nivel
superior a factorilor de eficienţă la lovirea mingii (direcţia, lungimea, traiectoria şi efectul
mingii). Acest moment al instruirii corespunde, în plan tactic, cu consolidarea tehnicii şi
punerea bazelor tehnicii speciale şi însuşirea conţinutului tactic al procedeelor tehnice.
În această etapă se însuşesc acele ritmuri specifice ce constau în preparaţia, lovirea mingii şi
pregătirea pentru o altă acţiune de joc asemanătoare momentelor componente ale fazelor de joc.
Un aspect tactic definitoriu în aceasta etapă constă în accea că se însuşesc bazele trecerii de
la un procedeu tehnic la altul, asigurându-se conţinutul lor tactic.

ETAPA A III-A - CARACTERUL TACTICO-TEHNIC CU REALIZAREA DE TRASEE


TACTICE PE FAZELE DE JOC

În această etapă (de consolidare-perfecţionare tactică) se consolidează, pe plan tehnic,


procedeele tehnice speciale (voleul, lobul, demivoleul şi smeciul), fapt ce diversifică şi amplifică
conţinutul tactic specific jocului de simplu. Aspectele de pregătire tactică vizate în această etapă
sunt:
Deşi procedeele tehnice speciale menţioriate mai sus constituie conţinutul tehnic al acestei
etape, totuşi ele au fost parţial însuşite până în această etapă, urmând să fie exersate în condiţii
analitice sau globale în cele patru faze ale jocului (fixă, alternativă, decisivă şi de trecere).
Direcţia mingii, lungimea, traiectoria şi efectul la lovirea mingii capătă forme concrete, de
rezolvare a unor trasee tactice, care prin exersare pot conduce la declanşarea sau finalizarea
punctului de joc.
Se exersează alternarea unor trasee tactice specifice jocului de pe fundul terenului, cu treceri
a fileu, în ideea concretizării tipologiei de jucător (ofensiv, defensiv sau combinativ).
Ritmul de declanşare, menţinere sau schimbare a factorilor de eficienţă, joacă un rol prioritar
în pregătirea tacticii jocului de simplu.
Se exersează trasee tactice precedate de serviciu (1 sau 2) cu retur, cu declanşarea şi
finalizarea fazei de joc alternativ, decisiv şi de trecere.
Jocuri şcoală.
Pentru abordarea pregătirii tactice, se va consulta cartea “Modele de lecţii pentru pregătirea
tehnico-tactică în tenisul de performanţă”, de autorii: D.G. Moise şi Oh. Moise, Edit. Leda
Muntenia, 1999.

Mai multe detalii găsiţi în Cursul pentru specializare aflat la biblioteca F.E.F.S.

Teme, intrebari:
1. Pregatirea tehnica:
- consideratii generale
- cerinte metodice, de elaborare, adaptare si utilizare a exercitiilor pentru pregatire
tehnica
- aspecte metodice cu privire la organizarea exersarii si evitarea erorilor tehnice
2. Pregatirea tactica:
- consideratii generale
- continutul pregatirii tactice
- etapele pregatirii tactice
Bibliografie

1. Dobosi S., Baciu A. – Curs pentru specializare, Cluj-Napoca, 2004


2. Dobosi S, Baciu A, Caiet de lucrari practico-metodice, FEFS Cluj-Napoca, 2000
3. FRT – Regulamentul jocului de tenis
4. Moise Gh, Dobosi S, Moise D. -Tenis pentru incepatori, Ed. Garamod, Cluj-Napoca, 1995