Sunteți pe pagina 1din 26

Secretele tenisului de camp (ep.

1): 10 reguli de aur

Episodul intai: 10 REGULI DE AUR

1. Mişcă-te rapid şi loveşte controlat.

2. Nu-ţi schimba stilul de joc când câştigi.

3. Viitoarea lovitură este mai importantă decât ultima greşeală.

4. Nu intra în panică după mai multe greşeli succesive.

5. Nu intra în panică dacă adversarul realizează mai multe lovituri câştigătoare succesive.

6. Nu deveni prea încrezător când realizezi mai multe lovituri câştigătoare succesive.

7. Nu gândi că nu poţi câştiga atunci când eşti pe punctul de a pierde.

8. Nu gândi că ai câştigat deja atunci când eşti pe punctul de a câştiga.

9. Nu gândi că eşti singurul care e nervos.

10. Nu gândi că o partidă se poate câştiga doar cu lovituri de excepţie.

1
Secretele tenisului (ep. 2): Incaltaminte, imbracaminte, mingi

Episodul al doilea: ÎNCĂLŢĂMINTEA, ÎMBRĂCĂMINTEA și MINGILE.

ÎNCĂLŢĂMINTEA

* Cumpăraţi cea mai uşoară încălţăminte posibilă, dacă este confortabilă şi durabilă. Câteva
grame în plus vor părea kilograme în ultimul set al meciului.
* Alegeţi o încălţăminte cu talpa groasă şi moale.

ÎMBRĂCĂMINTEA

* La antrenamente purtaţi cea mai comodă îmbrăcăminte, iar la turnee pe cea mai atrăgătoare.

MINGILE

* Cumpăraţi numai mingi în cutii aflate sub presiune


* Verificaţi dacă mingile au fost aprobate de o organizaţie internaţională de tenis.
* Cereţi mingi pentru solicitări mari, dacă jucaţi pe suprafeţe tari.
* Mingile obişnuite se folosesc pe suprafeţe mai moi, iar acestea nu le uzează aşa de repede.

2
Secretele tenisului de camp (ep. 3): Rachetele

Episodul al treilea: RACHETELE.

RACHETELE

* Alegeţi o rachetă care să vă convină, midsize (580 – 660 cm2) sau oversize (660 -710 cm2)m,
cu greutatea cuprinsă între 250 şi 365g.
* Mânerul rachetei poate să aibă o circumferinţă cuprinsă între 108cm (4 1/4 inches) şi 117,5cm
(4 5/8 inches). Racheta trebuie ţinută comod de mâner (între degetul mijlociu şi partea cărnoasă a
palmei să fie o distanţă de 1cm).
* Domeniul de racordare recomandat este între 20kgf şi 30kgf, deşi există jucători care utilizează
rachete racordate şi în afara acestor limite (spre exemplu 17kgf sau 33kgf)
* Lungimea standard a rachetei este cuprinsă între 68 şi 70cm, deşi există jucători care utilizează
rachete mai scurte sau mai lungi.
* Racheta are punctul de echilibru în zona gâtului. Pe rachetele profesioniste este specificat
balansul, adică distanţa de la vârful mânerului până la punctul de echilibru.
* Jucătorii defensivi vor alege o rachetă mai grea spre cap şi cu racordaj moale (20-25kgf), pentru
mai multă forţă de pe fundul terenului.
* Jucătorii ofensivi vor alege o rachetă mai grea spre mâner şi cu racordaj tare (26-30kgf), ceea
ce oferă mai multă siguranţă în voleuri.
* Pentru cei care lovesc mingea departe de punctul de impact este potrivită o rachetă medie-
uşoară (250-300g). Pentru cei care lovesc mingea în ascensiune este mai indicată o rachetă
medie-grea (301-365g).
* Evitaţi păstrarea rachetelor în locuri cu temperatură prea ridicată, prea scăzută sau cu umezeală.
* Păstraţi rachetele învelite în huse atunci când nu le folosiţi.
* Curăţaţi corzile prin ştergere, după ce aţi jucat pe un teren umed sau dacă aerul a avut o
umiditate ridicată.
* Dacă se rupe o coardă, îndepărtaţi toate corzile, pentru a detensiona cadrul (în caz contrar
acesta poate suferi deformaţii).

3
Secretele tenisului de camp (ep. 4): Prizele

Episodul al patrulea: PRIZELE.

* Priza fixă (clasică, continentală, ciocan): Se ţine racheta cu vârful înainte, perpendiculară pe
corp şi perpendiculară pe sol. Se apucă mânerul. Este recomandată pentru primul serviciu, voleul
clasic de stânga sau dreapta, smash şi slice.

* Priza eastern forehand (priza modernă de dreapta): Se ţine racheta cu vârful înainte,
perpendiculară pe corp şi paralelă cu solul. Se apucă mânerul. Este recomandată pentru lovitura
de dreapta plată şi voleul modern de dreapta. Pentru lovitura de dreapta top-spin este
recomandată o priză western forehand (mai închisă).

* Priza eastern backhand (priza modernă de rever): Se ţine racheta în faţa corpului cu vârful în
stânga şi perpendiculară pe sol. Se apucă mânerul. O monedă plasată pe dosul palmei nu trebuie
să cadă. Este recomandată pentru lovitura de rever plată, voleul modern de rever şi la al doilea
serviciu, pentru a lifta puternic mingea. Pentru lovitura de rever top-spin este recomandată o priză
western backhand (mai deschisă).

* Jucătorii cu suficientă forţă în braţ şi încheietura mâinii rezistentă pot utiliza priza fixă (clasică,
continentală, ciocan) pentru toate loviturile.

* Jucătorii profesionişti moderni utilizează priza închisă (eastern forehand) sau foarte închisă
(western forehand) pentru loviturile de dreapta şi priza deschisă (eastern backhand) sau foarte
deschisă (western backhand) pentru rever şi serviciu.

4
Secretele tenisului de camp (ep. 5): Plasamentul in teren

Episodul al cincilea: PLASAMENTUL ÎN TEREN

* Dacă aţi executat o lovitură de pe fundul terenului şi de pe una din laturi, reveniţi imediat la
mijlocul liniei de fund şi la un pas în spatele acesteia, privind atent spre adversar, apoi spre zborul
mingii. Ţineţi cu mâna liberă racheta de gâtul ei, Aceasta vă va ajuta să schimbaţi priza la
momentul oportun. Genunchii vor fi uşor îndoiţi, trunchiul puţin aplecat înainte, cu greutatea
corpului repartizată pe vârful picioarelor. Acestea nu trebuie să fie depărtate la o distanţă mai
mare decât lăţimea umerilor. Gleznele trebuie să se mişte continuu şi călcâiele să se ridice
alternativ.

* Privirea jucătorului rămâne îndreptată spre minge până la executarea loviturii, după care ea va
fi îndreptată din nou spre terenul de ţintă şi spre jucătorul advers. În momentul lovirii mingii
racheta trebuie strânsă bine.

* Dacă aţi executat o lovitură din interiorul terenului, este mai indicată o avansare spre mijlocul
fileului, pentru a evita pasarea de către adversar.

* Manualele de tenis spun că jucătorul trebuie să fie plasat în permanenţă pe bisectoarea


unghiului format de liniile imaginare care unesc punctul din terenul opus de unde adversarul
execută lovitura cu extremităţile laterale (cele mai îndepărtate) ale propriului teren.

* Unii jucători care au o foarte bună deplasare în teren, după ce au executat o lovitură de pe
stânga terenului, nu mai revin chiar la mijlocul liniei de fund, ci în apropierea acesteia, deoarece
este foarte probabil ca adversarul să execute din nou o lovitură pe rever, socotit mai slab la
majoritatea jucătorilor. În acest fel jucătorul evită lovitura de rever şi execută o lovitură de
dreapta în cross invers, mult mai puternică decât reverul. Dacă adversarul execută o lovitură în
dreapta terenului, jucătorul se deplasează cu rapiditate în acea parte a terenului şi execută lovitura
normală de dreapta, după care revine spre mijlocul liniei de fund.

* Dacă mingea de la adversar vine pe partea stângă, înaltă şi fără viteză, în interiorul terenului,
deplasaţi-vă spre stânga şi loviţi puternic cu dreapta, evitând astfel lovitura de rever.

5
Secretele tenisului de camp (ep. 6): Forehand-ul

Episodul al saselea: FOREHAND-UL (LOVITURA DE DREAPTA)

* Păşiţi spre punctul unde trebuie să loviţi mingea, depărtând în acelaşi timp racheta spre dreapta
corpului şi înapoi, suficient de mult (braţul în prelungirea liniei umerilor) pentru ca viitoarea
mişcare să aibă amplitudinea necesară. Înainte de lovitură vă aflaţi cu faţa spre linia laterală şi cu
umerii orientaţi perpendicular pe fileu. Când aţi ajuns la locul de lovire a mingii, vă opriţi o
fracţiune de secundă, greutatea corpului trece pe piciorul drept, iar racheta se află în cel mai
îndepărtat punct din spate.

* Execuţia loviturii începe cu mişcarea rachetei înainte, trunchiul se răsuceşte în faţă, greutatea
corpului trece simultan pe piciorul stâng, care păşeşte înainte. Cotul este apropiat de bust.

* Înainte de lovirea mingii se slăbeşte priza rachetei, favorizând căderea vîrfului acesteia spre sol.

* Mingea va fi lovită cu puţin în faţa d-voastră. Calculaţi lovitura astfel ca mingea să fie lovită cât
mai curând posibil, în urcare dacă se poate, sau abia când începe să coboare în traiectoria sa.
Altfel lovitura îşi pierde din forţă şi eficienţă.

* La retragerea rachetei ţineţi încheietura mai moale, astfel că la terminarea acestei mişcări
încheietura se va deschide singură din forţa centrifugă. În momentul lovirii încheietura trebuie să
fie fixată şi racheta ţinută strâns cu ultimele trei degete. Dacă strângeţi tare cu degetul arătător
există pericolul basculării degetului, deci imprecizie în lovitură.

* Dacă mingea este prea aproape şi nu mai aveţi timp să duceţi racheta în spate, îndoiţi
încheietura spre spate şi executaţi rapid forehand-ul.

* După lovitură racheta îşi va continua drumul prin aer până deasupra umărului stâng, apoi va
reveni la loc, fiind prinsă – dacă simţiţi nevoia – cu mâna liberă. Lovirea mingii se face prin
răsucirea trunchiului („lăsarea” sub minge şi mişcarea vârfului rachetei de jos în sus) şi a
încheieturii, nu prin întinderea braţului. Cotul nu trebuie să se îndepărteze de trunchi la o distanţă
mai mare decât diametrul unei mingi de tenis. Vârful piciorului din faţă va arăta spre stâlpul din
dreapta al fileului.

6
* Braţul, antebraţul şi racheta trebuie să se găsească într-un plan orizontal şi nu într-unul vertical.

* Puterea unei lovituri este dată de formula forţa x viteza. În tenis, viteza este rezultatul mişcării
încheieturii, în timp ce forţa vine din mişcarea umerilor şi a bustului.

* La o lovitură puternică se loveşte încet, iar la o lovitură mai slabă se loveşte cu mai multă forţă.

* În timpul loviturii de dreapta degetul arătător este uşor depărtat, pentru a oferi mai multă
siguranţă. Apropierea acestuia de degetul mijlociu împiedică flexiunea încheieturii către spate-jos
şi forţează mâna să ţină racheta strâns, chiar şi în situaţiile de aşteptare, deoarece trebuie
contrabalansată greutatea rachetei.

* Este greşită ţinerea rachetei departe de partea inferioară a mânerului, deoarece este împiedicată
acţiunea încheieturii pumnului. Extremitatea inferioară a mânerului trebuie să se sprijine pe
partea cărnoasă a palmei de sub degetul mic.

* La executarea mişcării circulare o mare importanţă o are rotaţia bustului, deoarce aceasta ajută
la imprimarea unei acceleraţii maxime.

* Când lovitura de dreapta are mai multă forţă şi capătă caracter ofensiv, este denumită drive.

7
Secretele tenisului de camp (ep. 7): Backhand-ul

Episodul al saptelea: BACKHAND-UL (LOVITURA DE STÂNGA)

* Vă întoarceţi din vreme cu faţa spre linia laterală din stânga, greutatea corpului trece pe piciorul
stâng, racheta este condusă spre cotul stâng în spate-jos, fiind susţinută cu mâna stângă, corzile
fiind perpendiculare pe sol. Piciorul drept este în faţă. Înainte de lovire se îndoaie puternic
genunchiul drept şi se slăbeşte priza favorizând deplasarea rachetei mult sub minge. Apoi se
loveşte sus-înainte, menţinând pe cât posibil racheta perpendiculară pe sol, pentru a asigura
precizia mişcării.

* Mişcarea se execută ca şi cum aţi trage o sabie din teacă.

* După lovire trunchiul se răsuceşte înspre dreapta, iar racheta se ridică în sus şi spre înainte,
deasupra liniei umerilor.

* Este greşit a se ţine mânerul rachetei cu degetul mare de-a lungul acestuia. Priza corectă este cu
degetul mare peste degetul arătător.

* La reverul cu două mâini mâna dreaptă apucă cu priza eastern de rever, iar mâna stângă cu
priza eastern de dreapta. Se poate utiliza şi priza de dreapta pentru ambele mâini.

* Reverul cu două mâini mâreşte forţa, aduce un plus de control mişcării şi îmbunătăţeşte poziţia
acesteia la loviturile cu efect de top-spin. Dezavantajul constă în faptul că diminuează şansele
ajungerii mingilor plasate la distanţă mai mare, reduce manevrabilitatea rachetei, în cazul
loviturilor direcţionate în jucător şi nu dezvoltă forţă în braţul dominant.

8
Secretele tenisului (ep. 8): Utilizare lift (overspin, topspin)

Episodul al optulea: RECOMANDĂRI DE UTILIZARE LIFT (OVERSPIN, TOPSPIN)

* Sunt lovituri cu eficienţă superioară, fiind un element caracteristic al jocului modern, în viteză.

* La o minge liftată se răspunde tot cu o lovitură liftată sau utilizând cu prudenţă o lovitură plată
pentru a opri efectul de rotaţie.

* Pentru a lovi o minge joasă în top-spin se va executa o mişcare scurtă, de jos în sus, mai mult
din încheietură. Genunchii vor fi îndoiţi foarte mult.

* Pentru a lovi o minge înaltă în top-spin, se va executa o mişcare amplă şi rotatorie, de sus în
jos, imprimând rachetei suficientă viteză.

* O lovitură eficientă de top-spin se va obţine dacă impactul cu mingea se va produce deasupra


centrului corzilor.

* Jucătorii care lovesc frecvent top-spin vor rupe mai repede racordajul, datorită mişcării
pronunţate de frecare a corzilor între ele.

RECOMANDĂRI DE UTILIZARE SIDE SPIN (ROTIREA MINGII PRIN LATERAL)

* La serviciu, la lunguri de linie prin afara terenului şi la loburile care cad mult în teren. În acest
ultim caz, stând cu spatele la fileu, puţin oblic faţă de acesta, se execută side-spin prin spatele
mingii, racheta fiind îndreptată cu corzile spre fileu.

* Este indicat să fie executată pe reverul adversarului.

9
Secretele tenisului de camp (ep. 9): Utilizare slice (taiata)

Episodul al nouălea: RECOMANDĂRI DE UTILIZARE SLICE (TĂIATĂ)

* Pentru menţinerea mingii în joc din considerente de siguranţă, sau pentru a crea o dificultate
suplimentară adversarului (mingile tăiate sar puţin şi sunt greu returnabile).

* Pentru retur de serviciu. La primul serviciu, pentru siguranţă şi în criză de timp, la al doilea
serviciu ca minge de pasare a adversarului ce atacă la fileu.

* În scopul schimbării ritmului de joc, pentru a scoate adversarul din mână.

* Pentru returnarea mingilor de pe partea stângă, care sar înalt, pe ramura ascendentă, pentru a nu
aştepta mingea mult în spatele terenului.

* Ca lovitură de atac la fileu, cu lovirea mingii spre un punct precis, la mingi jucate mai scurt de
adversar.

* Mingile ajunse în extremis pot fi returnate cu slice relativ sigur şi precis de pe ambele părţi ale
terenului, Şi mingile mai scurte tăiate, care sar puţin, se returnează mai uşor cu slice.

* Nu se execută slice la mingi foarte înalte. Lovitura nu va fi incisivă, deoarece mişcarea nu se


execută în mod natural.

* La începutul loviturii corzile sunt verticale faţă de teren. Ele descriu apoi un sfert de cerc,
oprindu-se brusc.

* Pentru a obţine un slice puternic se îndoaie genunchiul aflat în faţă.

10
Secretele tenisului de camp (ep. 10): Serviciul

Episodul al zecelea: SERVICIUL

* Există trei tipuri de serviciu: plat (mingea este lovită în partea din spate), liftat (mingea este
lovită în partea din dreapta sau în partea superioară) şi slice (mingea este lovită în partea din
stânga).

* Nu vă grăbiţi. Faceţi o pauză, respiraţi adânc, apoi începeţi mişcarea.

* Poziţia jucătorului va fi în uşor unghi faţă de fileu (45-60 grade), piciorul stâng înainte,
greutatea pe piciorul drept, în spate.

* Păstraţi 3-4cm de linia de fund, pentru a nu face greşeală de picior.

* Mingea trebuie aruncată drept în sus, deasupra capului, puţin înainte şi la dreapta, până la o
înălţime mai mare decât la cea la care puteţi ajunge cu racheta.

* Ridicarea braţului se face în direcţia stâlpului drept al fileului.

* La aruncare mingea nu se ţine strâns în palmă, ci pe vârfurile degetelor.

* Duceţi capul rachetei în jos, într-o largă mişcare de rotire, coborând braţul şi umărul drept, apoi
urcaţi brusc racheta deasupra capului, în timp ce braţul stâng a aruncat mingea în sus.

* Treceţi brusc greutatea corpului pe piciorul din faţă, trunchiul se îndoaie în faţă, piciorul drept
se pregăteşte să păşească înainte, Braţul drept se întinde, suprafaţa de lovirea a rachetei este
condusă spre minge lateral dreapta (serviciul liftat) sau lateral sânga (serviciul slice).

* Mingea se loveşte scurt înainte, prin mişcarea de pronaţie a încheieturii (priza este cea
continentală), la cca 20cm în faţa piciorului stâng, înaintea liniei de fund, în punctul de extensie
maximă, stând pe vârful piciorului stâng.

* După lovire, antebraţul continuă scurt rotirea spre exterior, balansând spre stânga în jos. La
serviciul slice antebraţul va coborî spre dreapta în jos.

11
* Al doilea serviciu (executat cu priza de rever) va fi, pentru siguranţă, mult mai liftat ca primul,
dar mingea trebuie să aibă suficientă viteză şi profunzime.

* Serviciul din dreapta se execută de lângă linia de mijloc, iar cel de stânga la 1m de această linie,
pentru a deschide unghiuri care să permită serviciului executat pe rever să scoată adversarul mult
în exterior.

* Serviciul trebuie dirijat spre colţurile care constituie punctele slabe ale adversarului, cele câteva
servicii pe partea opusă constituind elementul surpriză. Atenţie la jucătorii care lovesc mai bine
cu reverul decât cu dreapta şi la jucătorii stângaci!

* Se va înainta pe bisectoarea loviturilor posibile de pasare (şi nu spre centrul fileului), pentru
închiderea unghiurilor şi obţinerea unei poziţii avansate, care să favorizeze voleul.

* Execuţia serviciului cu efect liftat asigură timpul necesar avansării la fileu şi returnarea dificilă
a mingii.

* Se poate executa serviciul şi din săritură, cu aterizare pe piciorul stâng sau pe cel drept.

* La serviciul slice se utilizează priza de dreapta. Aici, la mişcarea încheieturii se adaugă şi


mişcarea antebraţului, rezultând o lovitură puternică. Mingea se loveşte mult în faţă, cu o mişcare
de sus în jos, racheta coborând lângă piciorul drept al jucătorului. Este un tip de serviciu mai
puţin utilizat.

12
Secretele tenisului de camp (ep. 11): Returul de serviciu

Episodul al 11-lea: RETURUL DE SERVICIU

* Poziţia de aşteptare este în afara terenului, lângă unul dintre colţuri, aproape ghemuit, cu
privirea ţintă la mişcările adversarului, cu racheta în faţă, susţinută cu mâna stângă, pentru a putea
schimba rapid priza continentală, în funcţie de partea pe care va servi adversarul.

* Căutaţi să daţi returul cât mai rapid (când mingea este în urcare), dacă este posibil liftat de pe
dreapta, sau cu slice de pe stânga, dacă mingea va fi prea puternică. Returul în lung de linie (pe
partea opusă celei de unde serveşte adversarul) este cel mai des uzitat (mai ales pe terenurile
rapide), dar şi unele retururi în diagonală (cross-uri, în special pe zgură) sau „căzute” (direct pe
adversar, la picioarele lui) pot fi eficiente.

* La un serviciu puternic se va lovi mingea în urcare. Când adversarul aruncă mingea în sus,
greutatea corpului se repartizează în faţă. Sesizând direcţia mingii, retrageţi scurt racheta, urmând
să vă întindeţi după minge cu un pas mare. Prin blocarea mingii se execută returul (ca un voleu
plat).

* Dacă adversarul serveşte foarte liftat, încercaţi să returnaţi cât mai plat.

* În cazul unui serviciu „moale” contraatacaţi imediat cu un drive (lovitură puternică) pentru a
prelua iniţiativa.

* La cel de-al doilea serviciu păşiţi în interiorul terenului. Evitaţi utilizarea backhand-ului,
deoarece aveţi suficient timp să loviţi cu dreapta.

* Nu vă deplasaţi niciodată înapoi, ci numai înainte.

13
10 "trucuri" pentru a obtine un serviciu foarte puternic

Episodul al 12-lea: 10 "trucuri" pentru a obtine un serviciu foarte puternic

10 "trucuri" pentru a obtine un serviciu foarte puternic:

1. Flexati genunchii foarte mult (muschii gambelor sunt cei mai puternici din corp, asigurandu-va
forta si viteza in miscarea sus-inainte).
2. Rotiti cat mai mult trunchiul si umerii (al doilea element care va asigura forta serviciului).
3. Lasati capatul rachetei sa cada cat mai mult in spate (ca si cum ati vrea sa va scarpinati
spinarea cu aceasta).
4. Nu incercati sa fortati pumnul (acesta nu asigura forta, ci doar kick-ul suplimentar).
5. Loviti mingea cat mai sus posibil (eventual in saritura, cu talpile desprinse de pe sol).
6. Loviti mingea cat mai in fata posibil (astfel veti obtine un unghi mai bun).
7. Loviti mingea ca si cum ati cadea peste aceasta (dezechilibrandu-va spre inainte).
8. Tineti strans manerul rachetei doar la impactul cu mingea (in restul miscarii racheta trebuie
tinuta lejer).
9. "Biciuiti" mingea in momentul impactului (prin accelerarea miscarii).
10. Pastrati muschii corpului relaxati (miscarile vor fi efectuate cat mai natural).

14
Secretele tenisului de camp (ep. 13): Smash-ul

Episodul al 13-lea: SMASH-UL

* Mişcarea este mai scurtă ca la serviciu, racheta fiind dusă direct la ceafă şi în sus, fără a mai fi
balansată în prealabil spre sol. Cu o fracţiune de secundă înainte de impact, de pe piciorul drept
corpul este aruncat în sus în săritură, mai pronunţată atunci când mingea, mai înaltă, tinde să-l
depăşească pe jucător.

* Este mai indicată utilizarea prizei de rever decât a celei continentale. Aceasta din urmă, ca şi la
serviciu, împiedică flexiunea în jos a încheieturii.

* Înainte de a lovi se întinde mâna stângă în direcţia mingii.

* Dacă sunteţi situat aproape de fileu, loviţi mingea cu un efect de rotaţie cât mai redus, pentru a-i
imprima maximum de viteză. În cazul în care vă aflaţi în mijlocul terenului, transmiteţi mingii un
efect de rotaţie, pentru a nu o trimite în fileu.

* Smash-ul se returnează, atunci când este posibil, de obicei cu lob. Dacă smash-ul adversarului a
fost slab, nu loviţi mingea cu forţă, ci încercaţi să executaţi o lovitură de trecere (passing shot).

* După ce aţi plasat un smash, reveniţi în poziţia de aşteptare, pentru a evita surprizele.

15
Secretele tenisului de camp (ep. 14): Voleul

Episodul al 14-lea: VOLEUL

* În aşteptarea executării voleului staţi aplecat în faţă, călcâiele abia atingând solul sau chiar
nefăcând contact cu acesta. Îndoiţi genuncii suficient de mult, având senzaţia că staţi pe vine.

* În cazul în care mingea se îndreaptă spre partea dreaptă, folosiţi piciorul drept pentru a pivota şi
păşiţi înainte cu cel stâng.

* Dacă mingea este direcţionată pe partea stângă, pivotaţi pe piciorul stâng şi păşiţi cu cel drept
spre minge.

* În situaţia în care mingea se îndreaptă direct spre dumneavoastră, alunecaţi spre dreapta sau
spre stânga faţă de direcţia mingii, împingând cu unul din picioare şi păşind oblic către fileu cu
celălalt.

* Utilizaţi un voleu în lung de linie pentru a returna o lovitură în cross sau un voleu în cross
pentru a returna o lovitură în lung de linie.

* După ce aţi executat voleul, aşteptaţi-vă de fiecare dată ca mingea să fie returnată.

* Reacheta trebuie dusă scurt înapoi, apoi readusă plat înainte, pentru a intercepta mingea cât mai
în faţă. Traiectoria trebuie să fie, de obicei, cât mai lungă, îndreptată spre colţurile terenului
(cross) sau în lungul liniei (long-line).

* Voleul slice (executat cu priza continentală) este mai sigur şi permite chiar stopul din voleu,
printr-o mişcare puternic amortizată (racheta execută un sfert de cerc, ca la lovitura slice).

* Unii jucători modern execută aşa numitul voleu drive, mingea fiind lovită puternic, de sus în
jos, cu priza de dreapta sau cu priza de rever, în funcţie de direcţia spre care se îndreaptă mingea.
Acest tip de voleu este, totuşi, mai puţin sigur.

* Indiferent de priza adpoptată, în momentul impactului planul corzilor trebuie să fie


perpendicular pe teren.

16
* La mingile joase veţi fanda mai mult, iar rama rachetei va coborî aproape paralel cu solul.

* Executaţi voleul cu calm, fără să vă precipitaţi.

* Cel mai dificil de executat este voleul de pe partea stângă, cu spatele la terenul adversarului,
atunci când acesta a încercat un lob. În cele mai multe cazuri execuţia depinde de inspiraţia
jucătorului. După ce aţi lovit mingea, întoarceţi-vă imediat cu faţa spre adversar, pregătit pentru a
executa următorul voleu.

* Jocul serviciu-voleu este specific pentru terenurile rapide. Pe terenurile de lente înaintaţi spre
fileu pentru a executa voleul numai după ce aţi pregătit bine punctul, punând adversarul într-o
poziţie dificilă, altfel riscaţi să fiţi pasat foarte uşor.

* Atacul la fileu trebuie bine pregătit. După lovitura pregătitoare trebuie să ajungeţi cel puţin la
linia de serviciu. Poziţia normală de execuţie a voleului este la aproximativ 2m de fileu (pentru
voleurile slice) şi 3-4,5m (pentru voleurile drive).

* Antidoturile voleului sunt passing-urile (în lung de linie sau în cross) şi loburile.

DEMI-VOLEUL

* Înainte de executarea loviturii întoarceţi-vă cu umărul opus spre fileu şi ghemuiţi-vă atunci
când executaţi lovitura.

* Mingea va fi lovită imediat după săritură, având grijă ca suprafaţa corzilor să „acopere” bine
mingea, cu o răsucire promptă a încheieturii mâinii. Lovitura trebuie să aibă un efect de surpriză.

* În mod normal, după un demi-voleu se continuă mersul spre fileu, pregătiţi pentru orice răspuns
din partea adversarului.

17
Secretele tenisului de camp (ep. 15): Lobul

Episodul al 15-lea: LOBUL

* Loburile se execută, de obicei, cu slice.

* Loburile puternic liftate se numesc drive-lob-uri.

* Loburile trebuie să aibă un efect de surpriză. În mişcările premergătoare, adversarul nu trebuie


să ghicească intenţia executării unui lob.

* Nu-l utilizaţi doar în situaţii defensive, ci şi ca o alternativă la passing.

* Se recomandă a se executa pe partea stângă a adversarului.

* Dacă lobul v-a depăşit, alergaţi după minge în dreapta sau în stânga ei, în funcţie de lovitura cu
care vreţi să executaţi returul.

* Dacă, după ce a lovit solul, mingea a sărit suficient de mult, puteţi returna lobul cu spatele la
teren, având corzile rachetei paralele cu fileul şi lovind mingea prin spatele acesteia.

* Dacă mingea a sărit la înălţime medie, se execută un forehand sau un backhand.

* Dacă mingea a sărit mai puţin, se poate încerca un retur printre picioare.

* Toate aceste tipuri de retururi sunt foarte pretenţioase. Cei mai mulţi dintre jucători nu mai
aleargă după minge după ce au fost lobaţi, pentru a nu consuma energie inutilă, deoarece
adversarul se va afla întotdeauna într-o poziţie favorabilă şi va încheia oricum punctul.

18
Secretele tenisului de camp (ep. 16): Stopul

Episodul al 16-lea: Stopul

1.Se utilizează, de regulă, la mingile între linia de serviciu şi linia de fund, mai apropiate de
prima şi la mingile foarte scurte.
2.Se urmăreşte a) obţinerea unui punct direct, când adversarul este departe de punctul de cădere
al mingii, sau când este surprins pe picior greşit, deplasându-se contrar direcţiei de lovire a
mingii, b) variaţia jocului în vederea scoaterii din mână a adversarului şi a obosirii lui, c)
aducerea la fileu a unui adversar care preferă jocul de pe fundul terenului, d) obţinerea unui punct
direct dintr-un contrastop la stop, sau obţinerea unei poziţii avantajoase.
3.Este greşit a se răspunde cu stop la o minge lentă. În aceste cazuri se execută o lovitură top-
spin.
4.Mişcările pregătitoare nu trebuie să dezvăluie intenţia executării unui stop. Executaţi stopul ca
şi când aţi executa o lovitură obişnuită de dreapta sau de rever, pentru a ascunde mişcarea. Înainte
de impactul cu mingea executaţi un slice puternic amortizat.
5.Este greşit a strânge puternic mânerul rachetei în momentul impactului (mişcarea nu mai este
amortizată).
6.Pentru stopul de dreapta unica priză validă este cea eastern de forehand. Aceasta asigură cea
mai bună amortizare.
7.Stopul de pe fundul terenului se execută cu o mişcare de sus în jos, aproape verticală. Pe
măsură ce vă apropiaţi de fileu, slice-ul trebuie să fie din ce în ce mai accentuat, mişcarea
terminându-se cu corzile paralele cu terenul.
8.Traiectoria descendentă a mingii trebuie să înceapă din terenul d-voastră.
9.Jucătorul aflat la fileu poate executa un stop-voleu, imprimându-i mingii un slice pronunţat,
astfel încât aceasta, datorită mişcării de rotaţie accentuate, să sară foarte puţin sau să sară înspre
fileu şi nu înspre adversar.
10.Fiţi pregătit ca adversarul să ajungă mingea şi s-o returneze. Dacă reuşeşte, executaţi un voleu
câştigător.
11.Dacă aţi reuşit să ajungeţi un stop, expediaţi o lovitură câştigătoare în lungul liniei. În cazul în
care trebuie să vă întindeţi pentru a ajunge mingea, atunci plasaţi-o cu un lob peste adversar.

19
Secretele tenisului/ Forehand-ul

Toate loviturile in tenis, aici ma refer in deosebi la lovitura de dreapta are la baza cursivitatea
miscarii, o cursivitate imposibil de realizat fara o alternanta optima intre contractia si relaxarea
musculaturii in sprecial al flexorilor mainii de la care porneste zic eu mai toata relaxarea.
Lucruri simple dar esentiale la lovitura de dreapta (forehand):
Racheta incepe miscarea de retragere in acelasi timp cu miscarea de rotatie a umerilor si a
soldului(nu uitati aici importanta mainii stangi in cazul jucatorilor de mana dreapta) si sa nu
uitam in acelasi timp cu primii pasi de deplasare spre minge, astfel vom avea o pregatire cursiva
bine coordonata care teoretic poate creea premisele unei bune executii.
Legat de cot, desigur este si el o parte importanta a mecanismului de executie dar apropierea
acestuia sau departarea este determinata in principal de viteza, inaltimea, la care si cu care vine
mingea de la adversar si mai mult de capacitatea executantului de a se deplasa aseza in pozitie
optima la minge(sa nu loveasca inghesuit - rezulta cotul prea aproape de corp sau prea departe de
corp datorita deplasarii tarzii la minge)
In fine nu are o importanta prea mare unde se afla cotul cat de departe cat de aproape, mai corect
se poate spune ca miscarea de pregaire, retragere a rachetei sa fie "compacta" si cursiva fara
"bruscari" prea dese, cuvant prea des auzit in explicatiile altor specialisti.Orice "bruscare"
determina automat o incordare excesiva a muschilor implicati in efort si sa nu uitam ca muschii
sunt inlantuiti adica o miscare brusca determina si alte segmente sa se manifeste la fel.

20
Un lucru destul de important cred eu ca am omis, este momentul impactului cu mingea, acea
secventa care determina in mare masura reusita cel putin teoretica a unei mingi lovite "sanatos"
curat, natural mai frumos spus. Biomecanica fiecarei lovituri in tenis, isi are la baza cunoasterea
catorva notiuni gasite desigur in Fizica. Una dintre cele mai utilizate notiuni este termenul de
"brat al fortei" care are sau nu implicatii majore in fiecare lovitura din tenisul de camp, desigur cu
cateva mici excepti , aici ma refer la loviturile de mare finete ca de exemplu drop shot-ul care nu
necesita implicarea fortei prea mari a bratului. Desigur despre "bratul fortei" nu voi discuta(vezi
manualul de fizica - mecanica), in schimb ma voi concentra dupa cum am mentionat mai sus pe
momentul impactului cu mingea. Cu cat intreg membru superior drept (cel implicat in lovire
desigur in cazul jucatorilor de mana dreapta) este mai departat de corp, aviz articulatiei cotului
sau mai simplu spus "cotul" cu atat forta imprimata mingii este mai mare exact ceea ce fizica o
numeste efectul dat de catre "bratul fortei", atentie, acest lucru nu inseamna ca pentru a realiza
acest lucru jucatorul trebuie sa detina o forta fizica mare. Forta deobicei se obtine prin accelerarea
deosebita a segmentului implicat in efort. Deci, cotul in mod logic trebuie sa fie cat mai departat
de corp (bratul si antebratul fiind aproape unul in prelungirea celuilalt), extins aproape complet in
momentul lovirii mingii; mai corect spus daca avem o amplitudine mare a bratului de lovire
suplinita si de catre o accelerare pe masura, va rezulta o forta optima imprimata mingii , fara un
efort deosebit din partea executantului (vezi forehand-ul lui Roger Federer). Desigur sunt aici si
numeroase contra-argumente pe care le putem vedea mai des in jocul fetelor la care in momentul
lovirii mingii putem surprinde un cot foarte apropiat de corp. Dar acest lucru, cred eu, amplifica
dificultatea executiei, un efort marit din partea executantului, mai mult, o pierdere energetica mai
mare si mai timpurie. Iar daca ne gandim logic un meci de tenis dureaza de regula mai mult de o
ora de joc, ... aici va rog sa trageti dumneavoastra concluziile de rigoare.

21
Tema Lunii / "Mini-tenis" (Nr. 1)

Obiectiv

Acest exercitiu urmareste imbunatatirea controlului mingii, deprinderea simtului mingii sau
scurtarea pasilor pregatitori pozitionarii la minge.

Scurta descriere a temei

Tema este pusa in practica de 2 persoane de valori sensibil egale. Jucatorii se aseaza de o parte si
de alta a fileului, cu un pas in spatele liniei de serviciu (in zona dintre linia de fund si linia de
serviciu). Cheia temei este ca jucatorii sa tina mingea in joc, in interiorul careurilor de serviciu.
Pentru a putea tine mingea in “mini-terenul” de tenis, jucatorii vor sesiza ca obtin rezultate mai
bune prin scurtarea rotirii corpului, coborarii capului rachetei inainte de impactul cu mingea,
urmate de o “periere” ferma a mingii de jos in sus. Daca practicantii nu vor folosi scurta
accelerare a capului rachetei peste minge si vor folosi doar bratul integral, mingea de tenis va
ajunge fie in fileu, fie pe plasa ce delimiteaza terenul de tenis.

Primul obiectiv pe care ar trebui sa si-l puna orice pereche de jucatori care incearca aceasta tema
este dobandirea constantei in joc, mai intai prin tinerea mingii in mini-teren, reusind cel putin 25
de schimburi peste fileu. Jucatorii ar trebui apoi sa incerce acelasi procedeu, cu o singura
schimbare, tinand mingea in teren in cros, pe acelasi mini-teren format din cele 4 careuri de
serviciu. Dupa ce jucatorii deprind simtul mingii si capata o anumita siguranta in propriile
lovituri, aceasta tema poate fi practicata sub multe forme, din ce in ce mai dificile si mai
interesante.

Spre exemplu, un jucator este obligat sa loveasca mingea doar lung de linie (in careul din fata sa),
in timp ce celalalt jucator poate trimite mingea doar in cros.Astfel mingea va avea un parcurs in
teren asemanator cifrei 8. Aceasta tema poate fi jucata si pe puncte, intr-un mod foarte placut.

22
Tema Lunii / Terenul injumatatit (Nr. 2 )

Obiectiv

Acest exercitiu, care este efectuat doar de catre 2 persoane, are obiective tactice clare,
imbunatatind si, in acelasi timp, evaluand capacitatea fiecarui jucator de a ataca, respectiv de a se
apara intr-un schimb de mingi al unui joc pe puncte mai mult sau mai putin oficial. Totodata,
jucatorul aflat in avantaj, datorita terenului propriu de dimensiuni mai mici are o foarte buna
ocazie de a-si exersa lovitura de dreapta inversa sau voleul, procedee tehnice indicate in aceasta
situatie.

Scurta descriere a temei

Tema este pusa in practica doar de catre 2 persoane. Unul dintre jucatori va folosi peria pentru
curatarea tuselor de plastic la trasarea unei noi linii, vizibile adversarului, pe terenul de zgura.
Noua linie va fi trasata in prelungirea liniei mediane (linia alba ce desparte cele 2 careuri de
serviciu) pana la intersectarea centrului liniei de fund a terenului. Astfel, suprafata terenului de
simplu a unuia dintre jucatori va fi redusa la jumatate, conferindu-i acestuia un avantaj.
Jucatorul cu avantajul terenului de dimensiuni mai mici va repune (cu lovitura de dreapta) mereu
mingea in joc “la mana” adversarului de peste fileu pe parcursul unui joc pe puncte pana la 11
(set – punctele se vor numara din 1 in 1, ca la tenis de masa). Terenurile se vor schimba intre
jucatori dupa fiecare set.
Variante precum avansarea la fileu sau loviturile decisive de dreapta inversa in cros vor parea
mult mai potrivite situatiei jucatorului cu avantajul terenului mai mic.

Exercitiul poate capata mai multe forme, prin introducerea unor noi reguli, cum ar fi:

- posibilitatea, doar pentru jucatorul aflat “in dezavantaj”, de a trimite mingea in a 2-a jumatate a
terenului advers, print-un singur procedeu tehnic, voleul. Dupa folosirea acestui “joker”, terenul
injumatatit revine la dimensiunile initiale, normale, dar doar pe durata unui punct.

Acest joc poate fi o alternativa mai placuta, si in acelasi timp utila, la clasicul joc de simplu pe
puncte. “Mai placuta”, deoarece elimina multe din elementele statice ale unui joc de simplu intre
amatori, cauzate de lipsa de constanta la serviciu si la loviturile din lateral (forehand si rever).

23
Tema Lunii (nr 3): „Jocul Morisca...in tenis”

Obiectiv

Aceasta tema de joc, care poate fi pusa in practica de catre 3 sau 4 persoane, are ca prim-obiectiv
dezvoltarea deplasarii in teren, acoperirea intregii suprafete de joc proprii, desfasurarea jocului
ducand la aceste afirmatii.

Ca obiective secundare, se pot remarca cele tactice si tehnice, jucatorii fiind rapid obligati sa
foloseasca procedee tehnice (voleul, smeciul, forehand/rever din careul de serviciu) prin care sa
finalizeze punctul.

Scurta descriere a temei

Tema de joc are 3 sau 4 participanti. Jocul se desfasoara doar pe suprafata terenului de simplu.
Participantii sunt dispusi in doua tabere, doi si doi (sau unul si doi), de o parte si de alta a fileului,
pe centrul liniei de fund, unul in spatele celuilalt. Mingea este pusa in joc „din mana”, fiind
lansata peste fileu spre centrul terenului advers de catre primul membru (cel aflat mai aproape de
fileu) al unei echipe (!!! aceasta facandu-se la indemana primului dintre „combatanti”, altfel
repunerea se repeta de catre aceeasi echipa). Repunerea mingii in joc se va face in mod alternativ,
pe rand, fiecare echipa cate un punct trebuind sa aiba aceasta datorie de a repune mingea in joc.

Dupa repunerea mingii in joc peste fileu, primul membru al echipei de peste fileu trimite mingea
inapoi in teren, urmand sa loveasca cel de-al doilea jucator al echipei care a repus mingea in joc,
efectuandu-se astfel o rotatie intre coechipieri. Fiecare echipa trebuie sa faca aceste rotatii, astfel
incat sa loveasca fiecare jucator din cele 2 echipe cate o lovitura, pe rand. De aici si numele
jocului, „morisca”.
Aceasta tema se joaca de preferinta pe puncte, echipa castigatoarea fiind cea care ajunge prima la
21 de puncte.

In cazul a numai 3 participanti, jucatorul care sta singur intr-un teren este nevoit sa loveasca de
fiecare data cand mingea ajunge in terenul propriu, „morisca”, miscarea de rotatie fiind facuta
doar de catre echipa de peste fileu.

Daca aveti nelamuriri sau sugestii cu privire la aceasta alternativa inedita la jocul de dublu clasic,
va rog sa postati mesajele dumneavoasta.

24
Tema Lunii (nr. 4): Jocul “Hai la fileu”

Obiectiv

Aceasta tema de joc, care poate fi pusa in practica de catre 2 persoane, are ca prim-obiectiv
dezvoltarea jocului ofensiv, a loviturilor de apropiere si de la fileu, fortand in acelasi timp ambii
jucatori sa puna pret pe lungimea loviturilor de pe fundul terenului.

Prin lovituri de apropiere intelegem lovituri de la nivelul liniei de serviciu, de atac, care permit
avansarea la fileu si cresterea sanselor de finalizare cu succes a punctelor din fata plasei.

Scurta descriere a temei

Tema de joc are 2 participanti. Ambii jucatori vor folosi peria pentru curatarea tuselor de plastic
la trasarea unei noi linii, vizibile adversarului, in propriul teren (preferabil de zgura). Cele 2 noi
linii (cate una de fiecare parte a fileului) vor fi trasate in prelungirea liniei mediane (linia alba ce
desparte cele 2 careuri de serviciu) pana la intersectarea centrului liniei de fund a terenului.

Jocul se desfasoara pe jumatate din suprafata terenului de dublu, fiecare jucator avand o jumatate
de teren, jumatati dispuse in diagonala astfel incat cei 2 jucatori sa loveasca mingea in cros, cu
forehandul in cele mai multe cazuri.

Jocul “Hai la fileu” are cateva reguli simple. Mingea este repusa in joc de catre unul dintre
jucatori, “din mana“, la indemana advesarului, fiind lansata cu lovitura de dreapta in cros, spre
terenul din diagonala jucatorului de peste fileu. Regula de baza a jocului e ca fiecare minge care
cade in careul propriu de serviciu te obliga sa avansezi la fileu si ca la urmatoarea minge sa fii
pozitionat in careul de serviciu, asteptand reactia adversarului din proximitatea fileului.
Nerespectarea acestei reguli duce la pierderea automata a punctului.
Astfel, ambii jucatori vor cauta sa loveasca mingile mai lung in terenul advers, peste linia de
serviciu, si vor cauta sa speculeze , oarecum “fortati” de regula de baza a temei, fiecare minge
scurta a oponentului.

Jocul se practica pe puncte, printr-un set pana la 21. Modul de punctaj poate fi variat, in sensul ca
un jucator poate puncta dublu daca efectueaza intr-un punct minim o lovitura de voleu, in oricare
moment al punctului. In acest fel este incurajat jucatorul care ataca si isi asuma un risc in joc.

Jucatorii care stapanesc la un nivel ridicat lovitura de rever pot incerca aceasta tema si pe cealalta
diagonala terenului, pentru rever cros.

25
26