MOTIVATIA ȘI PERSONALITATEA

ÎN SPORT

LECTOR ALINA GHERGHISAN

MOTIVATIA
 Ce este motivatia?

•Motivatia reprezinta elementul determinant pentru succesul si

performanta oricarui individ.

•Motivatia reprezinta acel ansamblu de factori interni si externi

care energizeaza individul in sensul indeplinirii obiectivelor, in
sensul initierii, desfasurarii si finalizarii activitatilor.
 Despre motivatie în sport...

MOTIVAŢIA

MECANISM CU
PROCES MOTIVAŢIA
FUNCŢII
ACTIVATOR SOCIALĂ
REGLATOARE

Depăşirea
limitelor personale
Performanţă Atitudine faţă de Predicţia
şi Comportament
sportivă sarcină performanţei
performanţiale
 Motivatia in sport – aportul
acesteia in succesul
performantial
MOTIVATIA PENTRU
SUCCES

TENDINTA
PROBABILITATEA DE
A AVEA SUCCES CATRE
SUCCES

VALOAREA
SUCCESULUI PENTRU
SPORTIV
 Care este aportul motivatiei in performanta
sportiva?

SOLICITARI

PERFORMANTA = (talent + deprinderi/abilitati) x MOTIVATIE

Motivatia are ca principal rol – dezvoltarea si sustinerea de comportamente specifice la un

sportiv pana la momentul in care el va adera la acestea in mod constant, manifestand o
nevoie din ce in ce mai mica de recompense.
 M O T I VAT I E

POZITIVĂ
Motivaţie spre un scop

“Câştigă
*
acest meci şi
“Îmi doresc
Ceea ce vrea ALTCINEVA să

să fiu
vei primi o

Ceea ce vrei TU să faci

învingător”

INTRINSECĂ
primă”
EXTRINSECĂ

+
faci!

“Câştigă
“Dacă nu
* acest
meci...altfel
* câştig acest
meci mă voi
vei suporta
simţi umilit”
consecinţele”
+ Doar aceasta
* Acestea trei nu vor N E G AT I V Ă
Motivaţie departe de
determină o
funcţiona – deşi sunt des motivaţie
ceva
utilizate susţinută
 1 2
Motivatie extrinseca de reglare externa
Motivatie intrinseca de executie
Motivatie extrinseca identificata
Motivatie extrinseca (Ox)

Motivatie intrinseca de cunoastere

PUNCTUL DE
SPECIFICITAT
E (0)

Motivatie extrinseca introiectata

Motivatie intrinseca de stimulare

3 4

Motivatie intrinseca (Oy)

M O T I VA T I A S I P E R F O R M A N T A

105
OPTIMUM
MOTIVATIONAL
PERFORMANTA 100%
85

65
PERFORMANTA

45

25

0 20 40 60 80 100 120 140 160 180 200

-15

MOTIVATIE
STRESUL
 Stresul

Solicitari de natura:

 Fizica

 Mentala

 Emotionala
De unde vine stresul?
 Context sociocultural Context
sociocultural
Context organizational FAMILIE
FEDERATIE CLUB

Echipa de club
(coechipieri)
Echipa tehnica
Echipa de lot
(coechipieri)
ANTRENOR
 Tipuri de stres (I)

1. Stres de subsolicitare

2. Stres de suprasolicitare
 Tipuri de stres (II)

1. Eustres

2. Distres
 S T R E S U L S I P E R F O R M A N TA

110

P E R F O R M A N T A
1 0 0 %

90
PERFORMANTA

70

50

EMOTIE EMOTIE

30

AUTO AUTO
10

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

-10

STRES
 Functiile stresului

Informativa

Adaptativa

De activare

De directionare
 Surse ale stresului
Sentimentele de vinovatie
Sentimentele de inferioritate
Teama de esec
Sentimentul de incompetenta
Pierderea controlului asupra siesi
Starea/pregatirea fizica
Solicitari continue si nerealiste
Perioade prelungite de pregatire
Perioade lungi departe de familie
Lipsa recompenselor
Asteptarile proprii si ale celorlalti
Experientele umilitoare
Importanta meciului, a concursului
Performantele anterioare
Nivelul motivational pe parcursul pregatirii
Valoarea echipei adverse, etc.
Experientele umilitoare care faciliteaza aparitia
stresului:

1. Devalorizarea
2. Statutul de rezerva
3. Nedreptatea perceputa
4. Mustrarea publica
5. Critica sistematica
6. Contraatacul
7. Dispretul
8. Esecul
 Raspunsul la stres (I)

 EFECTE PSIHOLOGICE/SIMPTOME FIZIOLOGICE/ TIPURI DE

EMOTII

FAZA 1: Nervozitate/Iritabilitate; Tensiune motorie/asteptari

tematoare/explorare vigilenta a mediului/ insomnii

FAZA 2: Oboseala

FAZA 3: Burn-out: Epuizare, sistem imunitar

sensibil/Iritabilitate, depresie, tendinta de a plange, de a tipa/ izolare
sociala, etc
 Raspunsul la stres (II)

FAZA 4: Sindromul stresului acut: Furie, resentimente, neputinta/

scurtcircuitarea interactiunii cu mediul/ abandon

FAZA 5: Sindromul stresului post-traumatic: retrairea repetitiva a traumei

CE FACEM?
Identificarea sursei de stres

Identificarea contextului/mediului
de provenienta

Evaluarea stresului

Observarea raspunsurilor si
semnalarea acestora

Suport in gasirea unor strategii

eficiente de a face fata la stimulii
stresori
MOTIVATIA, STRESUL SI
PERFORMANTA
200

180

160

140

120

100
STRES
80
PERFORMANTA
60 MOTIVATIE
40

20

0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
 Cum atingem zona optima?

Fiecare sportiv este diferit.

Orice sportiv se foloseste de un anumit nivel de stres necesar optimizarii performantei.

Nivelul optim depinde de experientele trecute, de capacitatea de a face fata si de
particularitatile individuale.

Fiecare sportiv isi atinge optimumul motivational utilizand un ansamblu complex de

resurse.
 Cum atingem zona optima?

Eliberarea stresului, strategiile de motivare si cresterea performantiale merg

impreuna

Senzatia de libertate in luarea deciziilor

Optimismul antrenorului
Conturarea unor credinte puternice
Indrumari simple, pozitive
Recapitulari si analize suportive
Incurajari si valorizarea sportivului
Adaptarea metodelor la particularitatile sportivului
PERSONALITATEA
 Structura personalitatii
- TEMPERAMENT: constituie latura dinamico-energetica a
personalitatii (dinamica -> furnizeaza informatii cu privire la cat de iute-
lenta, mobila-rigida e conduita individului ; energetica -> arata care e
cantitatea de energie de care dispune un individ si mai ales modul cum
este consumata aceasta)
- se exprima cel mai pregnant in conduita si
comportament

Tipuri de temperament: coleric, sangvinic, melancolic, flegmatic.

Nu exista termperament pur.

 Structura personalitatii

•- APTITUDINILE = insusiri psihofiziologice ce faciliteaza asimilarea

de cunostinte si abilitati cu ajutorul carora executam activitati cu mai mult
rapiditate si cu grad ridicat de eficienta

- factorii externi se refera la procesul insusirii logice/creative a

cunostintelor, priceperilor si deprinderilor in cadrul caruia se dezvolta
aptitudinile, care, la randul lor, faciliteaza asimilarea informatiilor
- factorii interni – dispozitiile ereditare:
interese, motivatii, aspiratii, ideal, atitudini, inteligenta (inteligenta = aptitudine
generala:concreta, empirica, abstracta, descriptiva, explicativa, teoretica, matem
atica, tehnica, literara, artistica etc.)
 Structura personalitatii
•- CARACTERUL = caracterul este ansamblul trăsăturilor
fundamentale psiho-morale ale unei persoane, care se manifestă în modul de
comportare al acesteia, în ideile și în acțiunile sau in acțiunile sale, reflectând
moralitatea acestora. altfel spus, caracterul – element al personalității –
reprezintă totalitatea particularităţilor esenţiale reflectate de activitatea
omului, analizată din punct de vedere axiologic.

Caracterul este dobândit, temperamentul innăscut.

 Structura personalitatii

- ATITUDINEA = - exista 3 grupe fundamentale de atitudini:

1. atitudinea fata de sine insusi (modestie, orgoliu, demnitate, egoism, sentim.
de inferioritate, culpabilitate etc)

2. atitudinea fata de ceilalti ( altruism, umanism, patriotism, atit. pozitiva etc)

3. atitudinea fata de munca ( harnicie, punctualitate, seriozitate, si opusul

acestora)
Componentele psihicului uman
Ipostazele psihicului

- conștient

-preconștient

- inconștient
 Conștient

Constiinta este forma suprema a vietii psihice a individului prin care se

realizeaza integrarea activ-subiectiva afenomenelor vietii psihice si care
permite raportarea continua a individului la mediu.

Functiile si caracteristicile constiintei

functia informational-cognitiva (constiinta este o procesare cu stiinta)
functia finalista (constiinta e o procesare cu scop) –comportamentul uman
nu e haotic, ci indreptat intotdeauna spre un scop. formularea riguroasa a
scopului este una din conditiile succesului unui activitati.
functia anticipativ-predictiva -spre deosebire de animal, care isi realizeaza
actiunile pe principiul “incercare si eroare”, omul are posibilitatea de a-si stabili
mintal actiunile, scopurile, inainte de a pune in act.
functia reglatorie (constiinta e o procesare planificata)
functia creativa (constiinta e o procesare transformativa) – omul nu re-
produce realitatea doar pt a se adapta ei, ci si pt a o modifica, transforma in
conformitate cu dorintele, nevoile sale.
 Preconstient

Preconstientul este instanta care cuprinde toate actele care au fost candva
constiente, s-au realizat cu efort, dar care in prezent se desfasoara inafara
controlului constient; aceste constinuturi se afla intr-o stare latenta, putand, la
un moment dat, sa treaca din nou in constiinta: amintiri, automatisme
(scrisul, mersul pe bicicleta, statul in picioare), deprinderile (cuprind
componente automatizate),stereotipii verbale, ticurile, etc.

Prin preconstient nu trebuie sa intelegem un simplu “depozit” al unor elemente

care nu mai sunt constiente! El nu este o structura pasiva. In cadrul sau au loc
procese de organizare si reorganizare a continuturilor (mai susmentionate) si ca
atare este activ.
 Inconstient

Inconstientul este instanta primara, bazala a psihicului, care ne influenteaza

viata psihica fara ca noi sa putem constientiza. El a fost definit in maniera
negativa (invoncandu-se ca ar dezorganiza conduita), dar si pozitiva
(recunoscandu-i-se rolul fundamental in cadrul actului creatiei).I nitial a fost
vazut doar ca rezervor al actelor ratate, al tendintelor reprimate, inabusite sau ca
o instanta in care haosul impus de principiul placerii domneste si
dezorganizeaza intreaga conduita. Apoi, psihologia contemporana completeaza
si corecteaza aceste acceptiuni ale inconstientului: el este cel care cuprinde
tendintele ascunse, conflictele emotionale si nu este haos! Haosul vazut de
psihologia traditionala era doar o alta fateta a unei organizari contrare cu cea a
constiintei. Faptul ca inconstientul neaga ordinea impusa de constiinta, nu poate
duce la concluzia ca el nu dispune de organizare! Se considera, de
asemenea, ca este sursa energiei vietii noastre psihice si are un rol extrem
de important in creativitate .
 Termeni folositi
• Sine – unitatea si deplinatatea intregului psihic; nucleul, totalitatea din care se dezvolta
Eul. Sinele reprezinta polul pulsional al personalitatii. Continuturile sale sunt
reprezentantii psihici ai instinctelor sau pulsiunilor. Nu tot ceea ce e instinctual e
respins de cultura si condamnat la a ramane in inconstient. Aceste continuturi sunt in
parte ereditare, dar in acelasi timp datorita faptului ca asupra lor se aplica refularea ele
sunt in parte dobandite.
• Eu – partea din personalitate cu care ne identificam, proprium-ul. Eul e o instanta
centrata in jurul constiintei, dar are si o dimensiune inconstienta. Este instanta de
comanda si control a activitatii psihice.
• Supraeul reprezinta si incorporeaza cerinte culturale majore – pe langa partea critica
are si o parte de ideal, stimulativa. Supraeul – este cel care arbitreaza si monitorizeaza
lupta dintre sine si eu, fiind purtatorul normelor etico – morale, a regulilor de
convietuire sociala. Cu cât o persoana este mai constienta, ea are supraeul mai
dezvoltat si face o balanta mai eficienta intre placerile sale, dorintele sale si realitatea
inconjuratoare, pe care nu o considera un dusman.
• Axa Eu – Sine - legatura necesara dezvoltarii, prin care se acceseaza resursele
• Alienare - blocarea axei Eu-Sine traita de individ prin devitalizare, lipsa de sens a
existentei, depresie, anxietate, adaptare precara
 Caracteristici şi direcţii de acţiune

CUM NE COMPORTĂM CU
PERSONALITĂŢILE DIFICILE?

39
Personalităţile anxioase

Griji mult prea intense şi

frecvente Recomandabil: să le inspiraţi încredere, să le
ajutaţi să-şi identifice gândurile exagerate
Tensiune fizică adesea
excesivă
Permanentă atenţie la riscuri Nerecomandabil: să le luaţi prin surprindere
Hiperactivitate a sistemului
nevos vegetativ
Tensiune musculară

40
Personalităţile pasiv-
agresive

Recomandabil: să le ajutaţi să se exprime

Rezistenţe la sarcinile de deschis, să le reamintiţi regulile
antrenament
Discută excesiv ordinele şi
sarcinile de antrenament Nerecomandabil: să vă prefaceţi că nu le-aţi
remarcat împotrivirea, să vă lăsaţi antrenaţi
Intenţionat – ineficienţi, stau
îmbufnaţi, se plâng în jocul represaliilor reciproce

41
Personalităţile histrionice

Recomandabil: să vă aşteptaţi la tot felul de

Caută să atragă atenţia
exagerări şi dramatizări legate deanumite
celorlalţi
situaţii, să-i arătaţi ori de câte ori are un
Dramatizează exprimarea
comportament normal
propriilor emoţii
Stilul discursului este mai
degrabă emoţional Nerecomandabil: să vă lăsaţi înduioşaţi, să vă
Are tendinţa fie de a amuzaţi pe seama lui
idealiza, die de a deprecia
coechipierii

42 CURS 3
Personalităţile narcisiste

Au sentimentul că sunt Recomandabil: să-i arătaţi că îl apreciaţi atunci

excepţionale când colaborează şi să punctaţi beneficiile
Stăpânite de ambiţia de a colaborării şi cooperării, să respectaţi cu
avea succese răsunătoare stricteţe regulamentul impus
Se aşteaptă la atenţie
Îi foloseşte pe ceilalţi pentru Nerecomandabil: să-i criticaţi sistematic
a-şi atinge scopurile
Adesea, preocupare extremă
faţă de înfăţisarea lor

43 CURS 3
Personalităţile paranoice
Suspiciune
Rigiditate
Nu-şi exprimă emoţiile pozitive
Nu au simţul umorului
Se simt persecutaţi
44
Recomandabil: să vă exprimaţi limpede
motivele şi intenţiile, să respectaţi condiţiile
cu scrupulozitate, să faceţi referire la
regulamente
Nerecomandabil: să renunţaţi la a lămuri
neînţelegerile, să le atacaţi imaginea pe care
o au despre sine, să comiteţi încălcări ale
regulamentului
CURS 3
Personalităţile depresive

Recomandabil: să li se accentueaze latura

pozitivă, beneficiile şi oportunităţile, să li se
arate consideraţie
Pesimism
Dispoziţie tristă
Nerecomandabil: să li se spună să-şi
Autodepreciere “revină“, să li se facă morală

45 CURS 3
Personalităţile
dependente

Recomandabil: să li se laude mai mult

Nevoia de a fi ajutat sau iniţiativele decât reuşitele;
susţinut de ceilalţi
Teama de a nu strica relaţiile
Nerecomandabil: să le criticaţi iniţiativele
cu coechipierii
Căutarea aprobării

46
Personalităţile evitante

Recomandabil: obiective de dificultate

prograsivă
Hipersensibilitate
Autodepresiere
Nerecomandabil: să le ironizaţi, să le criticaţi
Teamă de eşec

47 CURS 3
Personalităţile cu
autocontrol insuficient

Recomandabil: fermitate în stabilirea

limitelor, modelarea comportamentelor
Autocontrol şi
bazate pe autocontrol şi autodisciplină
autodisciplină insuficiente
Abandonează cu uşurinţă
sarcinile de antrenament Nerecomandabil: evitarea delegării de
Evită să-şi asume responsabilităţi, hipercritică
responsabilităţi

48 CURS 3
Va multumesc!